Te faataeraa i te tauturu i te mau vahi i vavahihia
E TIA mau â ia haapopou i te mau tutavaraa a te taata no te faatae i te tauturu i muri noa ˈˈe i te ati. E rave rahi porotarama tauturu o tei horoa i te tauturu no te patu faahou i te mau fare, no te tahoê faahou i te mau fetii, e te mea faufaa roa ˈtu â, no te faaora i te taata.
Ia tupu anaˈe te ati, e faaohipa te mau Ite no Iehova—e te mauruuru nei ratou—i te mau faanahoraa atoa e ravehia na roto i te mau porotarama tauturu a teie nei ao. I te hoê â taime, e hopoia ta ratou tei faauehia mai e te mau Papai oia hoi “e hamani maitai . . . ia rahi atu râ i to [ratou] fetii faaroo ra.” (Galatia 6:10) Oia, e fetii anaˈe te mau Ite; te faariro nei ratou ia ratou iho ei “utuafare fetii.” No reira ratou e pii ai i te tahi e te tahi e “taeae” e e “tuahine.”—A faaau e te Mareko 3:31-35; Philemona 1, 2.
No reira, ia roohia te hoê vahi i te ati, e tutava te mau matahiapo a te mau Ite no Iehova i te maimi e teihea roa e eaha te mau hinaaro o te mau melo tataitahi o te amuiraa e e rave ratou i te mau faanahoraa ia faataehia te tauturu e titauhia. A hiˈo na e mea nafea te reira i te tupuraa i Accra, Ghana; i San Angelo, Hau Amui no Marite; e i Kobe, Tapone.
Accra—“E diluvi iti a Noa”
Ua haamata te ûa i te topa i te hora 11 i te po, e e rave rahi hora te ûa-noa-raa. “No te puai o te ûa, aita to matou taoto i topa,” o ta John Twumasi ïa i parau, e Ite no Iehova oia i Accra. Ua pii te Daily Graphic i teie ûa “e diluvi iti a Noa.” “Ua tamata matou i te uta i te tahi mau tauihaa faufaa i te tahua i nia mai,” o ta John ïa e parau râ, “tera râ, i to matou iritiraa mai i te opani no te haere atu i te eˈa, ua purehu mai te pape.”
Ua haapuroro te mau tia mana i te faaararaa e faarue i taua vahi ra, mea rahi râ tei haamarirau, no te mea ua mǎtaˈu ratou e ia haere mai te feia eiâ i to ratou fare i faaruehia, noa ˈtu e ua îhia i te pape. Area vetahi ra, noa ˈtu e ua hinaaro ratou e faarue, aita râ i nehenehe. “Aita ta mâua to ˈu mama i nehenehe e iriti i te opani,” o ta te hoê tamahine ïa o Paulina te iˈoa i parau. “Ua maraa noa te pape, e ua paiuma ˈtura mâua i nia i te mau tura raau e ua tapea noa mâua i nia i te hoê raau o te aroaro fare. I te pae hopea, i te area o te hora pae i te poipoi, ua haere mai to matou mau hoa tapiri e faaora ia mâua.”
I te taime iho i nehenehe ai, ua haamata te mau Ite no Iehova i te rave i te ohipa. Te faatia ra te hoê tuahine kerisetiano o Beatrice te iˈoa e: “Ua imi te mau matahiapo o te amuiraa ia matou, e ua itea mai ratou ia matou i te fare o te hoê hoa Ite, i reira to matou hororaa. E toru noa mahana i muri aˈe i te pape pue, ua haere mai te mau matahiapo e te mau melo apî aˈe o te amuiraa e turu ia matou e ua tamâ ratou i te vari i roto e i rapaeau i to matou fare. Ua faatae mai te Taiete Watch Tower i te mau raau tamâ fare, te mau raau rapaau, te peni, te mau mǎrû roi, te mau ahu taoto, te mau apaapa ahu, e te mau ahu no te tamarii. Ua hapono atoa mai te mau taeae i te maa no e rave rahi mahana. Ua putapû-roa-hia vau!”
Te faatia ra o John Twumasi, tei faahitihia i nia nei, e: “Ua parau atu vau i te tahi atu feia tarahu fare e ua hapono mai ta matou Taiete i te mau raau tamâ fare e te mau raau rapaau—o tei navai no te tamâ i te fare taatoa. Fatata e 40 feia tarahu fare o tei tauturu mai no te tamâ. Ua horoa ˈtu vau i te tahi mau raau tamâ fare na to ˈu mau hoa tapiri, e tae noa ˈtu te hoê taata o ˈna te perepitero o te hoê ekalesia no teie vahi. Ua manaˈo hape hoi to ˈu mau hoa ohipa e e faaite te mau Ite no Iehova i te here i nia i to ratou mau melo anaˈe.”
