VAIRAA PAPAI NATIRARA Watchtower
Watchtower
VAIRAA PAPAI NATIRARA
Tahiti
ǎ,ě,ǐ,ǒ,ǔ,ˈ
  • ǎ
  • ě
  • ǐ
  • ǒ
  • ǔ
  • ˈ
  • BIBILIA
  • PAPAI
  • PUTUPUTURAA
  • w97 1/5 api 3
  • Eaha tei roohia i te tiaraa hapa ore?

Aita e video no teie tuhaa.

Eiaha e inoino, te vai ra te tahi fifi e te video.

  • Eaha tei roohia i te tiaraa hapa ore?
  • Te Pare Tiairaa te faaite ra i te Basileia o Iehova 1997
  • Upoo parau iti
  • Papai tei tuea
  • Te mau ofatiraa rau i te tiaraa hapa ore
  • E tapea anei oe i to oe hapa ore?
    Te Pare Tiairaa e faaite ra i te Basileia o Iehova 2008
  • No te aha e tapea ˈi i to oe hapa ore?
    Te Pare Tiairaa e faaite ra i te Basileia o Iehova 2008
  • A tapea i to hapa ore!
    Te Pare Tiairaa e faaite ra i te Basileia o Iehova (No te haapiiraa) 2019
  • Te tiaturi i roto i te hoê ao tia ore
    Te Pare Tiairaa te faaite ra i te Basileia o Iehova 1997
Ite hau atu â
Te Pare Tiairaa te faaite ra i te Basileia o Iehova 1997
w97 1/5 api 3

Eaha tei roohia i te tiaraa hapa ore?

HAU atu i te hoê hanere matahiti i teie nei, ua hoˈi atu o Barney Barnato, e taata hoo taiamani, i Beretane mai Afirika Apatoa mai. I to ˈna taeraa ˈtu, aita oia i mauruuru i to ˈna taioraa i te hoê aamu no nia ia ˈna i roto i te hoê vea. No reira, ua horoa ˈtura oia i te tahi mau nota ta ˈna i papai ia neneihia te piti o te tumu parau, “no te faaafaro noa i te tahi mau vahi,” e ua horoa atoa ˈtu oia i te hoê tino moni rahi.

Ua faarue atu râ te taata papai vea, o J. K. Jerome, i teie mau nota i roto i te farii pehu, e ua faahoˈi atoa ˈtu oia i te tino moni. Ma te maere, ua tataipiti atura o Barnato Tane i te tino moni o ta ˈna i peta na mua ˈtu. Aitâ o Jerome Tane i farii. “Ehia moni ta oe e hinaaro?” o ta Barnato Tane ïa i ani atu. Ia ˈna i faatia i te ohipa i tupu, ua parau o Jerome Tane e: “Ua pahono atu vau ia ˈna e aita teie huru peu e ravehia ra—i ǒ nei i Lonedona.” Aita to ˈna tiaraa hapa ore ei taata papai vea i fati i te moni peta.

“Te tiaraa hapa ore,” oia ïa “te piˈo-ore-raa i te pae morare; te haerea tia.” Te hoê taata tiaraa hapa ore, e nehenehe ïa oia e tiaturihia. I teie nei râ mahana, te faaino nei te haerea piˈo—e ereraa i te tiaraa hapa ore—i te mau tuhaa atoa o te totaiete.

I Beretane, ua faahiti pinepine te mau ravea haapurororaa i te taˈo ra “sleaze” no te faataa i te ereraa i te tiaraa hapa ore i te pae morare. Mai ta te vea ra The Independent e parau ra, e tano te taˈo ra “sleaze” no te faataa “i te mau mea atoa, mai te faaturi e te mau ohipa taviri a te hau, e tae noa ˈtu i te moni peta i roto i te mau ohipa tapihooraa rarahi.” Ua naeahia te mau tuhaa atoa o te oraraa nei.

