‘E titau â i te farii maitai’
“E horoa ˈtu i te taoˈa i te feia moˈa i to ratou ra ati; e titau â i te [farii] maitai i te taata ěê ra.”—ROMA 12:13; MN.
1. Eaha te hinaaro rahi o te taata, e mea nafea te reira i te faaiteraahia?
E NEHENEHE te haereraa na te hoê vahi matau-ore-hia i te maororaa po, e riro ei ohipa ahoaho i teie mahana. E mea hepohepo atoa râ te moeraa i roto i te nahoa e aita i matau aore ra i ite i te taata. Oia mau, te hoê tuhaa rahi o te natura taata, o te hinaaroraa ïa ia haapaohia mai, ia hinaarohia mai, e ia herehia mai oia. Aita e taata e hinaaro ra e riro ei taata ê aore ra ei purutia.
2. Nafea to Iehova haamâharaa i to tatou hinaaro i te hoa?
2 Ua ite maitai te Atua ra o Iehova, te Hamani e te Poiete o te mau mea atoa, i te hinaaro o te taata i te hoa. Ei Hamani i te taata nei, mai te haamataraa mai â, ua ite te Atua e e ‘ere i te mea maitai ia parahi noa te taata oia anaˈe ra,’ e ua rave oia i te tahi mea no te reira. (Genese 2:18, 21, 22) Ua î te aamu Bibilia i te mau hiˈoraa no nia i te mau ohipa maitatai a Iehova e ta ta ˈna mau tavini i rave i nia i te taata. Na te reira e haapii mai ia tatou e nafea ia “titau â i te [farii] maitai,” no te faaoaoa e no te maitai o vetahi ê e no te faaoaoa ia tatou iho.—Roma 12:13.
Aroharaa i te feia ěê
3. A faataa na eaha te auraa tumu o te farii maitai.
3 Ua hurihia te parau ra “[farii] maitai” tei faaohipahia i roto i te Bibilia mai te parau Heleni ra phi·lo·xe·niʹa, e e piti parau tumu to roto, te auraa ra “here” e “taata ê.” No reira, te auraa rahi o te parau ra farii maitai oia ïa “here i te feia ěê.” Teie râ, e ere te reira i te hoê noa peu aore ra i te hoê faaiteraa i te peu maitai. Te tuati ra te reira i te mau manaˈo hohonu e te mau manaˈo aroha o te hoê taata. Te auraa o te parau haa ra phi·leʹo, ia au i te Buka faahororaa hohonu o te Bibilia (beretane) a James Strong, oia ïa “e riro ei hoa no (ia here i [te hoê taata aore ra i te hoê taoˈa]), aore ra aroharaa ia (ma te haamatara i te taairaa tataitahi, mai te hoê manaˈo hohonu aore ra manaˈo horuhoru).” No reira, ua hau aˈe te farii maitai i te here niuhia i nia i te mau faaueraa tumu, peneiaˈe o tei ravehia ei hopoia aore ra ei titauraa. E faaiteraa pinepine teie o te aroharaa mau, te here, e te auhoaraa.
4. E tia ia faaite i te farii maitai ia vai ma?
4 Te taata e fanaˈo i teie aroharaa e teie here, o te “taata ê” ïa (xeʹnos, na roto i te reo Heleni). O vai ïa? Te faataa faahou ra te Buka faahororaa a Strong i te parau ra xeʹnos ei ‘taata ê (purutia te auraa mau, aore ra taata apî te auraa taipe); oia hoi te hoê manihini aore ra (mai teie te huru) te hoê taata ê.’ No reira, e nehenehe te farii maitai, mai tei faataahia i roto i te Bibilia, e faaite i te hamani maitai i nia i te tahi taata herehia e tatou, aore ra e faaite-atoa-hia i nia i te hoê taata ê roa. Teie ta Iesu i faataa e: “O tei aroha mai ia outou, o ta outou ïa e aroha ˈtu, eaha ta outou utua i reira? e ere anei te na reira atoa nei te mau telona? E o to outou mau taeae anaˈe ra ta outou e ite atu, eaha ta outou vahi hau i reira? e ere anei te na reira atoa nei te mau telona?” (Mataio 5:46, 47) Ua hau aˈe te farii maitai mau i te amahamaharaa e te hiˈo-ino-raa i faatupuhia e te faainoraa e te mǎtaˈu.
