VAIRAA PAPAI NATIRARA Watchtower
Watchtower
VAIRAA PAPAI NATIRARA
Tahiti
ǎ,ě,ǐ,ǒ,ǔ,ˈ
  • ǎ
  • ě
  • ǐ
  • ǒ
  • ǔ
  • ˈ
  • BIBILIA
  • PAPAI
  • PUTUPUTURAA
  • w96 1/9 api 19-24
  • Te oraraa ia au i te ture a te Mesia

Aita e video no teie tuhaa.

Eiaha e inoino, te vai ra te tahi fifi e te video.

  • Te oraraa ia au i te ture a te Mesia
  • Te Pare Tiairaa te faaite ra i te Basileia o Iehova 1996
  • Upoo parau iti
  • Papai tei tuea
  • I roto i te utuafare
  • I roto i te amuiraa
  • Te faaohipa nei te mau matahiapo i te ture a te Mesia
  • Te oraraa ia au i te ture a te Mesia
  • Te ohipa ra te ture a te Mesia!
  • Te ture a te Mesia
    Te Pare Tiairaa te faaite ra i te Basileia o Iehova 1996
  • Te here e te parau-tia i roto i te amuiraa
    Te Pare Tiairaa e faaite ra i te Basileia o Iehova (No te haapiiraa) 2019
  • A imi i te pahonoraa
    Porotarama o te tairururaa haaati e te tia o te amaa 2017-2018
  • Eaha ta Iehova e titau ra ia tatou i teie mahana?
    Te Pare Tiairaa te faaite ra i te Basileia o Iehova 1999
Ite hau atu â
Te Pare Tiairaa te faaite ra i te Basileia o Iehova 1996
w96 1/9 api 19-24

Te oraraa ia au i te ture a te Mesia

“E faaoromai atoa te tahi i ta te tahi ra hopoia, e na reira i te faatia i te ture a te Mesia ra.”—GALATIA 6:2.

1. No te aha e parauhia ˈi e ua riro te ture a te Mesia ei mana puai no te maitai i teie mahana?

I RWANDA, ua paruru te mau Ite no Iehova Hutu e Tutsi i te tahi e te tahi i roto i te haapoheraa nunaa o tei tupu iho nei i taua fenua ra, noa ˈtu e e nehenehe ratou e pohe. Ua peapea roa te mau Ite no Iehova no Kobe, i Tapone, i te poheraa vetahi mau melo o to ratou utuafare i roto i te aueueraa fenua vavahi. Ua oioi râ ratou i te tauturu i te tahi atu mau taata. Oia, te faaite nei te mau hiˈoraa tamahanahana ati aˈe te ao nei, e te ohipa ra te ture a te Mesia i teie mahana. E mana puai teie no te maitai.

2. Nafea to te Amuiraa faaroo kerisetiano oreraa e taa i te auraa o te ture a te Mesia, e eaha ta tatou e nehenehe e rave no te faatia i taua ture ra?

2 I te hoê â taime, te tupu nei te hoê parau tohu a te Bibilia no nia i teie “anotau hopea” fifi. E rave rahi e “hohoˈa paieti hoi” to ratou, tera râ, “te puai . . . o te reira ra, ua hunahia ïa ia ratou.” (Timoteo 2, 3:1, 5) I roto iho â râ i te Amuiraa faaroo kerisetiano, te faariro-pinepine-hia ra te haapaoraa ei ohipa rapaeau noa, e ere râ no roto mai i te mafatu. No te mea anei e mea fifi roa ia ora ia au i te ture a te Mesia? Eita. Eita Iesu e horoa mai i te hoê ture e ore e haapaohia. Aita râ te Amuiraa faaroo kerisetiano i taa i te auraa o taua ture ra. Aita oia i haapao i teie mau parau i faauruahia: “E faaoromai atoa te tahi i ta te tahi ra hopoia, e na reira i te faatia i te ture a te Mesia ra.” (Galatia 6:2) “Te faatia [nei tatou] i te ture a te Mesia ra” na roto i te amoraa i ta vetahi ê ra mau hopoia, eiaha na roto i te peeraa i te hiˈoraa o te mau Pharisea e te faarahiraa ma te tano ore i te mau faateimaharaa a to tatou mau taeae.

