Te au ra anei te Atua i te mau haapaoraa atoa?
Te manaˈo ra anei oe e, te au ra te Atua i te mau haapaoraa atoa? Peneiaˈe te faaitoito nei te mau huru haapaoraa ta oe i matau i te haerea maitai, i roto i te tahi aˈe faito. Ua navai anei râ ia au mai te Atua?
TE PARAU nei vetahi e, ‘A faaite noa i te aau rotahi i roto i ta oe haamoriraa, e e au mai te Atua. Mea maitai te mau haapaoraa atoa.’ Ei hiˈoraa, ua farii te Faaroo Bahai i teie manaˈo e tae noa ˈtu i te fariiraa i roto i ta ˈna mau tiaturiraa i na haapaoraa rahi e iva o te ao nei. Te tiaturi nei teie pǔpǔ faaroo e no ǒ mai teie mau haapaoraa atoa i te Atua ra e e tuhaa teie no te hoê parau mau. Mea nafea ïa?
Hau atu, ua tano oe i te uiui e nafea te hoê haapaoraa e auhia ˈi e te Atua ia faaue anaˈe oia i to ˈna mau melo ia tuu i te mǎhu taero i te mau vahi taata, o te nehenehe e haapohe e rave rahi taata. Ua parihia te hoê pǔpǔ faaroo i Tapone. Aore ra te au ra anei te Atua i te hoê haapaoraa e turai ra i to ˈna mau melo ia haapohe ia ratou iho? Tau matahiti i teie nei, ua tupu te reira i nia i te mau pǐpǐ a te raatira faaroo ra o Jim Jones.
Ia hoˈi tatou i mutaa ihora, e uiui paha tatou e, Te au ra anei te Atua i te mau haapaoraa e faatupu ra i te tamaˈi, mai te Tamaˈi o na Matahiti e Toru Ahuru, tei tupu mai te matahiti 1618 e tae atu i te matahiti 1648? Ia au i Te aamu rahi o te ao nei (beretane), ua riro taua aroraa faaroo ra i rotopu i te mau Katolika e te mau Porotetani mai te “hoê o te mau tamaˈi riaria roa ˈˈe o te aamu no Europa.”
Ua manii atoa te toto ma te riaria i roto i te mau Tamaˈi faaroo mai te senekele 11 e tae atu i te senekele 13. Ei hiˈoraa, i roto i te Tamaˈi faaroo matamua, ua haapohe roa te feia tamaˈi faaroo faahua kerisetiano i te mau Mahometa e te mau ati Iuda i noho i Ierusalema.
A rave atoa na i te ohipa i tupu i te roaraa o te tau o te Tiribuna haava hairesi, tei haamata i te senekele 13 e tau 600 matahiti te maoro. E mau tausani taata tei hamani-ino-hia e tei tutuihia i raro aˈe i te faaueraa a te mau raatira faaroo. I roto i ta ˈna buka ra Te mau ekalesiatiko mono a te Mesia—Te hohoˈa huna o te pâpa (beretane), te na ô nei o Peter De Rosa e: “Ma te iˈoa o te pâpa, ua hara [te feia haava hairesi] i nia i te tiaraa o te taata na roto i te mau ohipa aroha ore roa ˈˈe e uˈana roa ˈˈe o te aamu o te nunaa [taata].” No nia i te haava hairesi Dominicain ra o Torquemada no Paniora, te na ô ra De Rosa e: “Faatoroahia i te matahiti 1483, ua faaohipa oia i te hoê mana ino i roto i te roaraa hoê ahuru ma pae matahiti. Ua hau atu te numera o te feia i haapohehia e ana i te 114 000, e i roto i taua numera ra 10 220 i tutuihia i te auahi.”
Parau mau, e ere te mau haapaoraa a te Amuiraa faaroo kerisetiano anaˈe tei haamanii i te toto. I roto i ta ˈna buka ra Mau manaˈo (farani), ua tapao te philosopho Farani ra o Blaise Pascal e: “Aita te mau taata i rave aˈenei i te ino ma te taatoa e ma te oaoa, oia hoi ia rave anaˈe ratou i te reira ma te turaihia e te tiaturiraa i te pae faaroo.”
Itehia i ta ratou mau hotu
Ia au i te manaˈo o te Atua, aita te fariiraahia te hoê haapaoraa i niuhia i nia i te hoê noa tumu. Ia fariihia mai te hoê haapaoraa e ana, e tia i ta ˈna mau haapiiraa e ta ˈna mau ohipa ia tuea e ta ˈna Parau papaihia o te parau mau, te Bibilia. (Salamo 119:160; Ioane 17:17) E tia ia tuea te mau hotu a te haamoriraa e fariihia e te Atua e te mau faaueraa a te Atua ra o Iehova.