Ua mauruuru roa te mau taeae e te mau tuahine kerisetiano i te tauturu î i te here o ta ratou i fanaˈo. Te faaoti ra Taeae Twumasi e: “Noa ˈtu e mea moni aˈe te mau taoˈa o tei moe i roto i te pape pue i te mau taoˈa tauturu i horoahia mai, te manaˈo nei au e to ˈu atoa utuafare e, no teie ô putapû mau a te Taiete, ua fanaˈo rahi aˈe matou i tei erehia e matou.”
San Angelo—“E haruru ïa mai te hopea o teie nei ao”
Ua iriti tumu te mau puahiohio o tei vavahi ia San Angelo i te 28 no Me 1995 i te mau tumu raau, ua ofati i te mau pou uira, e ua taora i te mau niuniu e uira noâ to roto i nia i te mau purumu. Ua naeahia te puai o te mataˈi 160 kilometera i te hora, ma te faaino i te mau fare a te hau. Hau atu i te 20 000 fare o tei erehia i te uira. Ua topa maira te ûa paari. Ua tapao te Pu mitoraa meteo a te Hau i “te mau topata ûa paari mai te popo hǔi te rahi,” i muri iho “mai te popo taora,” e i te pae hopea, “mai te anani rahi.” Ua turihia te tariˈa i te haruru. Ua parau te hoê taata no taua vahi ra e: “E haruru ïa mai te hopea o teie nei ao.”
E hau huru ê roa tei topa i muri aˈe i te vero. Ua haere mǎrû noa mai te taata i rapae i to ratou mau fare tei paparari no te faito i te faainoraa. Aita faahou e rauere i nia i te mau tumu raau e tia noa râ. Te tia noa atoa ra te mau fare tera râ e au ra e ua hohorehia to ratou paa. I te tahi mau vahi, ua poˈi te repo i te mau haapueraa ûa paari tei naeahia i te hoê metera te teitei. E mau tausani hiˈo i nia i te mau fare e te mau pereoo uira o tei huˈahuˈa roa i te vero, e no reira, ua anaana te mau huˈahuˈa hiˈo paparari anoihia i te ûa paari o tei tapoˈi i te repo. “I to ˈu taeraa i te fare,” o ta te hoê vahine ïa e parau ra, “ua parahi noa vau i roto i to ˈu pereoo i nia i te eˈa e ua taˈi au. No te rahi o te vavahiraa, aita ta ˈu i nehenehe faahou.”
Ua faatae oioi mai te mau porotarama tauturu e te mau fare maˈi i te tauturu i te pae moni, te mau tauihaa paturaa, te mau ravea rapaauraa, e te feia aˈo. E nehenehe e haapopouhia i te mea e e rave rahi taata o tei atihia na roto i te vero, o tei imi i te ravea no te tauturu ia vetahi ê.
Ua ohipa atoa te mau amuiraa a te mau Ite no Iehova. Te faatia ra o Aubrey Conner, e matahiapo oia i San Angelo, e: “I te faaearaa iho te vero, ua taniuniu haere matou no te ite e eaha te huru o te mau taeae e te mau tuahine. Ua tauturu matou i te tahi e te tahi e to matou atoa mau hoa tapiri e ere ratou i te Ite, no te patiti i te iri i nia i te mau haamaramarama, no te tuu i te tapoˈi uraina i nia i te tafare, e no te paruru i te mau fare mai ta matou i nehenehe. I muri iho, ua tapao matou i te mau taata atoa i roto i te amuiraa tei inohia to ratou fare. Tau hanere fare tei titauhia ia tataˈihia, e aita te mau tauihaa i faataehia mai e te mau pu tauturu no rapaeau i navai. No reira, ua hoo mai matou i te mau tauihaa hau e ua faanahonaho aˈera i te ohipa. Ia taio-pauroa-hia, tau 1 000 Ite o tei haere mai e tauturu, fatata e 250 i te mau hopea hebedoma atoa. Ua haere roa mai ratou mai te atearaa e 740 kilometera. Ua rave pauroa ratou i te ohipa ma te faaea ore, mea pinepine i raro aˈe i te anuvera e 40 teteri te veavea. E tae noa ˈtu te hoê tuahine e 70 matahiti, ua haere mai oia e rave i te ohipa na muri iho ia matou i te mau hopea hebedoma atoa, maoti râ hoê e te reira, i te taime ïa a tataˈihia ˈi to ˈna iho fare. E i taua hopea hebedoma ra, tei nia atoa oia i to ˈna tafare no te tataˈi!