3. (a) Eaha vetahi mau faaueraa tei faaôhia i roto i te ture a te Mesia? (b) No te aha e mea hape ia faaoti e eita e tia i te amuiraa kerisetiano ia haamau i te mau ture, taa ê noa ˈtu i te mau faaueraa tahaa a te Mesia?

3 Tei roto te mau faaueraa atoa a Iesu Mesia i te ture a te Mesia—te pororaa e te haapiiraa ˈtu anei, te tapearaa i te mata viivii ore e te haehaa, te tapearaa i te hau e to tatou taata-tupu, aore ra te iriti-ê-raa i te mau mea viivii i roto i te amuiraa. (Mataio 5:27-30; 18:15-17; 28:19, 20; Apokalupo 2:14-16) E tia mau â i te mau Kerisetiano ia haapao i te mau faaueraa atoa i roto i te Bibilia tei horoahia i te mau pǐpǐ a te Mesia. E te vai ra te tahi atu â mau tuhaa. E tia i te faanahonahoraa a Iehova, e te mau amuiraa taitahi atoa, ia haamau i te tahi mau ture e te tahi mau faanahoraa faufaa no te atuatu i te tere-maitai-raa. (Korinetia 1, 14:33, 40) Inaha, eita ta te mau Kerisetiano e nehenehe e putuputu mai ahiri e aita ta ratou e ture no te ite e afea, ihea e nafea ia faatupu i taua mau huru putuputuraa ra! (Hebera 10:24, 25) Ua riro atoa te tururaa i te mau faaueraa tia i haamauhia e te feia e mana to ratou i roto i te faanahonahoraa, ei tuhaa no te faatia i te ture a te Mesia.—Hebera 13:17.

4. Eaha te puai e turai ra i te haamoriraa viivii ore?

4 Noa ˈtu râ, eita e tia i te mau Kerisetiano mau ia faatia ia riro mai ta ratou haamoriraa ei faanahoraa faufaa ore o te mau ture. Aita ratou e tavini ra ia Iehova no te mea noa na te tahi taata aore ra faanahonahoraa e faaue ra ia ratou ia na reira. Area râ, te puai e turai ra i ta ratou haamoriraa, o te here ïa. Ua papai Paulo e: “Te riro nei hoi matou i te [here] o te Mesia ra.” (Korinetia 2, 5:14) Ua faaue Iesu i ta ˈna mau pǐpǐ ia here ratou ia ratou iho. (Ioane 15:12, 13) Te here faatusia, o te niu ïa o te ture a te Mesia, e te riro nei aore ra te turai nei te reira i te mau Kerisetiano ia ohipa i te mau vahi atoa, i roto i te utuafare e te amuiraa atoa. E hiˈo mai na tatou e mea nafea.

I roto i te utuafare

5. (a) Nafea te mau metua e nehenehe ai e faatia i te ture a te Mesia i roto i te utuafare? (b) Eaha ta te mau tamarii e hinaaro ra no ǒ mai i to ratou mau metua, e eaha vetahi mau fifi e tia i te tahi mau metua ia haapaiuma no te horoa i te reira?

5 Teie ta te aposetolo Paulo i papai: “E te mau tane ra, e [here] outou i ta outou mau vahine, mai te Mesia atoa i [here] i te ekalesia, e ua horoa ia ˈna iho ei taui.” (Ephesia 5:25) Ia pee anaˈe te hoê tane i te hiˈoraa o te Mesia e ia faaite oia i te here e ia taa ia ˈna te huru o ta ˈna vahine, te faatia ra ïa o ˈna i te hoê tuhaa faufaa o te ture a te Mesia. Hau atu â, ua faaite tahaa Iesu i te aroha i nia i te mau tamarii, ma te rave mai ia ratou i roto ia ˈna, ma te tuu i ta ˈna rima i nia ia ratou, e ma te haamaitai ia ratou. (Mareko 10:16) Te faaite atoa ra te mau metua e faatia ra i te ture a te Mesia i te aroha i nia i ta ratou mau tamarii. Parau mau, te vai ra vetahi mau metua e ite ra e mea fifi ia pee i te hiˈoraa o Iesu i roto i teie tuhaa. Mea fifi roa no vetahi ia faaite tahaa i to ratou here. E te mau metua, eiaha e faatia i teie mau huru manaˈo ia tapea ia outou ia ore e faaite i to outou here i ta outou mau tamarii! Eita e navai ia ite noa outou e te here ra outou i ta outou mau tamarii. E tia ia ratou ia ite atoa i te reira. E eita ratou e ite maoti râ ia imi outou i te mau ravea no te faaite i to outou here.—A faaau e te Mareko 1:11.

