O te parau no te ora-faahou-raa i roto i te hoê tino ê atu anei te taviri o te mau mea moe o te oraraa nei?
Ua ora aˈenei anei outou i mutaa ihora?
E ora faahou anei outou i roto i te tahi huru oraraa i muri aˈe i to outou poheraa?
E riro teie mau uiraa i te faahaamanaˈo mai ia outou i te haapiiraa no nia i te parau no te ora-faahou-raa i roto i te hoê tino ê atu.
MAI teie te huru ta te buka The New Encyclopædia Britannica faataaraa i te parau no te “ora-faahou-raa i roto i te hoê tino ê atu”: “Te hoê tiaturiraa no nia i te fanau-faahou-raahia mai te nephe i roto i te hoê aore ra e rave rahi huru ora, taata paha, animala paha, aore ra, i roto i te tahi atu mau huru mai te raau tupu.”
E tuhaa faufaa roa ta te parau no te ora-faahou-raa i roto i te hoê tino ê atu i roto i te mau haapaoraa i te pae Hitia o te râ ma, i te mau haapaoraa iho â râ i Inidia, mai te faaroo a te bouddha, a te hindou, a te jaïnisme, e te sikhisme. Ei hiˈoraa, no te mau hindous i Inidia, e faarirohia te ora mai te hoê ohuraa tamau no te pohe e te fanau-faahou-raa.
Aita râ i maoro aˈenei, ua faaanaanatae te manaˈo no nia i te parau no te ora-faahou-raa i roto i te hoê tino ê atu e rave rahi mau taata e ora na i te pae Tooa o te râ ma, tei roto atoa te mau ui apî e rave rahi. Ia au i ta te hoê taata papai vea i papai i roto i te Sunday Star no Kanada, te tumu no teie anaanatae rahi “o te faahopearaa ïa o te mau manaˈo faaroo no te pae Hitia o te râ ma i nia i to tatou totaiete no Tooa o te râ, tei haamata i te mau matahiti 1960 ra.”
Te tahi atu tumu no teie anaanatae i te parau no te ora-faahou-raa i roto i te hoê tino ê atu oia ïa, ua faaite tahaa roa vetahi mau taata tuiroo ia ratou iho i mua i te huiraatira e ua haapapu roa hoi e ua ora na ratou hoê aore ra e rave rahi huru oraraa na mua ˈtu. Ua faaite atoa te radio, te afata radio teata, te mau vea, e te tahi atu mau ravea haaparareraa parau apî, i te anaanatae no te parau no te ora-faahou-raa i roto i te hoê tino ê atu, na reira atoa hoi te tahi mau taata toroa mai te mau taote e te mau orometua haapii.
Ua faatupu aˈera hoi teie mau mea atoa i te manaˈo hiˈopoa. No reira, ia au i te tahi mau titorotororaa manaˈo i ravehia, fatata hoê i nia i te maha o te mau taata no Kanada e no te fenua Marite tei faˈi e ua farii ratou i te parau no te ora-faahou-raa i roto i te hoê tino ê atu.
Te mau titauraa a te mau huru oraraa na mua ˈtu
Te parau ra te vahine hauti teata o Shirley MacLaine i roto i te hoê uiuiraa e o Phyllis Battelle i roto i te vea marite ra Ladies’ Home Journal e ua tere na o ˈna e rave rahi mau “tere” i roto i te anavai o te tau. “Te haamanaˈo ra vau e rave rahi o to ˈu mau oraraa i mutaa ihora—i te tahi mau taime e tane vau, i te tahi mau taime e vahine vau,” o ta ˈna ïa i parau.
I roto i te buka Coming Back, ua faataa te taote ra o Raymond Moody i te mau huru tupuraa o ta ˈna i aratai na i roto i te mau taata ta ˈna i haapii e te tahi atu. Ua parau ihora o ˈna e na roto i te faataotoraa i te taata, e faahoˈi o ˈna ia ratou i roto i te tau na mua ˈˈe i to ratou fanauraahia, e te na ô ra hoi ratou e te haamanaˈo ra ratou i taua mau oraraa no ratou i mutaa ihora. Ua parau atura te hoê taata e ua ora oia ei taata Esquimau i roto i te hoê huiraatira esquimau. Ua faˈi atoa te tahi e ua ora o ˈna i ‘te tau o te ofai’ e rave rahi tausani matahiti i teie nei.
