No te aha e ere na te mau semeio anaˈe e faatupu i te faaroo
TE TIATURI noa nei au i te mea o ta ˈu e ite ra. Teie hoi te manaˈo o e rave rahi. Te parau nei vetahi e e tiaturi ratou i te Atua, mai te peu e e faaite mai oia ia ˈna na roto i te tahi mau ravea semeio. Peneiaˈe te reira iho â, tera râ, e aratai anei teie huru tiaturiraa i te faaroo mau?
A hiˈo na i te mau ati Iseraela ra o Kora, o Datana, e o Abirama. Te faaite ra te Bibilia e ua ite mata roa ratou i teie mau semeio mehameha no ǒ mai i te Atua ra: na ati hoê ahuru i nia ia Aiphiti, to te nunaa Iseraela hororaa na roto i te Miti Uteute, e to Pharao no Aiphiti e ta ˈna ra mau nuu haamouraahia. (Exodo 7:19–11:10; 12:29-32; Salamo 136:15) Ua faaroo atoa o Kora, o Datana, e o Abirama i to Iehova paraparauraa mai mai te raˈi mai i te Mouˈa ra o Sinai. (Deuteronomi 4:11, 12) Tera râ, aita i maoro roa i muri aˈe te tupuraa teie nei mau semeio, ua orure ihora teie nau taata e toru ia Iehova e ta ˈna mau tavini i nominohia.—Numera 16:1-35; Salamo 106:16-18.
Tau 40 matahiti i muri iho mai, ua ite mata atoa te peropheta ra o Balaama i te hoê semeio. Aita atoa te ohiparaa mai te hoê melahi i tapea ia ˈna ia turu atu i te mau enemi o te Atua, te mau ati Moabi. Noa ˈtu râ taua semeio ra, ua tamau noa o Balaama i te patoi i te Atua ra o Iehova e Ta ˈna nunaa. (Numera 22:1-35; Petero 2, 2:15, 16) Tera râ, mea iti aˈe te ereraahia o Balaama i te faaroo i to Iuda Isakariota. Noa ˈtu e ua riro na oia ei hoa piri roa no Iesu, e ua ite mata oia i te mau semeio maere e rave rau, ua hoo o Iuda i te Mesia no e toru ahuru moni ario.—Mataio 26:14-16, 47-50; 27:3-5.
Ua ite atoa te mau raatira faaroo ati Iuda e rave rahi semeio a Iesu. I muri aˈe i to ˈna faatiaraa mai ia Lazaro, ua faˈi roa ratou e: “E rave rahi hoi ta teie nei taata tapao e rave nei.” Tera râ, i to ratou iteraa ia Lazaro tei ora faahou mai, ua tamǎrû anei te reira i to ratou mafatu e ua tiaturi anei ratou? Aita roa ˈtu. Maoti râ, ua opua ratou e haapohe ia Iesu e ia Lazaro atoa!—Ioane 11:47-53; 12:10.
Aita atoa te ohipa-roa-raa mai te Atua i manuïa i te faatupu i te faaroo i roto i taua mau taata iino ra. A vai ai o Iesu i roto i te hiero i te hoê taime, ua pure oia ma te reo puai e: “E tau Metua, e haamaitai i to iˈoa.” Ua pahono maira o Iehova mai te raˈi mai e: “Ua haamaitai au, e e haamaitai faahou atu â vau.” Tera râ, aita teie nei ohipa semeio i faatupu i te faaroo i roto i te mafatu o te feia i reira. Te na ô ra te Bibilia e: “Rave noâ oia i te tapao e rave rahi i mua i to ratou aro ra, aore â ratou i faaroo ia ˈna.”—Ioane 12:28-30, 37; a faaau e te Ephesia 3:17.