6. (a) Te hinaaro ra anei te mau tamarii i te mau ture a te mau metua, e no te aha outou e pahono ai mai te reira? (b) Eaha te tumu faufaa o te mau ture a te utuafare ta te mau tamarii e hinaaro ra e taa? (c) Eaha te mau atâtaraa e apehia ia faaohipahia te ture a te Mesia i roto i te utuafare?

6 I te hoê â taime, te hinaaro nei te mau tamarii i te mau aveia, te auraa e tia i te mau metua ia haamau i te mau ture e i te tahi mau taime ia faaohipa i teie mau ture na roto i te aˈoraa. (Hebera 12:7, 9, 11) E tia atoa ia tauturu-mǎrû-noa-hia te mau tamarii ia ite i te tumu hohonu o teie mau ture: te here nei to ratou mau metua ia ratou. E e tia ia ratou ia haapii e o te here te tumu maitai roa ˈˈe ia auraro ratou i to ratou mau metua. (Ephesia 6:1; Kolosa 3:20; Ioane 1, 5:3) Te tapao a te hoê metua ara maite o te haapiiraa ïa i te tamarii ia faaohipa i to ratou “mana o te feruriraa” ia nehenehe ratou e rave i muri iho i ta ratou iho mau faaotiraa maitatai. (Roma 12:1, MN; a faaau e te Korinetia 1, 13:11.) I te tahi aˈe pae, eiaha e faarahi roa i te mau ture aore ra e aˈo ma te etaeta roa. Te na ô ra Paulo e: “E te mau metua ra, eiaha e faariri atu i ta outou tamarii, o te taiâ hoi ratou.” (Kolosa 3:21; Ephesia 6:4) Ia faaohipa-mau-hia te ture a te Mesia i roto i te utuafare, aita ïa e parahiraa no te aˈoraa ma te riri uˈana aore ra no te mau parau patiatia mauiui. I roto i teie huru utuafare, e ite te mau tamarii i te paruru e te haamaitai, eiaha râ te faateimaharaa aore ra te faainoraa.—A faaau e te Salamo 36:7.

7. Mea nafea te mau Betela i te horoaraa i te hiˈoraa ia haamau-anaˈe-hia te mau ture i roto i te utuafare?

7 Te parau ra vetahi o tei haere e mataitai i te mau Betela ati aˈe te ao nei e ua riro te reira ei hiˈoraa maitatai no nia i te aifaito o te mau ture no te hoê utuafare. Noa ˈtu e e mau taata paari to roto i te mau Betela, te ohipa nei teie mau faanahonahoraa mai te mau utuafare ra te huru.a E mea fifi te mau tereraa ohipa i te Betela e te titau ra te reira e rave rahi ture—papu maitai hau atu â i ta te hoê utuafare. Noa ˈtu râ, te tutava nei te mau matahiapo e rave ra i te upoo i roto i te mau Betela, te mau piha ohipa, e te mau ohipa neneiraa, i te faaohipa i te ture a te Mesia. Te faariro nei ratou i te reira mai ta ratou hopoia eiaha no te faanaho noa i te ohipa, no te faaitoito atoa râ i te haereraa i mua i te pae varua e “te oaoa . . . no ǒ ia Iehova ra” i rotopu i to ratou mau hoa ohipa. (Nehemia 8:10) Te tutava nei râ ïa ratou i te rave i te mau mea ma te manaˈo maitai e te faaitoito e te tamata nei ratou i te tapea i te manaˈo tia. (Ephesia 4:31, 32) E ere i te mea maere e ua matauhia te mau utuafare o te Betela no to ratou huru oaoa!

I roto i te amuiraa

8. (a) Eaha noa ta tatou tapao i roto i te amuiraa? (b) Eaha vetahi mau huru tupuraa e ua ani vetahi aore ra ua tamata ratou i te haamau i te mau ture?

