Te mau Evanelia ia au i te mau aivanaa
“O VAI au nei i ta te taata nei parauraa?” (Luka 9:18) Ua ani atu o Iesu i te reira i ta ˈna mau pǐpǐ fatata e piti tausani matahiti i teie nei. Ua riro teie nei uiraa ei aimârôraa i taua tau ra. E au ra e e aimârôraa rahi atu â i teie nei, i te tau iho â râ o te oroa Noela, te parau-noa-hia nei hoi e no Iesu teie nei oroa. E rave rahi teie e tiaturi nei e ua tonohia mai o Iesu mai te raˈi mai ei taraehara no te huitaata nei. Tera atoa anei to outou manaˈo?
Te horoa ra te tahi mau aivanaa i te hoê manaˈo taa ê. “Aita te manaˈoraa ia Iesu mai te hoê taata o tei haapii e e Tamaiti oia na te Atua o tei tia ia pohe no te mau hara o te ao nei, i tano i te pae no te aamu,” o ta Marcus J. Borg ïa e parau ra, e orometua haapii oia i te haapaoraa e te ihotumu.
Te parau nei vetahi atu mau aivanaa e mea taa ê roa te Iesu mau i te taata e faataahia ra i roto i te Bibilia. Te tiaturi nei vetahi e ua papaihia te mau Evanelia atoa e maha ahuru matahiti aore ra hau atu i muri aˈe i te poheraa o Iesu e i taua taime ra, ua faanehenehehia te tiaraa mau o Iesu. Te parau nei te mau aivanaa e, te fifi, e ere ïa tei te mau mea e haamanaˈohia ra e te feia papai i te mau Evanelia, tei ta ratou râ huru tatararaa. I muri aˈe i te poheraa o Iesu, ua taui te huru hiˈoraa o te mau pǐpǐ ia ˈna—oia ˈtura te Tamaiti a te Atua, te Faaora, e te Mesia. Ua tae roa vetahi i te parau e e taata paari hahaere noa o Iesu, te hoê taata orure hau totiale. Te reira te parau mau o te mau Evanelia, ia au i te mau aivanaa.
Te manaˈo “aivanaa” no nia ia Iesu
No te turu i to ratou manaˈo “aivanaa,” e au ra e ua oioi noa te feia faahapa i te tuu i te hiti i te mau mea atoa no nia ia Iesu o tei manaˈohia e ua hau aˈe i te natura. Ei hiˈoraa, te na ô nei vetahi e ua parauhia e ua fanauhia mai o Iesu e te hoê paretenia no te huna e e tamarii tiamâ ore oia. Te patoi nei vetahi i te mau parau tohu a Iesu no nia i te haamouraa o Ierusalema, ma te haapapu e ua faaôhia ˈtu te reira i roto i te mau Evanelia i muri aˈe i to ratou “tupuraa.” Ua tae atoa vetahi i te parau e, ua manuïa o Iesu i te faaora i te maˈi na roto i te hautiraa i nia i te feruriraa o te taata—oia hoi na te feruriraa i faaora i te tino. I to outou manaˈoraa, mea tano anei teie mau faahitiraa parau aore ra mea maamaa?
Te parau atoa nei vetahi mau aivanaa e na te mau pǐpǐ a Iesu i feruri i te aamu no te tia-faahou-raa ia ore ta ratou pǔpǔ e mou. Inaha, o ta te mau aivanaa ïa e feruri nei, i te moeraa o Iesu, ua erehia ˈtura te mau pǐpǐ i to ratou puai, e no reira ratou i papai ai e ua tia faahou mai to ratou Fatu. No reira, o te Kerisetianoraa, eiaha râ te Mesia, o tei faatia-faahou-hia mai. Mai te peu e e au te reira i te mau faahuru-ê-raa aivanaa, eaha ˈtu ïa no teie parau a te vahine tuatapapa faaroo ra o Barbara Thiering, oia hoi aita roa ˈtu o Iesu i haapohehia? Te tiaturi nei oia e aita o Iesu i pohe i to ˈna patitiraahia i nia i te pou e ua faaipoipo oia e piti taime e e toru tamarii ta ˈna.