I roto i ta ˈna Aˈoraa i nia i te mouˈa, ua faaite Iesu Mesia e e itehia te mau peropheta e faahua parau ra e e tia ratou no te Atua. Ua na ô Iesu e: “E ara râ i te orometua haavare, o tei haere mai ia outou ma te huru o te mamoe ra, area o roto ra, e luko taehae ïa. E ite outou ia ratou i to ratou hoturaa, no nia anei te vine i te tataramoa i te pafairaa mai; e te suke no nia anei i te motuu? E faahotu mai te mau raau maitatai atoa i te huero maitai, e te mau raau iino ra, e faahotu mai ïa i te huero ino. E ore e tia i te raau maitai ia faahotu mai i te huero ino, e ore atoa te raau ino e faahotu mai i te huero maitai. Te mau raau atoa aore i faahotu mai i te huero maitai ra, e tâpûhia ïa e e hurihia i roto i te auahi. E ite hoi outou ia ratou i ta ratou i faahotu mai.” (Mataio 7:15-20) Te faaite ra teie mau parau e e tia ia tatou ia vai ara i te pae varua. Te manaˈo ra paha tatou e te fariihia ra te hoê raatira faaroo aore ra te hoê pǔpǔ e te Atua e te Mesia, e nehenehe râ tatou e hape.
E tia ia haapao maitai
Noa ˈtu e te faahua parau nei te hoê haapaoraa e te fariihia ra oia e te Atua e te taio nei ta ˈna mau tavini i te mau irava o te Bibilia, e ere ïa te auraa e te au maira te Atua i teie huru haamoriraa. E rave paha ta ˈna mau raatira i te mau ohipa maere e e manaˈohia ˈi e mai te huru ra e ua ohipa te Atua na roto ia ratou. Noa ˈtu râ, e nehenehe te haapaoraa e hape, ia ore oia e faatupu i te mau hotu e fariihia e te Atua. Ua nehenehe te mau tahuˈa tahutahu no Aiphiti i te tau o Mose ra e faatupu i te mau ohipa maere, aita râ ratou i fariihia e te Atua.—Exodo 7:8-22.
I teie mahana mai mutaa iho, e rave rahi haapaoraa o te turu ra i te mau manaˈo taata e te mau haapiiraa philosopho, aita râ i haapao maite i ta te Atua e parau e e parau mau. E mea tano maitai ïa te faaararaa a te Bibilia e: “E ara o te riro noa ˈtu outou i te parau paari e te haavare faufaa ore a te hoê taata ˈtu, i te parau tutuu a te taata nei, mai te â rii a teie nei ao ra, aore i au i ta te Mesia ra.”—Kolosa 2:8.
I muri aˈe i to ˈna faahitiraa i te mau hotu maitatai e te mau hotu iino, ua na ô Iesu e: “E ore te feia e parau mai ia ˈu ra e, E te Fatu, e te Fatu, e hope paatoa i te tae i te basileia ra o te ao, o te taata râ i haapao i te hinaaro o tau Metua i te ao ra. E rave rahi te parau mai ia ˈu ia tae i taua mahana ra, E te Fatu, e te Fatu, e ere anei ua haapii matou ma to oe iˈoa, e ua tatai i te mau demoni i to oe iˈoa, e ua rave i te semeio e rave rahi i to oe iˈoa? O ta ˈu ïa e parau atu, Aita roâ vau i ite ia outou. E haere ê atu outou, e te feia rave parau ino.”—Mataio 7:21-23.
E tuatapapa i te mau hotu
Papu maitai, e mea faufaa ia hiˈo i te mau hotu a te hoê haapaoraa hou a faaoti ai e e fariihia oia e te Atua. Ei hiˈoraa, te faaô ra anei te haapaoraa i roto i te mau ohipa politita? A tapao na i teie mau parau i faahitihia i roto i te Iakobo 4:4: “O tei titau e ei taua oia no teie nei ao, ua taa maite ïa oia, e e enemi ïa no te Atua.” Hau atu â, teie ta Iesu i parau no ta ˈna mau pǐpǐ mau: “E ere ratou i to teie nei ao, mai ia ˈu nei hoi e ere i to teie nei ao.” (Ioane 17:16) Aita te haapaoraa maitai i mua i te aro o te Atua e faaô ra i roto i te mau ohipa politita a teie nei ao, “i raro aˈe i taua varua ino ra,” te varua ite-ore-hia te Diabolo ra o Satani. (Ioane 1, 5:19) Te turu nei râ te haapaoraa ta te Atua e farii ra ma te taiva ore i to ˈna Basileia ta Iesu Mesia e faatere e te faaite nei i te parau apî maitai no nia i taua faatereraa i nia i te raˈi ra.—Mareko 13:10.
Te fariihia ra anei te hoê haapaoraa e te Atua mai te peu e aita oia e auraro ra i te mau titauraa a te hau? E mea papu maitai te pahonoraa ia haapao anaˈe tatou i te aˈoraa a te aposetolo Paulo e: “E faaite atu ia ratou, e e auraro maite i te hui arii e te feia mana, e faaroo i te feia haava ra, e faatia i te mau ohipa maitatai atoa ra.” (Tito 3:1) Parau mau, ua faaite Iesu e ua tia i ta ˈna mau pǐpǐ ia “tuu atu i ta Kaisara ra ia Kaisara, e ta te Atua, e tuu atu ïa i te Atua.”—Mareko 12:17.
A feruri na e te faaitoito nei te hoê haapaoraa ia apiti i roto i te mau tamaˈi a te mau nunaa. Te faaitoito nei te Petero 1, 3:11 ia tatou ia “rave i te maitai” e ia ‘imi i te hau e ia tapi i te reira.’ Nafea te hoê haapaoraa e auhia mai ai e te Atua mai te peu e te haapohe nei to ˈna mau melo i to ratou mau hoa haamori no te tahi atu fenua i roto i te tamaˈi? Te faaite nei te mau melo o te haapaoraa e fariihia ra e te Atua i to ˈna huru maitatai rahi roa ˈˈe—te here. E ua na ô Iesu e: “O te mea teie e ite ai te taata atoa e, e pǐpǐ outou na ˈu, ia aroha outou ia outou iho.” (Ioane 13:35) E mea taa ê roa taua here ra i te feiiraa uˈana i roto i te mau tamaˈi a te mau nunaa.
Te taui nei te haapaoraa mau i te feia here i te tamaˈi ei feia here i te hau. Ua tohuhia te reira i roto i teie mau parau: “E tiapai ratou i ta ratou ˈoˈe ei auri arote, e ta ratou mau mahae ei tipi tope raau; e ore te hoê fenua e aa mai i te tahi fenua i te ˈoˈe, e ore hoi ratou e haapii faahou i te tamaˈi.” (Isaia 2:4) Maoti i te faahiti i te mau parau feii, te pee nei te feia e faatupu ra i te haamoriraa mau i te faaueraa e: “E aroha ˈtu oe i to taata-tupu, mai to aroha ia oe iho na.”—Mataio 22:39.
Te tutava nei te feia e faatupu ra i te haamoriraa mau i te ora ia au i te mau ture teitei a te Atua ra o Iehova, ma te patoi i te mau huru oraraa tia ore i te pae morare. Te na ô ra te Parau a te Atua e: “Eaha! aita outou i ite e e ore te feia parau-tia ore e parahi i te basileia o te Atua? Eiaha e vare; e ore hoi te taiata, e te haamori idolo, e te faaturi, e te mahu, e te paia, e te eiâ, e te nounou taoˈa, e te taero ava, e te faaino, e te haru e ore anaˈe ïa e parahi i te basileia o te Atua. Mai te reira hoi te hoê pae o outou na, ua horoihia râ outou, ua faataahia râ outou, ua tiahia râ outou i te iˈoa o te Fatu ra o Iesu, e te [v]arua o to tatou Atua.”—Korinetia 1, 6:9-11.
Te hoê taime no te ohiparaa
E mea faufaa ia ite i te taa-ê-raa i rotopu i te haamoriraa hape e te haapaoraa mau. I roto i te buka Bibilia o te Apokalupo, te faaauhia ra te hau emepera a te haapaoraa hape ia “Babulonia Rahi,” te hoê vahine faaturi taipe “o tei faaturihia e te hui arii o te ao nei.” Ua haamanii oia i te toto e e auˈa auro tei ta ˈna rima tei “î i te mea faufau, e te ino no ta ˈna ra faaturi.” (Apokalupo 17:1-6) Eita roa ˈtu Iehova e farii ia ˈna.
Teie te taime no te ohiparaa. Te faatae nei to tatou Poiete here i te feia aau rotahi e vai noa ra i roto ia Babulonia Rahi i teie pii: “A haere ê mai na outou i rapae, e au mau taata e, ia ore outou ia riro ei rave atoa i ta ˈna ra mau hara, ia ore outou ia pohe atoa i to ˈna ra mau pohe.”—Apokalupo 18:4.