O Iehova te Farii manihini tia roa
5, 6. (a) Eaha to roto i te feruriraa o Iesu i to ˈna parauraa e, ‘mea [tia] roa to outou Metua i te ao ra’? (b) Nafea te iteraahia te horoa maitai o Iehova?
5 I muri aˈe i te tapaoraa i te mau tuhaa paruparu o te here e faaitehia ra e te taata te tahi i te tahi, mai tei faahitihia i nia nei, ua horoa faahou Iesu i teie manaˈo e: “Ia [tia] roa hoi outou mai to outou Metua i te ao e [tia] roa ra.” (Mataio 5:48; MN) Parau mau, mea tia roa Iehova i roto i te mau tuhaa atoa. (Deuteronomi 32:4) Ua haafaufaa râ Iesu i te hoê tuhaa taa ê o te tia-roa-raa o Iehova, mai ta ˈna i parau na mua ˈˈe e: “Te faahiti nei hoi [te Atua] i to ˈna mahana i nia i te ino e te maitai, e te haamairi mai nei oia i te ûa i nia i te parau-tia e te parau-tia ore.” (Mataio 5:45) No nia i te faaiteraa i te hamani maitai, aita Iehova e hiˈo paetahi ra.
6 Ei Poiete, o Iehova te fatu o te mau mea atoa. Te na ô ra Iehova e: “Na ˈu atoa te mau manu o te aru ra; e te mau puaa atoa e ua tausani i nia i te mau mouˈa ra: Ua ite au i te mau manu pererau atoa o te mouˈa ra, e te mau manu oviri atoa o te fenua ra, na ˈu ïa.” (Salamo 50:10, 11) Aita râ oia e pipiri ra ma te miimii i te tahi mea. No to ˈna horoa maitai, te haamâha nei oia i te mau hinaaro o ta ˈna mau mea ora atoa i poiete. Teie ta te papai salamo i parau no Iehova e: “Te heheu nei oe i to rima, e te haamâha nei i te hiaai o te mau mea ora atoa nei.”—Salamo 145:16.
7. Eaha ta tatou e haapii ra i te huru raveraa a Iehova i nia i te feia ěê e te feia e hinaaro ra i te tauturu?
7 Te horoa ra Iehova i te mea ta te taata e hinaaro ra—te taata atoa aita i ite ia ˈna, te taata ê. Ua faahaamanaˈo Paulo raua Baranaba i te feia haamori idolo i te oire no Lusetera e “aita râ [Iehova] i ere i te faaite ia ˈna iho, oia i hamani maitai mai, e te horoaraa mai i te ûa no nia i te raˈi ra, e te anotau auhune, e te faaîraa mai i to tatou aau i te maa e te oaoa.” (Ohipa 14:17) Te faaite nei Iehova i te hamani maitai e te horoa maitai i nia i te feia iho â râ e hinaaro ra i te tauturu. (Deuteronomi 10:17, 18) Te haapii rahi nei tatou no nia ia Iehova i te faaiteraa i te hamani maitai e te horoa maitai—te farii maitai atoa—i nia ia vetahi ê.
8. Nafea to Iehova faaiteraa i to ˈna horoa maitai no te haamâha i to tatou mau hinaaro i te pae varua?
8 Taa ê noa ˈtu i te haamâha-rahi-raa i te mau hinaaro i te pae materia o ta ˈna mau mea ora i poiete, te haapao atoa ra Iehova i to ratou mau hinaaro i te pae varua. Ua ohipa Iehova ma te horoa maitai rahi no to tatou maitairaa i te pae varua, na mua ˈˈe atoa te hoê o tatou nei e taa ˈi e te fifihia ra tatou i te pae varua. Te taio nei tatou i roto i te Roma 5:8, 10 e: “Ua faarahi râ te Atua i to ˈna aroha ia tatou nei, i te mea te vai taata hara noa nei â tatou, i pohe ai te Mesia no tatou nei. I faafaitehia hoi tatou i te Atua i to tatou vai-enemi-raa ra i te pohe o ta ˈna Tamaiti.” Na roto i teie faanahoraa, ua nehenehe te taata hara e ô i roto i te hoê utuafare oaoa e taai ra i to tatou Metua i nia i te raˈi. (Roma 8:20, 21) Ua ohipa atoa Iehova no te horoa mai i te aratairaa e te aveia e tano ia nehenehe tatou e manuïa i roto i te oraraa noa ˈtu to tatou huru taata hara e te tia ore.—Salamo 119:105; Timoteo 2, 3:16.
9, 10. (a) No te aha tatou e nehenehe ai e parau e o Iehova te farii manihini tia roa? (b) Nafea te feia e haamori mau ra ia Iehova e pee ai i to ˈna hiˈoraa i roto i teie tuhaa?
9 I te iteraa i te reira, e nehenehe ta tatou e parau e o Iehova mau te farii manihini tia roa i roto e rave rahi ravea. Aita o ˈna e haafaufaa ore ra i te taata veve, te taata riirii, e te taata haehaa. Te faaite nei o ˈna i te anaanatae e te tapitapi mau no te feia ěê, no to ˈna mau enemi atoa, e aita o ˈna e imi ra i te tahi haamauruururaa i te pae materia. I roto i teie mau mea atoa, e ere anei o ˈna te hiˈoraa hau aˈe o te farii manihini tia roa?
10 Ei Atua aroha hamani maitai e te horoa maitai, te hinaaro nei Iehova ia pee te feia e haamori ra ia ˈna i to ˈna hiˈoraa. I roto i te Bibilia taatoa, te ite ra tatou i te mau hiˈoraa faahiahia o to ˈna huru hamani maitai. Te faaite nei te Buka parau paari ati Iuda (beretane) e “i Iseraela i tahito ra, e ere te farii maitai i te hoê noa peu maitai, o te hoê râ titauraa i te pae morare . . . Ua riro te mau peu Bibilia no nia i te farii maitai i te ratere tei rohirohi e i te taata ê i te fare, ei tumu i reira e haafaufaa-rahi-hia ˈi te farii maitai e to ˈna mau tuhaa i taaihia i roto i te peu tutuu ati Iuda.” E ere te farii maitai i te hoê tapao no te tahi noa nunaa aore ra pǔpǔ taata taa ê, e huru râ teie no te feia atoa e haamori mau ra ia Iehova e tia ˈi.
Te hoê farii manihini i te mau melahi
11. Teihea hiˈoraa faahiahia e faaite ra e ua horoa mai te farii maitai i te mau haamaitairaa manaˈo-ore-hia? (Hiˈo atoa i te Genese 19:1-3; Te mau tavana 13:11-16.)
11 Te hoê o te mau aamu Bibilia matau-roa ˈˈe-hia no nia i te faaiteraa i te farii maitai, o to Aberahama raua Sara ïa, i to raua puhaparaa i rotopu i te mau raau rarahi i Mamera, i pihai iho ia Heberona. (Genese 18:1-10; 23:19) Papu maitai, ua haamanaˈo te aposetolo Paulo i teie ohipa i tupu i to ˈna horoaraa i teie aˈoraa e: “Eiaha e faaore i te ite atu i te taata ěê ra, e melahi hoi tei itehia ˈtu e vetahi, aore hoi i ite e melahi.” (Hebera 13:2) E tauturu mai te tuatapaparaa o teie aamu ia ite tatou e, e ere te farii maitai i te hoê noa peu matauhia aore ra te hoê faaineineraa mai te aruaruraa mai. E huru paieti râ o te horoa mai i te mau haamaitairaa faahiahia roa.