Ua faˈi atoa te taote Moody iho e ua ora o ˈna e iva huru oraraa na mua ˈtu. Ua rau ïa huru oraraa mai te oraraa i te tau te “taata e ora ra i roto i te mau ana” e tae mai i te tau o te hau emepera roma, ia parau oia e ua haruhia o ˈna e ua haapohehia na te hoê liona i roto i te tahua tatauraa.
Ua faataa-atoa-hia te parau no te faataotoraa i te taata e faahoˈi atu ai ia ratou i muri i roto i te hoê tau e parauhia ra e na mua ˈˈe i to ratou fanauraahia, mai te hoê ohipa maitai roa i nia i te tahi pae. Ua faaohipa te mau taote i te reira no te rapaau i te mau arepurepuraa i te pae no te mau manaˈo hohonu. Te parauhia ra e ua ora mai taua mau manaˈo riaria ra na roto i te faahoˈiraahia te fifi i muri i roto i te hoê huru tupuraa i orahia na i mutaa ihora. Eaha ïa te faufaaraa o taua manaˈo nei?
Mau huru tupuraa e faatia ra e te feia i fatata roa i te pohe
Ua riro te tahi mau huru tupuraa i orahia na e te tahi mau taata i fatata roa i te pohe, i te faatui i te roo o te manaˈo no nia i te parau no te ora-faahou-raa i roto i te hoê tino ê atu. I roto i te buka Life After Life, te faataa ra te taote Moody i to ˈna mau manaˈo no nia i te mau huru tupuraa i orahia na e e 50 taata i fatata roa i te pohe.
Noa ˈtu â ïa e e taa ê te huru tupuraa i farereihia e te tahi e te tahi, te manaˈo ra o Moody e ua riro ratou ei hiˈoraa. Te parau ra taua mau taata nei e ua ora ratou i roto i te hoê tereraa pereoo auahi roa mau e te pouri. Mai te huru ra ïa e ua taa ê ratou i to ratou tino, e te painu noa ra ratou. Mai te huru ra ïa e te tere vitiviti ra ratou na roto atu i te tereraa pereoo auahi pouri mau e matara ˈtu ai i roto i te maramarama rahi, e i te hopearaa o te tereraa pereoo auahi pouri, ua ite ratou e rave rahi mau fetii to ratou i pohe. I te pae hopea, ua ara mai ratou i roto i to ratou iho mau tino. Aita râ hoi te taatoaraa i ora na i teie mau tuhaa tataitahi.
Te parauhia ra e e hopea maitai to teie mau huru tupuraa i nia i te feia i ora i te reira. Mai te peu e mai te reira mau, ua riro ïa te reira i te tauturu ia ratou ia faaore roa i to ratou mǎtaˈu i te pohe e i te horoa mai no ratou i te tiaturiraa e e tumu mau iho â to te oraraa. E ere râ hoi mai te reira noa te huru. E rave rahi teie e tamau nei â i te mǎtaˈu i te pohe e teie e erehia nei i te tiaturiraa i te auraa mau o te oraraa.
Te feia e tiaturi i te parau no te ora-faahou-raa i roto i te hoê tino ê atu, te parau ra ratou e te ite nei ratou i roto i taua mau huru tupuraa ra i te turu i roto i te manaˈo ra e ua fanau-faahou-hia te nephe taata i roto e rave rahi huru taa ê o te oraraa. Tera râ, e nehenehe anei e horoa i te tiaturiraa i roto i teie haapiiraa? E horoa mau anei te parau no te ora-faahou-raa i roto i te hoê tino ê atu i te taviri no te tatara i te mau mea moe o te oraraa? E nehenehe anei e itea mai ia tatou i te tahi pahonoraa i teie mau uiraa atoa, ua ora aˈenei anei outou i mutaa ihora? E ora faahou mai anei outou? Te vai ra anei to te taata e nephe e faarue mai i te tino i muri aˈe i te poheraa? E tuatapapahia teie mau uiraa atoa nei i roto i te tumu parau i mua nei.
[Parau iti faaôhia i te api 4]
E haapiiraa tumu te parau no nia i te ora-faahou-raa i roto i te hoê tino ê atu na te mau haapaoraa i te pae Hitia o te râ ma
[Hohoˈa i te api 4]
Te huira hindou o te oraraa