VAIRAA PAPAI NATIRARA Watchtower
Watchtower
VAIRAA PAPAI NATIRARA
Tahiti
ǎ,ě,ǐ,ǒ,ǔ,ˈ
  • ǎ
  • ě
  • ǐ
  • ǒ
  • ǔ
  • ˈ
  • BIBILIA
  • PAPAI
  • PUTUPUTURAA
  • w96 1/8 api 3-4
  • Mea pohe ore anei te nephe?

Aita e video no teie tuhaa.

Eiaha e inoino, te vai ra te tahi fifi e te video.

  • Mea pohe ore anei te nephe?
  • Te Pare Tiairaa te faaite ra i te Basileia o Iehova 1996
  • Upoo parau iti
  • Papai tei tuea
  • Vetahi mau uiraa haafeaa
  • Te vai ra anei te ora i muri aˈe i te pohe?
    Eaha te tupu i nia ia tatou ia pohe tatou?
  • Te ora i muri aˈe i te pohe—Eaha ta te taata e tiaturi ra?
    Te Pare Tiairaa te faaite ra i te Basileia o Iehova 1999
  • Mai te aha te puai o to outou tiaturiraa i te tia-faahou-raa?
    Te Pare Tiairaa te faaite ra i te Basileia o Iehova 1998
  • E ora anei te nephe i muri aˈe i te poheraa?
    Te Pare Tiairaa te faaite ra i te Basileia o Iehova 1990
Ite hau atu â
Te Pare Tiairaa te faaite ra i te Basileia o Iehova 1996
w96 1/8 api 3-4

Mea pohe ore anei te nephe?

TE HAERE mǎrû noa ra te mau hoa e te mau fetii na pihai iho i te afata e matara noa ra. Te hiˈo nei ratou i te tino o te hoê tamaroa e 17 matahiti to ˈna. Mea fifi no to ˈna mau hoa haapiiraa ia ite e o ˈna tera. Ua marua to ˈna rouru i to ˈna rapaauraahia e te raau tupohe mariri ai taata; ua pararai roa o ˈna i taua maˈi ra. O to ratou hoa mau anei tera? Tau hebedoma na mua noa ˈˈe, mea rahi roa to ˈna mau manaˈo, ta ˈna mau uiraa, e te ieie—mea oraora oia! Te na ô noa ra te metua vahine o te tamaroa ra ma te taˈi e: “Te oaoa ra Tommy i teie nei. Ua hinaaro te Atua ia Tommy i pihai iho ia ˈna i nia i te raˈi.”

Ua noaa i teie metua vahine o te mauiui ra, i te tahi faito tiaturiraa e te tamahanahanaraa i roto i te manaˈo e te ora noa ra ta ˈna tamaiti. I roto i te ekalesia, ua haapiihia o ˈna e mea pohe ore te nephe, e tera te pu o te ihotaata, te mau manaˈo, te mau mehara—“o ˈna iho.” Te tiaturi ra o ˈna e aita roa ˈtu te nephe o ta ˈna tamaiti i pohe; ua faarue mai te hoê varua ora i to ˈna tino i te poheraa, e ua haere i nia i te raˈi i pihai iho i te Atua e te mau melahi.

I muri iho i te ati, e tutava te mafatu o te taata i te tapea maite i te tahi hihi o te tiaturiraa, e ere ïa i te mea fifi ia ite e no te aha e tiaturi-rahi-hia ˈi teie haapiiraa. Ei hiˈoraa, a hiˈo na i to J. Paterson-Smyth, taata tuatapapa faaroo, parauraa i roto i Te evanelia o te tahi atu ao (beretane): “E ere te pohe i te mea faufaa roa ia faaauhia e te mea e tupu a muri aˈe—taua ao faahiahia, faahiahia roa, e faahiahia roa ˈtu â i reira te Pohe e aratai ai ia tatou.”

Ati aˈe te ao nei e i roto e rave rahi haapaoraa e te mau ihotumu, te tiaturi ra te mau taata e e nephe pohe ore tei roto i te taata, oia hoi te hoê varua ora e tamau i te ora i muri aˈe i te poheraa te tino. Fatata teie tiaturiraa i te haapiihia i roto i na tau tausani haapaoraa e mau pǔpǔ faaroo amaha a te Amuiraa faaroo kerisetiano. E haapiiraa tumu atoa teie i roto i te haapaoraa ati Iuda. Te tiaturi nei te mau Hindou e ua poietehia te atman, aore ra te nephe, i te haamataraa o te tau, te tapeahia ra oia i roto i te tino i te fanauraa, e te haere nei oia i roto i te tahi atu tino i te poheraa, ma te tamau i te fa faahou i roto i te tino ê. Te tiaturi nei te mau Mahometa e e fa mai te nephe i te fanauraa e e ora noa oia i muri aˈe i te poheraa o te tino. Ua rau te haapiiraa a te tahi atu mau faaroo—te faaroo animiste Afirika, te faaroo Shinto, e te faaroo a Bouddha—no nia i teie noa tumu parau.