12. Nafea to Aberahama faaiteraa i to ˈna here no te feia ěê?
12 Te faaite ra te Genese 18:1, 2 e aita o Aberahama i matau e i tiai noa ˈˈe i te mau ratere, e nehenehe atoa e parau e mea haere noa mai na ratere e toru na reira. E peu matauhia i rotopu i te mau taata no te pae Hitia o te râ, ia au i te tahi mau taata tatara parau, e e tiaraa to te hoê ratere i roto i te hoê fenua ê ia farii-maitai-hia oia noa ˈtu e aita o ˈna i matau i te taata i reira. Aita râ Aberahama i tiai e ia haafaufaa te feia ěê i teie tiaraa to ratou; o ˈna tei ohipa na mua. Ua “horo atura” oia no te farerei i teie feia ěê tei te atea rii hoi ia ˈna—e teie mau ohipa atoa i “te avatea,” e e 99 matahiti to Aberahama! Aita anei te reira e faaite maira e no te aha Paulo i faahiti ai ia Aberahama ia pee tatou i to ˈna hiˈoraa? Teie ïa te auraa o te farii maitai, o te aroha aore ra te here ïa i te feia ěê, te tapitapiraa no to ratou mau hinaaro. E huru maitai teie.
13. No te aha Aberahama i ‘piˈo ai i raro’ i mua i te mau ratere?
13 Te faatia atoa maira te aamu e i muri aˈe i to ˈna farereiraa ˈtu i te feia ěê, ua “piˈo ihora [Aberahama] i raro i te repo.” Te piˈoraa i mua i te feia ěê mau? Atira noa ˈtu, te piˈoraa mai ta Aberahama i rave, o te hoê ïa huru farii-popou-raa i te hoê manihini faaturahia aore ra i te hoê taata toroa teitei, eiaha e anoi e te haamoriraa o te pûpû-noa-hia hoi no te Atua anaˈe ra. (A faaau e te Ohipa 10:25, 26; Apokalupo 19:10.) Na roto i te piˈoraa, eiaha te piˈo-noa-raa i te upoo, te piˈoraa râ “i raro i te repo,” ua faaite o Aberahama i te faatura i teie feia ěê ei feia faufaa. O ˈna te upoo o te hoê utuafare rahi e te ruperupe, te patereareha, ua faariro râ o ˈna i teie feia ěê ei feia tei tura roa ˈˈe ia ˈna. Auê te reira i te taa ê e te manaˈo ino matauhia i nia i te feia ěê, e te vai-ara-raa ia ratou! Ua faaite mau â o Aberahama i te auraa o te parau e: “I te faaturaraa ˈtu te tahi i te tahi.”—Roma 12:10.
14. Eaha te tutavaraa e te faatusiaraa tei titauhia i to Aberahama farii-maitai-raa i te feia ěê?
14 Te faaite ra te toea o te aamu e mea haavare ore te mau manaˈo hohonu o Aberahama. E mea au roa te maa. I roto atoa i te hoê utuafare e mea rahi ta ˈna animala, aita e amu-pinepine-hia ra “te hoê pinia [puaatoro] poria e te maitai.” No nia i te mau peu matauhia o te tuhaa fenua, teie te tapaohia ra i roto i te Mau faahohoˈaraa Bibilia o te mau mahana atoa (beretane) a John Kitto e: “Aita roa ˈtu e faatiahia te mau mea unauna, i roto noa râ i te tahi mau oroa, aore ra te taeraa mai te hoê taata ê; e i roto noa i teie mau huru taime e amuhia ˈi te iˈo, e te feia atoa e mea rahi ta ratou mau nǎnǎ animala rata e te rata ore.” No te ahuaraˈi veavea, eita e nehenehe e haaputu i te maa o te nehenehe e pê, no te faaineine ïa i teie huru maa, e tia ia ravehia te mau mea atoa i taua taime ra. E ere i te mea maere e i roto i teie aamu poto, e piti taime te faahitiraahia te parau ra “etaeta” aore ra “ru,” e ua “horo” mau â o Aberahama no te faaineine i te maa!—Genese 18:6-8.