8 I roto i te amuiraa, e tapao atoa na tatou ia faaitoito tatou ia tatou iho ma te here. (Tesalonia 1, 5:11) No reira, e tia i te mau Kerisetiano atoa ia haapao maitai eiaha e faarahi i te mau faateimaharaa a vetahi ê, na roto i te faaheporaa i to ratou iho mau manaˈo no nia i te mau mea te tia i te taata taitahi ia maiti. I te tahi mau taime, e papai mai vetahi i te Taiete Watch Tower no te ani i te tahi mau faatureraa no nia i te tahi mau tumu parau e nafea ratou ia faariro vetahi mau hohoˈa taa ê, mau buka, e te mau hauti atoa. Teie râ, aita te Taiete i faatiahia ia tuatapapa i teie mau mea e ia horoa mai i te tahi mau faaotiraa no nia i te reira. I roto i te rahiraa o te mau tupuraa, e mau mea teie e na te taata taitahi aore ra na te upoo o te utuafare e faaoti, niuhia i nia i to ˈna here i te mau faaueraa tumu a te Bibilia. Te tamata nei vetahi i te faariro i te mau manaˈo tauturu e te mau faaueraa a te Taiete ei mau ture. Ei hiˈoraa, i roto i Te Pare Tiairaa o te 15 no Mati 1996, te vai ra te hoê tumu parau anaanatae o te faaitoito ra i te mau matahiapo ia rave tamau ratou i te mau tere farereiraa a te tiai mamoe i te mau melo o te amuiraa. Te tapao, o te haamauraa anei ïa i te mau ture? Eita. Noa ˈtu e te fanaˈo ra te feia e nehenehe ta ratou e pee i te mau manaˈo tauturu, e rave rahi haamaitairaa, eita râ vetahi mau matahiapo e nehenehe e na reira. Oia atoa, i roto i te tumu parau ra “Mau uiraa a te feia taio” i roto i Te Pare Tiairaa o te 1 no Eperera 1995, ua faaarahia eiaha e haafaufaa ore i te tura o te taime bapetizoraa na roto i te mau haerea tano ore roa, mai te hoê arearearaa mâha ore aore ra te faanahoraa i te mau oroa. Ua faaohipa vetahi i teie mau aˈoraa paari ma te etaeta roa, na roto i te haamau-atoa-raa i te hoê ture e e mea hape ia hapono i te hoê parau faaitoitoraa i taua taime ra!

9. No te aha e mea faufaa ia ape tatou i te faaino e ia haava hua i te tahi e te tahi?

9 A feruri atoa na e, mai te peu e te ohipa nei “te ture tia roa o te tiamâ ra” i rotopu ia tatou, e tia ia tatou ia farii e ere hoê â haava manaˈo to te mau Kerisetiano atoa. (Iakobo 1:25) E tia anei ia tatou ia inoino mai te peu e e rave te taata i te mau maitiraa taitahi aita e ofati ra i te mau faaueraa tumu a te mau Papai? Eita. Ia inoino tatou, e faaamahamaha te reira ia tatou. (Korinetia 1, 1:10) Ua parau Paulo, i to ˈna faaararaa mai ia tatou eiaha e haava i te hoê hoa kerisetiano, e: “Tei to ˈna ra fatu to ˈna mau e to ˈna hiˈa: e haamauhia râ oia, e e tia hoi i te Atua ia haamau ia ˈna.” (Roma 14:4) E nehenehe te Atua e au ore mai ia tatou mai te peu e e faahapa tatou ia vetahi ê no nia i te mau mea e na te taata taitahi e faaoti ia au i to ˈna haava manaˈo.—Iakobo 4:10-12.

10. O vai ma tei nominohia no te tiai i te amuiraa, e nafea tatou ia turu ia ratou?

10 Ia haamanaˈo atoa tatou e ua nominohia te mau matahiapo no te tiai i te nǎnǎ a te Atua. (Ohipa 20:28) Tei reira ratou no te tauturu. Eiaha tatou e haamarirau i te ani i te mau aˈoraa, no te mea e feia haapii i te Bibilia ratou e ua ite ratou e eaha tei tuatapapahia i roto i te mau papai a te Taiete Watch Tower. Ia ite anaˈe te mau matahiapo e au ra e e ofati te hoê haerea i te mau faaueraa tumu a te Bibilia, e pûpû ratou ma te mǎtaˈu ore i te mau aˈoraa titauhia. (Galatia 6:1) Te haapao nei te mau melo o te amuiraa i te ture a te Mesia na roto i te tururaa i teie mau tiai mamoe here, o te rave nei i te upoo i rotopu ia ratou.—Hebera 13:7.

