VAIRAA PAPAI NATIRARA Watchtower
Watchtower
VAIRAA PAPAI NATIRARA
Tahiti
ǎ,ě,ǐ,ǒ,ǔ,ˈ
  • ǎ
  • ě
  • ǐ
  • ǒ
  • ǔ
  • ˈ
  • BIBILIA
  • PAPAI
  • PUTUPUTURAA
  • w97 1/6 api 3-4
  • No te aha e huna ˈi i te ohipa?

Aita e video no teie tuhaa.

Eiaha e inoino, te vai ra te tahi fifi e te video.

  • No te aha e huna ˈi i te ohipa?
  • Te Pare Tiairaa te faaite ra i te Basileia o Iehova 1997
  • Upoo parau iti
  • Papai tei tuea
  • Ia riro anaˈe te ohipa huna ei ohipa atâta
  • Eaha ta ratou mau opuaraa i teie nei?
  • Tapura tumu parau
    A ara mai na! 2018
  • Te oaoa nei tatou i te ite i te hoê parau huna
    A haapii i to tamarii
  • E parau aro te ore e tia i te mau Kerisetiano ia tapea huna noa!
    Te Pare Tiairaa te faaite ra i te Basileia o Iehova 1997
  • Ohipa huna ravehia na nia i te iˈoa o te Fatu
    Te Pare Tiairaa te faaite ra i te Basileia o Iehova 1997
Ite hau atu â
Te Pare Tiairaa te faaite ra i te Basileia o Iehova 1997
w97 1/6 api 3-4

No te aha e huna ˈi i te ohipa?

“AITA ˈtu mea teimaha aˈe ia amo maoti râ te hoê parau moe.” Ia au ïa i te hoê parau paari Farani. Te reira anei te tumu tatou e oaoa ˈi i te iteraa i te hoê parau moe, e mea fifi râ hoi ia tapea huna noa? Teie râ, i te roaraa o te mau senekele, e rave rahi te taata o tei au i te ohipa huna, e ua amuimui ratou i roto i te tahi mau pǔpǔ huna no te tapapa i te hoê â tapao.

I rotopu i teie mau totaiete huna no tahito ra, te vai ra te mau pǔpǔ faaroo miterio no Aiphiti, no Heleni, e no Roma. I muri aˈe, ua faarue aˈera vetahi o teie nei mau pǔpǔ i ta ratou aveia matamua, e ua fariu atura i nia i te tahi mau fa i te pae politita, faanavairaa faufaa aore ra totiale. Ei hiˈoraa, i te haamauraahia te mau amuitahiraa feia toroa i Europa i te Anotau no Ropu ra, ua maiti to ratou mau melo ia vai huna noa, a tahi roa no te paruru ïa i to ratou tiaraa i te pae faanavairaa faufaa.

I teie nei tau, ua haamau-pinepine-hia vetahi mau pǔpǔ huna no te tahi mau tumu tia, peneiaˈe no te tahi mau “ohipa totiale ravehia ma te aufau-ore-hia,” ia au ïa i te Buka parau paari Britannica (Beretane), e “no te faatupu i te mau porotarama tauturu i te pae no te haapiiraa.” Te vai huna atoa nei te tahi mau faanahonahoraa autaeae, te mau pu taurearea, te mau pu totiale, e vetahi atu mau pǔpǔ, aore ra te vai huna nei i roto i te tahi faito. E mea pinepine, aita e ino to teie mau pǔpǔ inaha, o te huru horuhoru noa o te ohipa huna ta to ratou mau melo e au ra. Te ume puai nei te mau peu huna no te fariiraa i te melo apî i te manaˈo, e te haapuai nei i te mau taairaa auhoa e te autahoê. E ite hoi te mau melo e no roto ratou i te hoê pǔpǔ e e fa atoa ta ratou. E mea pinepine, e ere teie mau huru totaiete huna i te mea atâta no te feia e ere ratou i te melo. Aita hoi te feia no rapaeau e fifihia ra no te mea aita ratou i ite i taua mau ohipa huna ra.