15. Eaha te manaˈo tano ia tapea mai no nia i te mau mea materia ia faaite-anaˈe-hia te farii maitai, mai tei itehia i roto i te hiˈoraa o Aberahama?
15 Te tapao râ, e ere noa i te faatupuraa i te hoê tamaaraa rahi no te haaputapû i te hoê taata. Noa ˈtu e ua rave o Aberahama raua Sara i te mau tutavaraa atoa no te faaineine i te maa, a tapao na râ e mea nafea to Aberahama parauraa na mua noa ˈˈe: “E tii matou i te hoê maa pape ei horoi i to outou avae, e faaea noa na outou i raro aˈe i teie nei raau: e tii hoi au i te tahi maa maa iti, ia etaeta ˈˈe outou, a haere atu ai, i tae mai ai hoi outou i ǒ nei i to outou nei tavini.” (Genese 18:4, 5) Ua riro taua “maa maa iti” ra ei amuraa fanauˈa puaatoro poria e te mau faraoa monamona menemene anoihia e te faraoa ota, te pata, e te û—te hoê tamaaraa unauna rahi. Eaha ïa te haapiiraa? Ia faaitehia te farii maitai, te ohipa faufaa, aore ra te tia ia haafaufaahia, e ere ïa te faahiahiaraa o te maa e te inu, aore ra te arearearaa e faatupuhia, e te vai atu â. Aita te farii maitai i niuhia i nia i te neheneheraa te hoê taata e hoo mai i te mau mea moni. Tera râ, ua niuhia te reira i nia i te hoê tapitapiraa mau no te maitai o vetahi ê e i nia i te hoê hinaaro e haamaitai ia vetahi ê ia au i te maraa ia ˈna. “Maitai ia amu ra i te maiore anaˈe ra ma te aroha, i te puaatoro poria ma te riri,” o ta te hoê ïa maseli Bibilia e parau ra, e tei reira te taviri o te farii maitai mau.—Maseli 15:17.
16. Nafea to Aberahama faaiteraa i te faufaaraa o te mau ohipa pae varua i roto i ta ˈna i rave no te mau ratere?
16 E tia râ ia tatou ia tapao e te vai ra te hoê auraa i te pae varua o teie aamu taatoa. Ua ite maite o Aberahama e e mau vea teie mau ratere no ǒ mai ia Iehova ra. Te itehia ra te reira i to ˈna parauraa ˈtu ia ratou e: “E tau Fatu [Iehova] e, ia tiahia mai au e oe ra, te hinaaro nei au, eiaha oe e haere noa a faarue mai ai i to oe nei tavini.”a (Genese 18:3; a faaau e te Exodo 33:20.) Aita o Aberahama i ite na mua ˈˈe e e poroi anei ta ratou na ˈna aore ra mea haere noa mai anei ratou na reira. Tera râ, ua taa ia ˈna e te tupu ra te hoê tuhaa o te opuaraa a Iehova. Te rave ra teie mau taata i te tahi ohipa no ǒ mai ia Iehova ra. Ahiri e e nehenehe ta ˈna e horoa ˈtu i te rima tauturu, e oaoa roa oia i te na reira. Ua taa ia ˈna e e tia ia horoahia te mea maitai roa ˈˈe no te mau tavini o Iehova, e e horoa oia i te mea maitai aˈe i roto i teie huru tupuraa. I to ˈna na reiraraa, e itehia te hoê haamaitairaa i te pae varua, no ˈna anei aore ra no te tahi atu taata. Mai tei tupu, ua haamaitai-rahi-hia Aberahama raua o Sara no to raua farii maitai ma te aau rotahi.—Genese 18:9-15; 21:1, 2.
Te hoê nunaa farii maitai
17. Eaha ta Iehova i titau i te mau ati Iseraela no nia i te feia ěê e te feia e hinaaro ra i te tauturu i rotopu ia ratou?
