Te fanaˈo nei te utuafare fetii o Iehova i te tahoêraa faufaa mau
“Inaha hoi, te maitai e te popou, ia parahi atoa te mau taeae ma te au maite!”—SALAMO 133:1.
1. Eaha te huru o te mau utuafare fetii e rave rahi i teie mahana?
TE FIFIHIA ra te utuafare fetii i teie mahana. I roto e rave rahi utuafare fetii, te amahamaha ra te faaipoiporaa. Te pinepine noa ˈtura te faataaraa e, e rave rahi tamarii te peapea rahi nei no te mea ua faataa to ratou mau metua. E mau mirioni utuafare fetii aita e oaoa ra e ua amahamaha atoa. Teie râ, te vai nei te hoê utuafare fetii o te fanaˈo ra i te oaoa mau e te tahoêraa haavare ore. O te utuafare fetii ïa o te Atua ra o Iehova na te ao atoa nei. I roto i teie utuafare fetii, te rave nei te mau muriadi melahi ite-ore-hia i ta ratou ohipa faataahia ia au i te hinaaro o te Atua. (Salamo 103:20, 21) Teie râ, te vai ra anei te hoê utuafare fetii i nia i te fenua nei o te fanaