Te haamanaˈo ra anei outou?
Ua faufaahia anei outou i te mau vea hopea nei o Te Pare Tiairaa? A tamata ïa e e nehenehe anei ta outou e pahono i te mau uiraa i muri nei:
◻ Te na ô ra Iesu e, “Ta outou i faaore i ta ratou hara ra, ua faaorehia ïa,” te auraa anei e e nehenehe ta te mau Kerisetiano e faaore i te mau hara? (Ioane 20:23) Aita e niu i roto i te mau Papai no te faaoti e e mana no ǒ mai i te Atua ra to te rahiraa o te mau Kerisetiano, aore ra to te mau matahiapo nominohia i roto i te amuiraa, no te faaore i te mau hara. E au ra e te faaite ra te mau parau a Iesu e ua horoahia i te mau aposetolo te mana taa ê, na roto i te ohipa o te varua, no te faaore aore ra eiaha e faaore i te mau hara. (A hiˈo Ohipa 5:1-11; Korinetia 2, 12:12.)—15/4, api 28.
◻ Eaha te vahi faahiahia o te tatararaa a J. J. Stewart Perowne o te buka o te mau Salamo, tei nenei-matamua-hia i te matahiti 1864? I roto i ta ˈna tatararaa, ua tamata o Perowne i te pee “maite i te huru o te reo Hebera, i roto i to ˈna reo iho e te faanahoraa o te tarame o te mau pereota.” I te na reiraraa, ua maiti oia i te haamau-faahou-raa i te iˈoa o te Atua oia hoi “Iehova.”—15/4, api 31.
◻ Eaha te aveia ta Iesu i horoa na ta ˈna mau pǐpǐ no nia i to ratou haerea e te mau faatereraa o te ao nei? Ua na ô Iesu e: “E hopoi maori i ta Kaisara ia Kaisara ra, e ta te Atua ra, e hopoi â ïa i te Atua ra.” (Mataio 22:21) Ua na ô faahou oia e: “O te faaue mai ia oe e haere i te hoê maile, e haere atoa orua e ia piti noa ˈtu.” (Mataio 5:41) Te faahohoˈa ra o Iesu i ǒ nei i te parau no te auraroraa ma te aau tae i te mau aniraa tia, ta te tahi anei taata aore ra ta te hau, mai te peu e te tuea ra e te ture a te Atua. (Luka 6:27-31; Ioane 17:14, 15)—1/5, api 12.
◻ Eaha te auraa e ‘haere ma te parau mau’? (Salamo 86:11) Oia hoi, te auraroraa i te mau faaueraa a te Atua e te taviniraa ia ˈna ma te haapao maitai e te aau haavare ore. (Salamo 25:4, 5; Ioane 4:23, 24)—15/5, api 18.
◻ Eaha tei tupu i to Iehova tonoraa ia Iona i Nineve? Ei faahopearaa o te mau mea, ua itehia na roto i te ohipa pororaa a Iona i Nineve te taa-ê-raa i rotopu i te mau taata tatarahapa no Nineve e te mau ati Iseraela mârô, tei ere-rahi-hia i te faaroo e te haehaa. (A faaau e te Deuteronomi 9:6, 13; Iona 3:4-10.)—15/5, api 28.
◻ O vai te Ophi e o vai “te vahine” i faahitihia i roto i te Genese 3:15? Te Ophi e ere ïa te animala, o te Diabolo râ o Satani tei faaohipa ia ˈna. (Apokalupo 12:9) “Te vahine” e ere ïa o Eva, o te faanahonahoraa râ a Iehova i nia i te raˈi, te metua vahine o ta ˈna mau tavini faatavaihia e te varua i nia i te fenua nei. (Galatia 4:26)—1/6, api 9.