17 Eita e tia ia haamoehia te hiˈoraa faahiahia o Aberahama e te nunaa i matara mai roto mai ia ˈna. Te vai atoa ra i roto i te Ture ta Iehova i horoa i te mau ati Iseraela, te mau faanahoraa e faaite i te farii maitai i te feia ěê i rotopu ia ratou. “Ia riro râ te taata ê e parahi i ǒ outou na mai te taata tupu atoa ia outou, e aroha hoi oe ia ˈna mai te aroha ia oe ihora; e taata ěê atoa hoi outou i te fenua ra i Aiphiti: o vau o to outou Atua ra o Iehova.” (Levitiko 19:34) Ua tia i te nunaa ia haapao taa ê i te feia e hinaaro ra i te tauturu i te pae materia e eiaha e tuu noa ia ratou i te hiti. I to Iehova haamaitairaa ia ratou na roto i te mau auhuneraa rahi, i to ratou oaoaraa i roto i ta ratou mau oroa, i to ratou faafaaearaa i ta ratou mau ohipa i te mau matahiti Sabati, e i te tahi atu mau taime, ua tia i te nunaa ia haamanaˈo i te feia riirii—te mau vahine ivi, te mau otare, e te feia ěê.—Deuteronomi 16:9-14; 24:19-21; 26:12, 13.
18. Eaha te faufaaraa o te farii maitai e au mai ai e e haamaitai mai ai Iehova?
18 E nehenehe e itehia te faufaaraa o te hamani maitai, o te horoa maitai e te farii maitai ia vetahi ê, i te feia iho â râ e hinaaro ra i te tauturu, i roto i te huru raveraa a Iehova i nia i te mau ati Iseraela i to ratou tâuˈa-ore-raa i te faatupu i teie mau huru maitatai. Ua haamaramarama maitai Iehova e ua titauhia i to ˈna nunaa ia faaite i te hamani maitai e te horoa maitai i nia i te feia ěê e te feia e hinaaro ra i te tauturu, no te fanaˈo tamau i ta ˈna mau haamaitairaa. (Salamo 82:2, 3; Isaia 1:17; Ieremia 7:5-7; Ezekiela 22:7; Zekaria 7:9-11) Ia haapao maitai anaˈe te nunaa i teie mau titauraa e te tahi atu, e maitaihia e e faufaa-rahi-hia ratou i te pae materia e te pae varua. Ia haamata râ ratou i te tapapa i ta ratou iho mau tapao miimii e ia ore ratou e faaite i teie mau huru maitatai i nia i te feia e hinaaro ra i te tauturu, e faautuahia ratou e Iehova, e i te pae hopea ua faataahia te mau haavaraa iino i nia ia ratou.—Deuteronomi 27:19; 28:15, 45.
19. Eaha ta tatou e tuatapapa ˈtu â?
19 Auê ïa te faufaa e, ia hiˈopoa tatou ia tatou iho e ia ite e te ora ra anei tatou ia au i te mau titauraa a Iehova i roto i teie tuhaa! Ia na reira iho â i teie mahana e te itehia ra te huru feruriraa miimii e te amahamaha i roto i te ao nei. Nafea tatou e nehenehe ai e faaite i te farii maitai kerisetiano i roto i te hoê ao amahamaha? E tuatapapahia te reira i roto i te tumu parau i mua nei.
[Nota i raro i te api]
a No te tahi atu â aparauraa no nia i teie manaˈo, a hiˈo i te tumu parau ra “Ua ite aˈena anei te hoê taata i te Atua?” i roto i Te Pare Tiairaa o te 15 no Me 1988, mau api 21-3 (farani).
Te haamanaˈo ra anei outou?
◻ Eaha te auraa o te parau Bibilia ra i huri hia na roto i te parau ra “[farii] maitai”?
◻ I roto i teihea mau raveraa to Iehova riroraa ei hiˈoraa tia roa e faaite i te farii maitai?
◻ I teihea faito to Aberahama faaiteraa i te farii maitai?
◻ No te aha e tia i te feia haamori mau atoa ia “titau â i te [farii] maitai”?