Ia riro anaˈe te ohipa huna ei ohipa atâta

E ere hoê â faito to te ohipa huna e ravehia nei i roto i te mau pǔpǔ huna atoa. Tera râ, o te mau pǔpǔ “e tapea huna nei [i te tahi mau ohipa] i roto i te pǔpǔ huna iho,” mai ta te Buka parau paari Britannica e parau ra, te reira ïa te mea atâta. Te na ô ra teie nei buka e “na roto i te faaohiparaa i te tahi mau iˈoa ê, te mau euhe aore ra i te haamaramaramaraa taa ê,” “te faataa ê nei [te mau melo teitei] ia ratou,” e na te reira e faaitoito nei i “te mau melo i raro mai, ia tutava ia noaahia ia ratou te mau tiaraa teitei.” Mea papu maitai ïa te atâtaraa o teie mau pǔpǔ. Oia hoi eita te mau melo i raro mai, e ite pauroa i te mau fa mau a te faanahonahoraa, no te mea aita i naeahia ˈtura ia ratou taua faito ite ra. E mea ohie ia ô atu i roto i te hoê pǔpǔ ma te ore e ite taatoa i ta ˈna mau tapao e ta ˈna mau ravea no te faatupuraa i teie mau tapao, e peneiaˈe aita te pǔpǔ i vauvau papu mai i te reira. Tera râ, a muri aˈe, e ite atu paha te taata i fariihia i roto i teie huru pǔpǔ, e e mea fifi roa no ˈna ia faatiamâ mai ia ˈna; mai te mea ra e ua taamuhia oia e te mau fǐfǐ o te parau huna.

E mea atâta roa ˈtu â te ohipa huna, mai te peu e te tapapa ra te hoê pǔpǔ i te mau tapao iino aore ra i opanihia e te ture e no reira, te imi nei oia i te ravea ia ore roa ˈtu oia ia itehia. Aore ra, mai te peu e ua matauhia to ˈna tiaraa e ta ˈna mau fa, peneiaˈe e tamata oia i te tapea huna noa i to ˈna mau melo e ta ˈna mau opuaraa e faaineine ra i te rave. Mai te reira te huru no te mau pǔpǔ totoa e haa puai nei, o te faaaueue tamau nei i te ao na roto i ta ratou mau totoaraa iino mau.

Oia mau, e nehenehe te ohipa huna e riro ei ohipa atâta, no te taata tataitahi e no te totaiete taatoa. A feruri na i te mau pǔpǔ taurearea huna o te hamani ino nei i te mau taata hapa ore, te mau taatiraa ohipa iino mai te Mafia huna, te mau pǔpǔ taata uouo e au ore nei i te tahi nunaa, mai te Ku Klux Klan,a e tae noa ˈtu i te mau pǔpǔ totoa e rave rahi na te ao nei o te tamau noa nei i te faataupupu i te mau tutavaraa e ravehia nei no te faatupu i te hau e te vai-maitai-raa na te ao nei.

Eaha ta ratou mau opuaraa i teie nei?

I te mau matahiti 1950 ra, ei faahopearaa no roto mai i te Tamaˈi Toetoe, ua faanahonahohia te mau pǔpǔ huna i roto e rave rau fenua no Europa Tooa o te râ, no te riro ei niu no te mau pǔpǔ aro, ia tamata noa ˈtu te mau Rusia i te haru ia Europa Tooa o te râ. Ei hiˈoraa, ia au i te vea Helemani ra Focus, ua haamauhia “e 79 vahi haaputuraa mauhaa huna” i Auteteria i taua area taime ra. Aita te mau fenua atoa no Europa i ite e te vai ra taua mau pǔpǔ ra. Ua faaite papu te hoê vea i te omuaraa o te mau matahiti 1990 e: “Aita i itehia e ehia râ faanahonahoraa mai teie te huru e ohipa noa nei i teie mahana, e eaha mau na ta ratou mau opuaraa.”

Oia mau. O vai tei ite mau na e ehia rahiraa pǔpǔ huna o tei riro i teie nei iho, ei haamǎtaˈuraa rahi aˈe i ta tatou i manaˈo noa na?

[Nota i raro i te api]

a Ua tapea mai teie pǔpǔ Marite i te tahi o te mau peu faaroo no ǒ mai i te mau totaiete huna tahito ra, na roto i te faaohiparaa i te hoê satauro auahi ei taipe na ˈna. I mutaa ihora, ua rave teie pǔpǔ i ta ˈna mau ohipa faariaria i te po, ma te ahuhia to ˈna mau melo i te mau ahu roroa e te mau tapoˈi mata uouo, e ua haere atu ratou e faaite i to ratou hae i te feia ereere, te mau Katolika, te mau ati Iuda, te feia ěê, e i te mau taatiraa rave ohipa.

    Papai reo Tahiti (1985-2026)
    Haere i rapae
    Haere i nia
    • Tahiti
    • Hapono
    • Ta oe e hinaaro
    • Copyright © 2026 Watch Tower Bible and Tract Society of Pennsylvania
    • Parau no te faaohiparaa
    • Eita e puharahia
    • Maiti eaha te ore e puhara
    • JW.ORG
    • Haere i nia
    Hapono