Te mau ofatiraa rau i te tiaraa hapa ore

Te tiaraa hapa ore, e ere ïa te huru tia roa, o te hoê râ huru hohonu roa i roto i te hoê taata. I roto i teie ao nounou moni, te faarirohia nei te tiaraa hapa ore mai te hoê haafifiraa, eiaha râ mai te hoê huru maitai. Ei hiˈoraa, te rahi noa nei te mau taurearea haapii e faaohipa nei i te mau tauihaa aravihi roa, no te haavare i te mau hiˈopoaraa haapiiraa, e mea pinepine, eita teie mau tauihaa apî huna e itehia nei. Te parau nei te hoê orometua no te hoê fare haapiiraa tuatoru Beretane e, ua hau atu i te afaraa o te mau taurearea haapii Beretane taatoa o tei haavare na, e mea papu e ere i Beretane anaˈe.

Eiaha ia moehia te pau o te feia hapa ore, ia haavare e ia taviri anaˈe te mau taata tiaturi-ore-hia. A rave na i te hiˈoraa o te oire Inidia ra no Bhopal, i reira, i te matahiti 1984 ra, ua haapohe te hoê mǎhu taero hau atu i te 2 500 mau tane, mau vahine, e mau tamarii, e ua haapepe atoa e mau hanere tausani taata atu â. Ua faatia te vea ra The Sunday Times e: “Te faataere nei te mau peu tia ore i te mau ravea tautururaa i te feia i atihia. . . . Ua haafifihia te mau maimiraa no te faataa e o vai mau na te feia te tia ia fanaˈo i te tauturu, na roto i te mau tausani aniraa tia ore, te mau papie haavare e te mau haapapuraa e ere i te mea mau.” No reira ˈtura, hoê ahuru matahiti i muri aˈe i taua ati ra, e 3 mirioni dala Marite e te afa anaˈe tei operehia na te feia i atihia, i nia i na 470 mirioni dala Marite tei faaotihia ei moni faahoˈiraa.

E te haapaoraa ïa? Eaha to ˈna huru i te pae no te tiaraa hapa ore? E mea peapea ia parau e, aita i maitai atu i to teie nei ao. A rave na i te hiˈoraa o te epikopo Katolika Roma ra o Eamon Casey, o tei faˈi e e tamaiti tiamâ ore ta ˈna, e taurearea oia i teie nei. Te haapapu ra te vea Beretane ra Guardian e, e ere te hiˈoraa o Casey “i te mea varavara.” Oia atoa, ua faaite te vea ra The Times e: “Te parau mau no nia i te haerea haama o te Epikopo Casey, e ere ïa no te mea e e hara taa ê roa ta ˈna i rave, no te mea râ e e ere te ofatiraa i te euhe o te faaea-taa-noa-raa, i te hoê ohipa apî e te varavara.” Ma te turu i teie manaˈo, te faahiti ra te vea Ekosia ra The Glasgow Herald e, e 2 % anaˈe o te mau ekalesiatiko Katolika Roma i te mau Hau Amui no Marite, o tei haapae i te taatiraa e te vahine e i te mahu atoa. Noa ˈtu e e numera mau anei teie aore ra eita, te faaite ra te reira i te roo o te mau perepitero Katolika i te pae no te haerea morare.

Ia au i teie nei mau hiˈoraa, e nehenehe anei ïa te hoê taata e tapea i to ˈna tiaraa hapa ore i te pae morare? E mea faufaa mau anei râ? Eaha tei titauhia, e eaha te mau haamaitairaa?

    Papai reo Tahiti (1985-2026)
    Haere i rapae
    Haere i nia
    • Tahiti
    • Hapono
    • Ta oe e hinaaro
    • Copyright © 2026 Watch Tower Bible and Tract Society of Pennsylvania
    • Parau no te faaohiparaa
    • Eita e puharahia
    • Maiti eaha te ore e puhara
    • JW.ORG
    • Haere i nia
    Hapono