E tiaturi anei outou i te fa-faahou-raa i roto i te hoê tino ê?
“TE HAAMANAˈO ra anei oe i tera tamahine ta oe i here i to apîraa ra, i ǒ nei i Inidia?” o ta Mukundbhai ïa i papai atu i ta ˈna tamaiti tei haere i te fare haapiiraa tuatoru i te fenua Marite. “E faaipoipo oia i teie mau hebedoma i mua nei. Ua manaˈo vau e mea maitai aˈe ia faaara ˈtu ia oe.”
No te aha râ teie metua tane i faaara ˈi i ta ˈna tamaiti? Inaha, na Mukundbhai iho i opani i taua here taurearea ra, tau matahiti na mua ˈtu. Hau atu, e ono matahiti i teie nei ta ˈna tamaiti i te haereraa i te haapiiraa i te fenua Marite. Aita oia i farerei aˈe i taua tamahine ra i taua taime atoa ra, e ua ite maitai o Mukundbhai i te reira.
No te aha ïa oia i tapitapi ai? Ua tapitapi o Mukundbhai no te mea ua tiaturi oia i te fa-faahou-raa i roto i te hoê tino ê, oia hoi te fanau-faahou-raa.a Ahiri e, i roto i te tahi oraraa na mua ˈtu, ua faaipoipohia na raua, e no reira hoi raua i here ai i to raua taurearearaa ra, e ere ïa i te mea tano ia faataa ê ia raua i teie nei inaha, ua taeahia ia raua te matahiti e nehenehe ai raua e faaipoipo. Ua hinaaro o Mukundbhai e faaara noa ˈtu i ta ˈna tamaiti, hou te tamahine e faaipoipo ai i te tahi atu tane i roto i teie nei oraraa.
Teie te tahi atu hiˈoraa. E rave rahi taime hepohepo mau to te hoê tamahine iti e maha matahiti, tapearaahia i te fare maˈi i Mumbai, i Inidia. Aita te hoê paeau o to ˈna mafatu i afaro maitai. Mea ravai to ˈna nau metua e ua oto roa raua i te iteraa ˈtu i ta raua tamahine i te mauiuiraa. Ua manaˈo râ raua e: “Aita e ravea. Peneiaˈe ua rave oia i te tahi ohipa ino i roto i to ˈna oraraa na mua ˈtu, no reira oia i roohia ˈi i te ati.”
E tuhaa faufaa roa to te tiaturiraa i te fa-faahou-raa, i roto i te oraraa o te mau mirioni taata faaroo Hindu, Buddha, Jaina, Sikh, e no vetahi atu mau haapaoraa no Inidia. Te faarirohia nei te mau tupuraa o te oraraa—mai te here i rotopu e piti taata e tae noa ˈtu i te mauiui rahi—mai te mau faahopearaa no te mau ohipa i ravehia i roto i te hoê aore ra e rave rau oraraa na mua ˈtu.
E rave rahi atoa taata no te mau fenua Tooa o te râ ma, o tei anaanatae rahi i te haapiiraa no te fa-faahou-raa. Te parau nei te vahine Marite hauti teata ra o Shirley MacLaine e, te tiaturi nei oia i te reira. Te parau nei te vahine papai ra o Laurel Phelan no Vancouver, i te mataeinaa no Colombia Beretane, i Kanada, e te haamanaˈo ra oia tau 50 oraraa to ˈna na mua ˈtu. I roto i te hoê uiuiraa i ravehia i te matahiti 1994 na te pu haapuroro CNN amuihia e te vea USA Today, hau atu i te 270 taata paari i nia i te 1 016 tei parau e, te tiaturi ra ratou i te fa-faahou-raa. Te tiaturi atoa nei te feia no te pǔpǔ parauhia New Age i te fa-faahou-raa. Eaha râ te mau haapapuraa e turu ra i teie nei tiaturiraa?
“Te haamanaˈoraa ïa i te oraraa na mua ˈtu!” o ta te feia ïa e tiaturi nei i te fa-faahou-raa e pahono mai. No reira, i to te tamahine e toru matahiti ra o Ratana no Bangkok, “haamanaˈoraa e, i roto i to ˈna oraraa na mua ˈtu, e vahine faaroo oia o tei pohe i te 60raa o to ˈna matahiti,” ua farii te rahiraa o te feia hiˈopoa i to ˈna hiˈoraa ei tapao haapapuraa mau i te fa-faahou-raa.
Mea rahi râ te feia tiaturi ore. E te vai nei vetahi atu mau tatararaa no te faataa i te mau haamanaˈoraa i parauhia e no ǒ mai i te mau oraraa na mua ˈtu.b I roto i ta ˈna buka (Hinduism: Its Meaning for the Liberation of the Spirit), te na ô ra te philosopho Hindu ra o Nikhilananda e, ‘eita te mau ohipa e tupu i muri aˈe i te poheraa e nehenehe e haapapuhia na roto i te feruriraa.’ Teie râ, te na ô nei oia e “e nehenehe e parauhia e mea papu te haapiiraa no te fanau-faahou-raa, e ere râ i te mea papu ore.”
Te turu ra anei te Bibilia i teie haapiiraa? E eaha te tiaturiraa no te feia pohe ta te Parau faauruahia a te Atua e horoa maira?
[Nota i raro i te api]
a Ia au i Te buka parau paari Britannica apî (Beretane), te auraa o “te fa-faahou-raa i roto i te hoê tino ê,” oia ïa “te fanau-faahou-raa o te nephe i roto i te hoê aore ra e rave rau oraraa taitahi, e taata anei, e animala, aore ra, i roto i te tahi mau tupuraa, e raau tupu.” Te faaohipa-atoa-hia nei te parau ra “fanau-faahou-raa” no teie tupuraa, teie râ, mea pinepine aˈe te parau “fa-faahou-raa i roto i te hoê tino ê” [aore ra, fa-faahou-raa] i te fariihia. E rave rau titionare na roto i te mau reo Inidia, o te faaohipa nei i teie nau parau, e aita to raua e taa-ê-raa.
[Hohoˈa i te api 4]
E utua anei teie no ta ˈna mau hara i rave i roto i te hoê oraraa na mua ˈtu?