Vetahi mau uiraa haafeaa

Noa ˈtu e te tiaturi-rahi-hia ra e ma te papu maitai i te manaˈo e e mea pohe ore te nephe, te matara maira râ vetahi mau uiraa peapea. Ei hiˈoraa, te uiui nei te taata e ihea te nephe o te hoê taata herehia e haere ai mai te peu e aita oia i ora i te hoê oraraa maitai. E fa faahou anei oia i roto i te tahi huru oraraa haihai roa ˈˈe? Aore ra e e haere anei oia i roto i te vahi tamâraa hara, i reira oia e tamâhia ˈi na roto i te tahi mau ravea i roto i te auahi e tae noa ˈtu i te taime e faatiahia ˈi oia ia haere i nia i te raˈi? Te mea ino roa ˈtu â, e haamauiuihia anei oia e a muri noa ˈtu i roto i te po auahi? Aore ra, ia au i ta te mau haapaoraa animiste e rave rahi e haapii ra, ua riro anei oia ei varua e tia ia tamǎrûhia?

Te faatupu nei teie mau huru manaˈo i te mau ohipa teimaha no te taata ora. E tia anei ia tatou ia tamǎrû i te mau varua o te feia herehia e tatou tei pohe oi tahoo mai ai ratou ia tatou? E tia anei ia tatou ia tauturu ia ratou ia matara mai te tahi vahi tamâraa hara riaria? Aore ra e tia noa anei ia tatou ia riaria ma te ore e nehenehe e tauturu atu i te manaˈoraa e te haamauiuihia ra ratou i roto i te po auahi? Aore ra e tia anei ia tatou ia poihere vetahi mau animala ora mai te huru ra e tei roto ia ratou te nephe o te feia pohe?

E mea peapea atoa te mau uiraa e matara maira no nia i te Atua iho. Ei hiˈoraa, e rave rahi metua, mai te metua vahine i faahitihia i te omuaraa, e tamahanahanahia ra i te haamataraa e te manaˈo e ua “rave” te Atua i te nephe pohe ore o ta ratou tamarii no te afai i pihai iho ia ˈna i nia i te raˈi. Area no vetahi ra, eita e maoro roa e haamata ratou i te uiui e eaha ïa huru Atua o te faatupu i te maˈi riaria i nia i te hoê tamarii hapa ore e ma te haru taue i teie tamarii here mai to ˈna nau metua e mauiui ra, no te afai noa ia ˈna i nia i te raˈi ma te haapohe i te taime manaˈo-ore-hia. Teihea ˈtura ïa te parau-tia, te here, te aroha, i roto i teie huru Atua? Te uiui atoa nei vetahi no nia i te paari o teie huru Atua. Te uiui nei ratou e, no te aha te hoê Atua paari e tuu mai ai i teie mau nephe atoa i nia i te fenua i te omuaraa ra mai te peu e e ravehia ratou pauroa, i te pae hopea, no te ora i nia i te raˈi? E ere anei ïa te auraa, e ua mâuˈa mau â te hamaniraahia te fenua?—A faaau e te Deuteronomi 32:4; Salamo 103:8; Isaia 45:18; Ioane 1, 4:8.

Papu maitai, te haamatara maira te tiaturiraa e mea pohe ore te nephe taata, i roto i te mau huru haapiiraa atoa e horoahia ra, i te mau uiraa fifi, e vetahi mau faahaparaa atoa. No te aha? No ǒ mai te rahiraa o te fifi i te mau tumu no reira mai teie haapiiraa. E anaanatae paha outou i te tuatapapa poto noa i teie mau tumu; e peneiaˈe e maere outou i te haapii e eaha ta te Bibilia iho e parau ra no nia i te nephe. Te pûpû nei oia i te hoê tiaturiraa maitai roa ˈˈe i muri aˈe i te pohe, i ta te mau haapaoraa a te ao nei e haapii pinepine nei.

    Papai reo Tahiti (1985-2026)
    Haere i rapae
    Haere i nia
    • Tahiti
    • Hapono
    • Ta oe e hinaaro
    • Copyright © 2026 Watch Tower Bible and Tract Society of Pennsylvania
    • Parau no te faaohiparaa
    • Eita e puharahia
    • Maiti eaha te ore e puhara
    • JW.ORG
    • Haere i nia
    Hapono