“Ua faaroo pinepine matou i te taata mataitai ia parau mai e, ‘Auê te faahiahia e ahiri e e rave atoa te tahi atu mau haapaoraa i teie huru ohipa no ta ratou mau melo!’ Ua maere roa to matou mau hoa tapiri i te iteraa i te hoê pǔpǔ 10 tae atu i te 12 rima tauturu (e mau tuahine atoa) i te taeraa mai i te Mahana pae i te poipoi roa, i te fare o te hoê Ite, ineine no te tataˈi aore ra no te hamani faahou i te tafare taatoa ma te ore e aufauhia. I roto i te rahiraa o te mau tupuraa, ua faaotihia te ohipa i te hoê noa hopea hebedoma. I te tahi mau taime, ua haamata aˈena te hoê tamuta no rapaeau i te ohipa tataˈi tafare ia tae anaˈe mai ta matou pǔpǔ i te fare i pihai iho mai. E tatara roa matou i te tafare tahito, e hamani matou i te tafare apî e e tamâ atoa matou i te aua, e aitâ i oti atura ta ratou. I te tahi mau taime, ua faaea ratou i ta ratou ohipa no te mataitai ia matou!”
Te faaoti ra Taeae Conner e: “E mihi pauroa matou i te mau ohipa o ta matou i fanaˈo amui. Ua matau matou i te tahi e te tahi ia au i te hoê hiˈoraa taa ê na roto i te faaiteraa e te fanaˈoraa i te here autaeae mai tei ore i itehia na mua ˈˈe. Te manaˈo nei matou e e hiˈoraa nainai noa teie no te huru e itehia i roto i te ao apî a te Atua, i reira te mau taeae e te mau tuahine e tauturu ai i te tahi e te tahi ma te hinaaro mau.”—Petero 2, 3:13.
Kobe—‘E anoiraa raau, tima e te tino taata’
Ua manaˈohia hoi e ua ineine te feia no Kobe. Oia mau, i te mau mahana matamua atoa no Setepa, e haapao na ratou i te Mahana Arairaa Ati. E faaravehia te mau tamarii haere haapiiraa i te mau haapiipiiraa no te ite e nafea râ ia tupu noa ˈtu te aueueraa fenua, e rave te mau faehau i te mau tere faaineineraa no te faaora i te taata na nia i te manureva tautau, e e afai mai te feia tupohe auahi i ta ratou mau matini haavarevare aueueraa fenua, i reira te feia e hinaaro e tamata ˈi i to ratou ite i mua i te ati, i roto i te hoê afata mai te hoê piha te rahi, o te aueue e o te hautiuti mai te mea e e aueueraa fenua mau iho â. Tera râ, i te tupuraa te hoê aueueraa fenua mau i te 17 no Tenuare 1995, e au ra e mea faufaa ore taua mau faaineineraa atoa ra. E mau ahuru tausani tafare o tei marua—aita hoi te reira i tupu i roto i te mau afata haavarevare. Ua tahuri te mau pereoo auahi; ua perehu te mau tuhaa purumu teitei; ua parari te mau auri mǎhu e te mau auri pape; ua marua te mau fare i raro mai te papie carton. Ua faataa te vea Time i te ohipa i tupu mai “te hoê anoiraa raau, tima e te tino taata.”
O te mau auahi to muri iho. Te ura noa ra te mau fare, area te feia tupohe auahi ravea ore ra, ua mau ïa tau kilometera te atea i roto i te mau maumauraa pereoo. E mea pinepine, ia tapae anaˈe te tahi i te vahi auahi, aita ïa e pape te noaa mai no roto mai i te faanahoraa auri pape paparari o te oire. “Te mahana matamua, e huanane rahi ïa,” o ta te hoê tia ïa i parau. “Aita vau i ite aˈenei i roto i to ˈu oraraa i teie huru paruparu, ma te ite e ehia rahiraa taata tei moe i raro aˈe i teie mau fare e paapaa ra. E te iteraa e aita ta ˈu e ravea.”
Ia taio-pauroa-hia, tau 5 000 taata tei pohe, e fatata e 50 000 fare tei vavahi-roa-hia. Hoê anaˈe tuhaa i nia i te toru o te maa i hinaarohia e Kobe. Ia noaa mai te pape, ua heru vetahi i te pape repo i raro aˈe i te mau auri pape i parari. E rave rahi feia aita e faaearaa faahou o tei horo i te mau pu parururaa, e ua tarani vetahi o teie mau pu i te maa, ma te opere maa raiti noa i te taata i te mahana. Ua parare oioi noa ˈtura te inoino. “Aita te mau tia mana i rave i te hoê aˈe mea,” o ta te hoê taata ïa i amuamu. “Mai te peu e e tiaturi matou ia ratou, e pohe ïa matou i te poia.”
Ua faanaho oioi noa te mau amuiraa a te mau Ite no Iehova no Kobe e no te mau vahi tapiri mai, i te mau ohipa. Ua parau te hoê pairati manureva tautau o tei ite mata roa i ta ratou ohipa e: “Ua haere au i te vahi i atihia i te mahana o te aueueraa fenua e ua faaea vau hoê hebedoma i reira. I to ˈu tapaeraa ˈtu i te hoê pu parururaa, ua huanane roa ïa. Aita te ohipa tauturu i ravehia. O te mau Ite no Iehova anaˈe o tei haere oioi i taua vahi ra, ma te faanaho i tera ohipa i muri aˈe i te tahi.”
E mea rahi mau â te ohipa. Hoê ahuru Piha no te Basileia o te ore e nehenehe e faaohipa-faahou-hia, e hau atu i te 430 Ite aita to ratou e fare faahou. Tau 1 206 fare, tei roto hoi ratou i te faaearaa, o tei tia ia tataˈihia. E hau atu, te hiaai ra te mau utuafare o na Ite 15 o tei pohe i roto i te ati i te tamahanahanaraa.
Tau 1 000 Ite na Tapone taatoa o tei horoa i to ratou taime no te tauturu i te tataˈiraa. “I to matou tataˈiraa i te mau fare o te mau taata haapii Bibilia aitâ i bapetizohia ˈtura,” o ta te hoê ïa taeae e parau ra, “ua ani noa mai ratou e, ‘Ehia moni ta matou e aufau no ta outou ohipa?’ I to matou pahonoraa e, na te mau amuiraa e aufau i te mau haamâuˈaraa, ua haamauruuru mai ratou, ma te parau e, ‘Te mea o ta matou i haapii, o te ohipa mau ïa e tupu ra i teie nei!’”
E rave rahi o tei maere i te vitiviti e te aravihi o te mau ohipa i ravehia e te mau Ite i muri aˈe i te ati. “Ua maere roa vau,” o ta te pairati ïa i faahitihia i nia nei i parau. “Te pii nei outou i te tahi e te tahi e ‘taeae’ e e ‘tuahine.’ Ua ite au e nafea outou ia tauturu i te tahi e te tahi; ua riro mau â outou ei utuafare fetii.”
Ua huti mai te mau Ite iho i te mau haapiiraa faufaa roa na roto i teie aueueraa fenua. Ua faˈi te hoê tuahine e: “Ua manaˈo noa na vau e, ia haere noa ˈtu te hoê faanahonahoraa i te rahi, e iti mai ïa te tapitapiraa no te taata tataitahi.” Tera râ, ua faataui te aupuru aroha mau o ta ˈna i fanaˈo i to ˈna manaˈo. “Ua taa ia ˈu i teie nei e te haapao ra Iehova ia tatou, eiaha noa ei faanahonahoraa, ei taata tataitahi atoa râ.” Teie râ, tei muâ te arairaa tamau i te mau ati.
Fatata roa te arairaa tamau!
Te tiai nei te mau Ite no Iehova i te tau i reira eita te huru oraraa e te ora iho o te taata nei e faainohia e te mau ati. I roto i te ao apî a te Atua, e haapiihia te taata ia tahoê e te vahi nohoraa o te fenua nei. Ia haapae anaˈe te mau taata i te mau peu miimii, eita ïa ratou e paruparu-faahou-hia i mua i te mau tupuraa atâta a te natura.
Hau atu, e haapao te Atua ra o Iehova—te Poiete o te mau puai natura—ia ore to ˈna fetii taata e te poieteraa i nia i te fenua nei ia haamǎtaˈu-faahou-hia e te mau puai o te natura. I reira ïa te fenua nei e riro mau ai ei paradaiso. (Isaia 65:17, 21, 23; Luka 23:43) E tupu ïa te parau tohu a te Apokalupo 21:4 ma te hanahana: “E na te Atua e horoi i to ratou roimata atoa; e e ore roa te pohe, e te oto, e te mihi, e te mauiui, e ore atoa ïa, no te mea ua mou te mau mea tahito ra.”
[Hohoˈa i te api 5]
Te faaite ra o Beatrice Jones (i te pae aui) e mea nafea to ˈna e vetahi atu, faatuatiraa i te rima no te haere na roto i te pape pue
[Hohoˈa i te api 6]
Ohipa tauturu i muri aˈe i te mau puahiohio