No te aha e ere na te mau semeio e faatupu i te faaroo
Mea nafea e tupu ai teie huru ereraa i te faaroo noa ˈtu hoi teie mau rahiraa semeio? E au ra e mea maere iho â i to te mau raatira faaroo ati Iuda patoiraa ia Iesu, ia hiˈo anaˈe outou e i te taime iho a haamata ˈi oia i ta ˈna taviniraa, te “[“tiai,” MN] noa ra” te mau ati Iuda atoa i “te Mesia.” (Luka 3:15) Te fifi râ, o te mea ïa o ta ratou e tiai ra. Te faahiti ra te taata papai titionare ra o W. E. Vine i te hoê taata tuatapapa Bibilia matau-maitai-hia, o tei parau e ua tiai te mau ati Iuda i te hoê Mesia o te horoa mai na ratou i te “upootiaraa i roto i teie nei ao” e te “ruperupe i te pae materia.” No reira, aita ratou i faaineine ia ratou no te farii i teie Iesu no Nazareta haehaa e te amui ore i roto i te politita, o tei fa mai i rotopu ia ratou mai te Mesia mau i te matahiti 29 o to tatou nei tau. Ua mǎtaˈu atoa te mau raatira faaroo e e haafifi te mau haapiiraa a Iesu i te huru tupuraa e vai ra, e e faaino hoi i to ratou mau tiaraa teitei. (Ioane 11:48) Ua haapoiri to ratou mau manaˈo faaoti-ê-na-hia e te miimii ia ratou ia ore e taa i te auraa o te mau semeio a Iesu.
I muri iho, ua patoi te mau raatira faaroo ati Iuda e o vetahi ê i te haapapuraa semeio e ua fariihia te mau pǐpǐ a Iesu e te Atua. Ei hiˈoraa, i to ta ˈna mau aposetolo faaoraraa i te hoê taata pirioi mai to ˈna fanauraahia mai â, ua ani atura te mau melo o te tiribuna teitei ati Iuda tei riri e: “Eaha ˈtu tatou i teie nei pue taata? e tapao rahi hoi tei rave-mau-hia e raua, ua itea-hua-hia e to Ierusalema atoa nei, eita hoi e tia ia tatou ia huna. Ia ore râ ia parare atu i te taata ra, e haamǎtaˈu hua ˈtu tatou ia raua, ia ore raua ia parau faahou atu i te taata ma teie nei iˈoa.” (Ohipa 3:1-8; 4:13-17) Papu maitai, aita teie semeio faahiahia i faatupu i te faaroo i roto i te mafatu o teie mau taata.
O te haru tiaraa, te teoteo, e te nounou taoˈa, te mau tumu i turai e rave rahi taata ia haapaari i to ratou mafatu. E au ra e mai te reira atoa no Kora, no Datana, e no Abirama, o tei faahitihia i te omuaraa. Na te pohehae, te mǎtaˈu, e e rave rahi atu â mau huru iino i haafifi ia vetahi ê. Te faahaamanaˈo-atoa-hia maira ia tatou no nia i te mau melahi faaroo ore, oia te mau demoni, o tei fanaˈo na i te haamaitairaa taa ê e ite mata roa ˈtu i te Atua. (Mataio 18:10) Te tiaturi nei ratou e te vai mau ra te Atua. Oia mau, “ua faaroo atoa hoi te mau demoni i te reira, e ua rurutaina.” (Iakobo 2:19) Tera râ, aita ratou i faatupu i te faaroo i te Atua.