◻ Nafea te hoê taata e nehenehe ai e haere ê mai i rapae ia Babulonia Rahi e e imi i te ora? (Apokalupo 18:4) E tia ia ˈna ia faataa ê roa mai i te mau faanahonahoraa faaroo hape e i ta ratou atoa râ mau peu e to ratou huru feruriraa, e i muri iho e tia ia ˈna ia horo i te vahi papu i roto i te faanahonahoraa teotaratia a Iehova. (Ephesia 5:7-11)—1/6, api 18.
◻ No te aha i faahiti-pinepine-hia ˈi te aeto i roto i te mau Papai? Ua faahiti te feia papai Bibilia i te tahi mau huru o te aeto no te faahohoˈa i te mau mea mai te paari, te paruru a te Atua, e te vitiviti.—15/6, api 8.
◻ Te fanaˈo ra anei te mau tavini a te Atua i teie mahana, e tiaturi ra e ora i nia i te fenua nei, i te varua o te Atua mai te mau Kerisetiano atoa i faatavaihia e te varua? Te vahi faufaa, te pahonoraa e E ïa. Hoê â tatuhaaraa to te varua o te Atua i nia i na pǔpǔ e piti, e hoê â ite e te maramarama e pûpûhia ra no na pǔpǔ e piti, e hoê â ravea no te apo mai i te reira.—15/6, api 31.
◻ No te aha e mea faufaa no tatou i teie mahana, ia tuatapapa i te taviniraa moˈa i ravehia e te mau tahuˈa ati Iseraela i te hiero i Ierusalema? Ia na reira tatou, e papu hau atu â ïa ia tatou te ravea aroha mea na reira te mau taata hara i teie mahana, e faahau-faahou-hia ˈi e te Atua. (Hebera 10:1-7)—1/7, api 8.
◻ Mea nafea te naearaahia i te piti o te hiero i patuhia i Ierusalema te hoê hanahana rahi roa ˈˈe i tei patuhia e Solomona? Ua tia te piti o te hiero 164 matahiti hau atu i te hiero a Solomona. E rave rahi atu â taata haamori no roto mai e rave rahi atu â fenua o tei putuputu i roto i to ˈna mau aumoa. Hau atu i te faufaa, ua taa ê mau â te piti o te hiero no te mea ua haapii Iesu Mesia, te Tamaiti a te Atua, i te taata i roto i to ˈna mau aumoa.—1/7, mau api 12, 13.
◻ I anafea to te Atua faatupuraa i to ˈna hiero pae varua? I te matahiti 29 o to tatou tau to te Atua fariiraa i te pure a Iesu i to ˈna bapetizoraahia. (Mataio 3:16, 17) I to te Atua fariiraa i to Iesu pûpûraa i to ˈna tino, te auraa ïa i te pae varua, ua haafaufaahia te hoê fata hau aˈe i to te hiero no Ierusalema.—1/7, mau api 14, 15.
◻ No te aha e tia ia tatou ia faaore i te hapa? Mea faufaa te faaoreraa i te hapa a te tahi taata tei tatarahapa ia hinaaro tatou e tapea i te tahoêraa kerisetiano. E faaere hoi te riri e te inoino ia tatou i te hau o te feruriraa. Ia ore tatou e faaore i te hapa a vetahi ê, peneiaˈe i te hoê mahana eita te Atua ra o Iehova e faaore faahou mai i ta tatou iho mau hara. (Mataio 6:14, 15)—15/7, api 18.
◻ Nafea te mau ati Iseraela e moˈa ˈi? E fanaˈo ratou i te moˈaraa, na roto noa i to ratou taairaa piri roa e Iehova, te Atua moˈa, e ta ratou haamoriraa viivii ore ia ˈna. Ua tia ia ratou ia noaa te ite papu no nia i “Tei moˈa roa ˈˈe” no te haamoriraa ia ˈna ma te moˈaraa, ma te viivii ore i te pae tino e te pae varua. (Maseli 2:1-6; 9:10, MN)—1/8, api 11.