Te tuu nei teie mau faahitiraa parau atoa ia Iesu i raro i nia i te faito i reira hoi te mau aivanaa e rave rahi e farii ai ia ˈna: te hoê noa taata paari, tei faataa ê mai ia ˈna i te totaiete ati Iuda, e tei hinaaro e taui i te tupuraa totiale—e mau huru tiaraa atoa ta ratou e horoa nei no ˈna, eiaha râ te tiaraa Tamaiti na te Atua, o tei haere mai no te “horoa i to ˈna ora ei hoo no te taata e rave rahi.”—Mataio 20:28.
Peneiaˈe i teie tau Noela, ua taio outou i te tahi mau tuhaa o te mau Evanelia, mai te tuhaa e faatia ra e ua fanauhia o Iesu i roto i te hoê vairaa maa na te animala. Aore ra ua faaroo outou i teie mau aamu i te pureraa. Ua farii anei outou i te mau faatiaraa a te mau Evanelia ei mea faufaa e te nehenehe e tiaturihia? A hiˈo na râ ïa i teie huru tupuraa hitimahuta mau. I roto i te mea i parauhia e Apooraa a Iesu, ua putuputu te hoê pǔpǔ aivanaa e piti taime i te matahiti mai te matahiti 1985 mai â no te faataa e e parau mau anei te mau faahitiraa a Iesu. Ua faahiti mau anei o Iesu i te mau parau o ta te Bibilia e faaite ra e na ˈna i faahiti? Ua faaoti te mau melo o taua apooraa ra no nia i te faahitiraa tataitahi na roto i te maitiraa i te mau poe penihia. E poe uteute, no te hoê faahitiraa e mea papu maitai na Iesu iho i parau; e poe tarona, ia manaˈo ratou e na Iesu paha i parau; e poe rehu, ia feaa ratou; e e poe ereere, mai te peu e e parau haavare.
E huru ê paha outou i te iteraa e ua faaoti te Apooraa a Iesu e e 82 % o te mau faahitiraa tei parauhia e na Iesu, e ere paha na ˈna i faahiti. Hoê noa faahitiraa a te Evanelia a Mareko tei faaotihia e e parau mau. Ua faaoti ratou e ua î roa te Evanelia a Luka i te mau manaˈo tumu ore e “aita ˈtura i taa-faahou-hia e e parau mau anei.” Ua maitihia te poe ereere, oia hoi e haavare, no te taatoaraa o te Evanelia a Ioane maoti râ e toru reni, e teie na reni e toru, ua horoahia ïa te poe rehu, oia hoi te feaaraa.
Hau atu i te tahi noa tuatapaparaa aivanaa
Te farii ra anei outou i teie mau manaˈo a te mau aivanaa? Te vauvau maira anei ratou i te hoê hiˈoraa papu aˈe no nia ia Iesu i ta te Bibilia e faataa ra? E ere noa teie mau uiraa i te tahi tuatapaparaa na te mau aivanaa. I teie tau o te matahiti, e faahaamanaˈohia paha outou e, ia au i te Bibilia, ua tono mai te Atua ia Iesu “ia ore ia pohe te faaroo ia ˈna ra, ia roaa râ te ora mure ore.”—Ioane 3:16.
Ahiri e e taata paari noa o Iesu e mea iti roa to tatou ite no nia ia ˈna, aita ïa e faufaa ia “faaroo” ia ˈna. I te tahi aˈe pae, mai te peu e ua tano te faataaraa a te Bibilia no nia ia Iesu, ua taaihia ïa i to tatou ora mure ore. No reira, e tia ia tatou ia ite papu—e parau mau anei ta te Bibilia no nia ia Iesu?