Te faaohipa nei te mau matahiapo i te ture a te Mesia

11. Nafea te mau matahiapo ia faaohipa i te ture a te Mesia i roto i te amuiraa?

11 Te hinaaro ru nei te mau matahiapo e faatia i te ture a te Mesia i roto i te amuiraa. Na ratou e rave ra i te upoo i roto i te pororaa o te parau apî maitai, e haapii ra na roto i te Bibilia no te haaputapû i te mafatu e e paraparau ra i te feia “aau taiâ” ei mau tiai mamoe here e te mǎrû. (Tesalonia 1, 5:14) Te ape nei ratou i te mau haerea e ere i te Kerisetiano e vai ra i roto e rave rahi haapaoraa a te Amuiraa faaroo kerisetiano. Parau mau, te ino oioi nei teie nei ao, e mai ia Paulo, te haapeapea nei te mau matahiapo no te nǎnǎ; te tapea nei râ ratou i te manaˈo aifaito ia ohipa anaˈe ratou i nia i teie mau huru tapitapiraa.—Korinetia 2, 11:28.

12. Ia haafatata ˈtu te hoê Kerisetiano i te hoê matahiapo no te ani i te tauturu, nafea te matahiapo ia pahono ia ˈna?

12 Ei hiˈoraa, e hinaaro paha te hoê Kerisetiano e farerei i te hoê matahiapo no te tahi tumu parau faufaa tei ore i tuatapapa-tahaa-hia e te tahi mau irava a te mau Papai aore ra o te titau ra i te tahi mau faaueraa tumu kerisetiano aifaito taa ê. Peneiaˈe, ua pûpûhia mai ia ˈna te hoê toroa teitei aˈe i te vahi raveraa ohipa, e fanaˈo ïa o ˈna i te moni ohipa rahi aˈe, e hopoia rahi râ te reira. Aore ra e horoa paha te metua tane aita i roto i te parau mau i te mau titauraa na ta ˈna tamaiti apî kerisetiano o te nehenehe e haafifi i ta ˈna taviniraa. I roto i teie mau huru tupuraa, e ape te matahiapo i te horoa i to ˈna iho manaˈo. Tera râ, e hohora oia i te Bibilia e e tauturu oia i taua taata ra ia feruri i nia i te mau faaueraa tumu faufaa. E faaohipa oia i te buka faahororaa Index des publications de la Société, mai te peu e te vai ra, no te ite e eaha ta “te tavini haapao maitai e te paari” i parau no nia i te tumu parau i roto i te mau api o Te Pare Tiairaa e vetahi atu mau buka. (Mataio 24:45) Eaha ïa mai te peu e ua rave te Kerisetiano i muri iho i te hoê faaotiraa e au ra e ere i te mea paari no te matahiapo? Mai te peu e aita te faaotiraa e ofati tahaa ra i te mau faaueraa tumu aore ra i te mau ture a te Bibilia, e ite te Kerisetiano e te farii nei te matahiapo i te tiaraa o te taata e rave i teie huru faaotiraa, ma te ite e “e riro hoi ta te taata nei hopoia ei nia ïa ia ˈna iho.” E tia râ i te Kerisetiano ia haamanaˈo e o “ta te taata e ueue ra, o ta ˈna â ïa e ooti mai.”—Galatia 6:5, 7.

13. Maoti i te horoa-roa-raa ˈtu i te mau pahonoraa aore ra i to ratou iho mau manaˈo, no te aha te mau matahiapo e tauturu ai ia vetahi ê ia feruri i nia i te mau tumu parau?