Te auraa o te faaroo mau
Te faaroo, ua hau atu ïa oia i te tiaturi-noa-raa. Ua hau atu atoa oia i te hoê putapûraa poto noa i te tahi mau semeio. Te na ô ra te Hebera 11:1 e: “O te faaroo nei, o te tiaturi ïa i te mau mea e tiaihia nei, e te ite i te mau mea aore e hiˈohia nei.” Te hoê taata e faaroo to ˈna, e tiaturi oia i roto i to ˈna mafatu e mai te mea e ua tupu aˈena te mau parau tǎpǔ atoa a te Atua ra o Iehova. Hau atu â, no te puai rahi o te haapapuraa, eita hoi e tia ia patoihia, no nia i te mau mea mau itea-ore-hia, te parauhia ra e te tuea ra te faaroo iho i taua haapapuraa ra. Oia, ua niuhia te faaroo i nia i te haapapuraa. E i mutaa iho, e tuhaa ta te mau semeio i hauti i roto i te tupuraa aore ra te faatupuraa o te faaroo. Ua riro te mau tapao ta Iesu i rave ei haapapuraa ia vetahi ê e, o o ˈna te Mesia i tǎpǔhia mai. (Mataio 8:16, 17; Hebera 2:2-4) Oia atoa, ua haapapu te mau ô a te varua moˈa, aore ra te puai ohipa, a te Atua, mai te faaora-semeio-raa i te maˈi e te paraparauraa i te mau reo ěê, e aita o Iehova i farii faahou i te mau ati Iuda, maoti râ, to nia iho to ˈna farii maitai i teie nei i te amuiraa kerisetiano, i haamauhia e ta ˈna Tamaiti, o Iesu Mesia.—Korinetia 1, 12:7-11.
I rotopu i te mau ô semeio a te varua, te vai ra te aravihi no te tohu. I to te feia faaroo ore iteraa i teie semeio, ua turaihia vetahi ia haamori ia Iehova, ma te na ô e: “Tei roto mau â te Atua ia outou.” (Korinetia 1, 14:22-25) Tera râ, aita te Atua ra o Iehova i opua e ia riro taua mau semeio ra ei tuhaa tamau no te haamoriraa kerisetiano. No reira te aposetolo Paulo i papai ai e: “Area te mau tohu ra, e mou ïa; area te [“mau reo,” MN] ěê ra, e ore atoa ïa.” (Korinetia 1, 13:8) Papu maitai, ua ore teie mau ô i te poheraa te mau aposetolo e te feia atoa i fanaˈo na i teie mau ô na roto i to ratou arai.
E vaiiho-noa-hia anei te mau taata e aita e niu no te faaroo? Eita, no te mea ua parau o Paulo e: “Aita râ [te Atua] i ere i te faaite ia ˈna iho, oia i hamani maitai mai, e te horoaraa mai i te ûa no nia i te raˈi ra, e te anotau auhune, e te faaîraa mai i to tatou aau i te maa e te oaoa.” (Ohipa 14:17) Oia mau, no te feia mafatu haavare ore, o te farii nei i te haapapuraa e haaati ra ia tatou, i roto i to ratou feruriraa e to ratou mafatu, o “te mau [“huru maitatai,” MN] hoi no [te Atua ra o Iehova] e ore e tia ia hiˈo ra, te itea papuhia nei ïa i te mau mea i hamanihia nei, mai te hamaniraa mai â o teie nei ao; oia hoi to ˈna ra mana hope ra e te Atuaraa ra; aita ˈtura o ratou [te feia e patoi ra i te Atua] otoheraa.”—Roma 1:20.
Te titauhia ra hau atu i te tiaturi-noa-raa e te vai mau ra te Atua. Ua faaue o Paulo e: “Eiaha e faaau atu i teie nei ao; ei huru ê râ to outou i te faahouraa i to outou aau, ia ite outou i taua hinaaro tia o te Atua ra, e te au, e te maitai hoi.” (Roma 12:2) E nehenehe e na reira, na roto i te tuatapapa-maite-raa i te mau Papai ma te tauturu a te mau buka e te mau vea kerisetiano, mai teie nei vea. E ere te faaroo tei niuhia i nia i te ite papu o te Parau a te Atua, te Bibilia, i te mea paruparu aore ra i te mea na nia nia noa. Te horoa nei te feia o tei ite i te hinaaro o te Atua, e o te rave nei i te reira ma te faaroo, i te hoê taviniraa moˈa na te Atua.—Roma 12:1.
Te tiaturiraa ma te ore e ite
Mea fifi no te aposetolo Toma ia faatupu i te faaroo i roto i te tia-faahou-raa o Iesu. “I ore au i ite i te puta auri i tana rima ra, e aore i tuu i tau rima i taua puta auri ra, e aore hoi tau rima i tuu i tana aoao ra, e ore roa ïa vau e faaroo,” o ta Toma ïa i parau. I to Iesu raveraa i muri iho i te hoê tino e te vai ra te mau puta o to ˈna patitiraahia i nia iho, ua tiaturi atura o Toma i teie semeio. Ua na ô râ o Iesu e: “E [“oaoa,” MN] to te feia aore i ite ia ˈu a faaroo mai ai.”—Ioane 20:25-29.
I teie mahana, e mau mirioni Ite no Iehova teie e “haere nei ma te faaroo, e ere ma te ite mata.” (Korinetia 2, 5:7, MN) Noa ˈtu e aita ratou i ite i te mau semeio i faahitihia i roto i te Bibilia, te tiaturi papu nei ratou e ua tupu mau te reira. Te faatupu nei te mau Ite i te faaroo i te Atua e ta ˈna Parau. Na roto i te tauturu a to ˈna varua, te taa nei ia ratou i te mau haapiiraa a te Bibilia e to ˈna upoo parau rahi—te faatiaraa i te mana arii o te Atua ra o Iehova na roto i te arai o to ˈna Basileia i nia i te raˈi. (Mataio 6:9, 10; Timoteo 2, 3:16, 17) No to ratou maitai rahi, te faaohipa nei teie mau Kerisetiano mau i te mau aˈoraa paari a te Bibilia i roto te oraraa. (Salamo 119:105; Isaia 48:17, 18) Te farii nei ratou i te haapapuraa eita e tia ia patoihia, e te faataa nei te mau parau tohu a te Bibilia i to tatou nei tau mai te “anotau hopea,” e te tiaturi nei ratou e te fatata maira te ao apî ta te Atua i tǎpǔ. (Timoteo 2, 3:1-5; Mataio 24:3-14; Petero 2, 3:13) E mea oaoa no ratou ia tufa i te ite no nia i te Atua na vetahi ê. (Maseli 2:1-5) Ua ite ratou e mea na roto anaˈe i te haapiiraa i te mau Papai, e nehenehe mau ai te feia e imi ra i te Atua e ite ia ˈna.—Ohipa 17:26, 27.
Te haamanaˈo ra anei outou ia Albert, o tei faahitihia i roto i te tumu parau na mua ˈtu? Tau mahana i muri iho i to ˈna pureraa i te tahi semeio, e aita i pahonohia mai, ua haere te hoê Ite no Iehova i ǒ na ra, te hoê vahine paari o tei vaiiho i te tahi mau papai Bibilia na ˈna. Ua farii atura o Albert i te hoê haapiiraa Bibilia tamoni ore i to ˈna fare. I to ˈna matau-maitai-raa i te poroi a te Bibilia, aita oia i inoino faahou, ua oaoa râ oia. Ua haamata ˈtura oia i te taa e inaha ua itea mai ia ˈna te Atua.
Te faaitoito maira te mau Papai e: “E imi outou ia Iehova, oi itea ˈˈe oia, e tiaoro outou ia ˈna, oi fatata mai oia.” (Isaia 55:6) E nehenehe outou e na reira, eiaha na roto i te tiairaa i te tahi semeio no teie tau no ǒ mai i te Atua ra, na roto râ i te noaaraa mai te ite papu o ta ˈna Parau. E mea titauhia te reira, no te mea e ere na te mau semeio anaˈe e faatupu i te faaroo.
[Hohoˈa i te api 5]
Aita atoa te tia-faahou-raa semeio o Lazaro i turai i te mau enemi o Iesu ia faatupu i te faaroo
[Hohoˈa i te api 7]
Ia niuhia te faaroo i nia i te ite papu o te Bibilia, e tia ˈi