Mai te peu e te hinaaro nei oe e faaohipa i te haapaoraa e auhia mai e te Atua, no te aha e ore ai e haamatau atu â i te mau Ite no Iehova? Te hohora nei te tabula i muri nei i te tahi o ta ratou mau tiaturiraa, e te mau tumu a te mau Papai no te reira. A imi i roto i ta oe Bibilia no te ite e te tuea ra anei te mau tiaturiraa a te mau Ite e te Parau a te Atua. A maimi e te faatupu ra anei ta ratou haapaoraa i te mau hotu o ta te haamoriraa mau e tia ia faatupu. Ia ite oe e te reira iho â, e ite ïa oe i te haapaoraa e auhia ra e te Atua.
[Tumu parau tarenihia i te api 5]
TE TIATURIRAA A TE MAU ITE NO IEHOVA
TIATURIRAA IRAVA BIBILIA
Iehova, te iˈoa ïa o te Atua Exodo 6:3; Salamo 83:18
Te Bibilia, te Parau ïa a te Atua Ioane 17:17;
Iesu Mesia, te Tamaiti ïa a Mataio 3:16, 17; Ioane 14:28
te Atua
Aita te taata i tupu noa mai, Genese 1:27; 2:7
ua poietehia râ oia
No te hara a te taata matamua Roma 5:12
e pohe ai te taata
E ore te nephe i te poheraa Koheleta 9:5, 10;
Po auahi, te menema matauhia ïa Ioba 14:13; Apokalupo 20:13
o te taata
Tia-faahou-raa, te tiaturiraa ïa Ioane 5:28, 29; 11:25;
o te taata pohe Ohipa 24:15
Ua horoa te Mesia i to ˈna ora Mataio 20:28; Petero 1, 2:24;
i nia i te fenua nei Ioane 1, 2:1, 2
ei hoo no te feia auraro
Ia faataehia te mau pure Mataio 6:9; Ioane 14:6, 13, 14
ia Iehova anaˈe na roto i te Mesia
Ia aurarohia te mau ture a te Korinetia 1, 6:9, 10
Bibilia i te pae morare
Eiaha e faaohipa i te mau hohoˈa Exodo 20:4-6;
i roto i te haamoriraa Korinetia 1, 10:14
Ia apehia te peu tahutahu Deuteronomi 18:10-12;
Eiaha e tuu i te toto i roto Genese 9:3, 4; Ohipa 15:28, 29
i te tino o te tahi taata
Ia faataa ê mai te mau pǐpǐ mau Ioane 15:19; 17:16;
a Iesu i te ao nei Iakobo 1:27; 4:4
Te faaite e te poro nei te mau Isaia 43:10-12;
Kerisetiano i te parau apî maitai Mataio 24:14; 28:19, 20
Te bapetizoraa ma te taumi roa Mareko 1:9, 10; Ioane 3:22;
i roto i te pape te faataipe ra Ohipa 19:4, 5
ïa i te pûpûraa ia ˈna no te Atua
Aita e toroa faaroo i roto i te Ioba 32:21, 22; Mataio 23:8-12
mau Papai
Te ora nei tatou i “te tau hopea” Daniela 12:4; Mataio 24:3-14;
Eita e itehia te vairaa mai Mataio 24:3; Ioane 14:19;
o te Mesia Petero 1, 3:18
O Satani te faatere ite-ore-hia Ioane 12:31; Ioane 1, 5:19
o te ao nei
E haamou te Atua i te faanahoraa Daniela 2:44;
ino o te mau mea no teie mahana Apokalupo 16:14, 16; 18:1-8
Na te Basileia o te Atua i raro Isaia 9:6, 7;
aˈe i te Mesia e faatere Daniela 7:13, 14; Mataio 6:10
i te fenua ma te parau-tia
E faatere te hoê “nǎnǎ iti” i nia Luka 12:32;
i te raˈi e te Mesia Apokalupo 14:1-4; 20:4
E fanaˈo te feia ta Iehova e farii Luka 23:43; Ioane 3:16;
ra, i te ora mure ore i roto i te Apokalupo 21:1-4
hoê paradaiso i nia i te fenua nei
[Hohoˈa i te api 4]
E mau tausani tei haapohehia i roto i te Tiribuna haava hairesi
[Hohoˈa i te api 6]
Ua manii atoa te toto ma te riaria i roto i te mau Tamaˈi faaroo
[Hohoˈa i te api 7]
Te itehia ra te haapaoraa mau na roto i ta ˈna mau hotu maitatai
[Faaiteraa i te fatu o te hohoˈa i te api 2]
Cover: Garo Nalbandian