13 No te aha te matahiapo aravihi e na reira ˈi? No e piti aˈe ïa tumu. A tahi, ua parau Paulo i te hoê amuiraa e e ere o ˈna ‘te fatu o to ratou faaroo.’ (Korinetia 2, 1:24) Te pee nei te matahiapo, o te tauturu ra i to ˈna taeae ia feruri i nia i te mau Papai e ia rave i ta ˈna iho faaotiraa papu maitai, i te huru o Paulo. Te farii nei oia e e otia to to ˈna mana, mai ia Iesu tei farii e e otia to to ˈna mana. (Luka 12:13, 14; Iuda 9) I te hoê â taime, te pûpû nei te mau matahiapo ma te aau tae i te mau aˈoraa tauturu e te tahaa a te mau Papai ia titauhia. A piti, te faaineine ra oia i to ˈna hoa kerisetiano. Teie ta te aposetolo Paulo i parau: “Area te maa etaeta ra, na te taata paari ïa, na te feia no te mataro i ite ai to ratou aau i te maitai e te ino.” (Hebera 5:14) No reira, ia haere tatou i te paariraa, e tia ia tatou ia faaohipa i to tatou iho mana o te feruriraa, eiaha e tiaturi noa i nia i te tahi no te horoa mai i te mau pahonoraa. Mea na roto i te faaiteraa i to ˈna hoa kerisetiano e mea nafea ia feruri i nia i te mau Papai, e tauturu ai te matahiapo ia ˈna ia haere i mua.

14. Nafea te feia paari ia faaite e te tiaturi nei ratou ia Iehova?

14 E nehenehe tatou e tiaturi e e ohipa te Atua ra o Iehova na roto i te arai o to ˈna varua moˈa, i nia i te mafatu o te feia haamori mau. No reira, te haaputapû nei te mau Kerisetiano paari i te mafatu o to ratou mau taeae, ma te aˈo ia ratou, mai ta te aposetolo Paulo i rave. (Korinetia 2, 8:8; 10:1; Philemona 8, 9) Ua ite Paulo e o te feia parau-tia ore iho â râ, eiaha te feia parau-tia, te hinaaro nei i te mau ture faataa-maitai-hia. (Timoteo 1, 1:9) Ua faaite oia i te faaroo i nia i to ˈna mau taeae, eiaha râ te manaˈo ino aore ra te tiaturi ore. Teie ta ˈna i papai i te hoê amuiraa: “Te tiaturi nei matou i te Fatu ia outou.” (Tesalonia 2, 3:4) Na te faaroo, te tiaturi, e te feaa ore o Paulo i faaitoito rahi i taua mau Kerisetiano ra. Hoê â mau fa atoa ta te mau matahiapo e te mau tiaau ratere i teie mahana. Auê ïa teie mau taata haapao maitai i te tamahanahana e, no te mea te tiai nei ratou i te nǎnǎ a te Atua ma te here!—Isaia 32:1, 2; Petero 1, 5:1-3.

Te oraraa ia au i te ture a te Mesia

15. Eaha vetahi mau uiraa ta tatou e nehenehe e uiui no te ite ahiri e te faaohipa nei tatou i te ture a te Mesia i roto i to tatou taairaa e to tatou mau taeae?

15 E tia ia tatou pauroa ia hiˈopoa tamau ia tatou iho, no te ite e te ora ra anei tatou ia au i te reira e te turu nei tatou i te ture a te Mesia. (Korinetia 2, 13:5) E nehenehe mau â tatou e faufaahia na roto i te aniraa e: ‘E taata faaitoito aore ra faaino anei au? E taata aifaito aore ra etaeta roa anei au? Te faatura ra anei au ia vetahi ê aore ra te onoono nei au i nia i to ˈu mau tiaraa?’ Eita te hoê Kerisetiano e tamata i te faahepo i to ˈna taeae ia rave aore ra eiaha e rave i te mau mea o ta te Bibilia i ore i tuatapapa taa ê.—Roma 12:1; Korinetia 1, 4:6.

16. Nafea tatou e nehenehe ai e tauturu i te feia e haafaufaa ore nei ia ratou, e e faatia ˈi i te hoê tuhaa faufaa o te ture a te Mesia?

16 I teie anotau ati, e mea faufaa ia imi tatou i te mau ravea no te faaitoito i te tahi e te tahi. (Hebera 10:24, 25; a faaau e te Mataio 7:1-5.) Ia hiˈo anaˈe tatou i to tatou mau taeae e mau tuahine, e ere anei to ratou mau huru maitatai te mea faufaa roa ˈˈe no tatou i to ratou mau paruparu? E mea faufaa tatou taitahi no Iehova. Tera râ hoi, aita te taatoaraa e manaˈo ra mai te reira, no nia atoa ia ratou iho. Te hiˈo noa nei te rahiraa i to ratou iho mau paruparu e mau huru tia ore. No te faaitoito i teie huru taata—e vetahi ê—e nehenehe anei ta tatou e paraparau hoê aore ra e piti taata i te putuputuraa taitahi, ia ite ratou e no te aha tatou e haafaufaa ˈi i to ratou taeraa mai e te turu rahi ta ratou e rave ra i roto i te amuiraa? Auê ïa te oaoa e ia haamama i ta ratou faateimaharaa na roto i teie raveraa e e faatia ˈi i te ture a te Mesia!—Galatia 6:2.

Te ohipa ra te ture a te Mesia!

17. Eaha vetahi mau raveraa taa ê ta outou e ite ra e te ohipa nei te ture a te Mesia i roto i ta outou amuiraa?

17 Te ohipa ra te ture a te Mesia i roto i te amuiraa kerisetiano. Te ite nei tatou i te reira i te mau mahana atoa—ia tufa te mau hoa Ite ma te ru i te parau apî maitai, ia tamahanahana e ia faaitoito ratou ia ratou iho, ia tutava ratou i te tavini ia Iehova noa ˈtu te mau fifi rahi roa ˈˈe, ia tamata te mau metua i te haapii i ta ratou tamarii ia here ia Iehova ma te mafatu oaoa, ia haapii te mau tiaau i te Parau a te Atua ma te here e te mahanahana, o te turai ra i te nǎnǎ ia noaa te itoito uˈana no te tavini ia Iehova e a muri noa ˈtu. (Mataio 28:19, 20; Tesalonia 1, 5:11, 14) Ia faaohipa anaˈe tatou taitahi i te ture a te Mesia i roto i to tatou oraraa, auê te mafatu o Iehova i te oaoa e! (Maseli 23:15) Te hinaaro nei oia e ia ora te feia atoa e here ra i ta ˈna ture tia e a muri noa ˈtu. I roto i te Paradaiso i mua nei, e ite tatou i te taime e riro ai te huitaata nei ei feia tia roa, te taime aita e feia ofati ture faahou, e i te taime e vî roa ˈi te mau hinaaro atoa o to tatou mafatu. Auê ïa haamaitairaa hanahana no te oraraa ia au i te ture a te Mesia e!

[Nota i raro i te api]

a E ere teie mau fare mai te mau fare monahi a te Amuiraa faaroo kerisetiano. Aita ta ratou e “mau monahi rahi,” aore ra “mau metua.” (Mataio 23:9) Te faaturahia ra te mau taeae e hopoia ta ratou, te arataihia nei râ ta ratou taviniraa e te hoê â mau faaueraa tumu e faatere atoa ra i te mau matahiapo.

Eaha to outou manaˈo?

◻ No te aha te Amuiraa faaroo kerisetiano i ore ai e taa i te auraa o te ture a te Mesia?

◻ Nafea tatou e nehenehe ai e faaohipa i te ture a te Mesia i roto i te utuafare?

◻ No te faaohipa i te ture a te Mesia i roto i te amuiraa, eaha te tia ia tatou ia ape, e eaha te tia ia tatou ia rave?

◻ Nafea te mau matahiapo e auraro ai i te ture a te Mesia i roto i to ratou mau taairaa e te amuiraa?

[Hohoˈa i te api 23]

Te hinaaro rahi nei ta outou tamarii i te here

[Hohoˈa i te api 24]

Auê ta tatou mau tiai mamoe here i te haumǎrû e!

    Papai reo Tahiti (1985-2026)
    Haere i rapae
    Haere i nia
    • Tahiti
    • Hapono
    • Ta oe e hinaaro
    • Copyright © 2026 Watch Tower Bible and Tract Society of Pennsylvania
    • Parau no te faaohiparaa
    • Eita e puharahia
    • Maiti eaha te ore e puhara
    • JW.ORG
    • Haere i nia
    Hapono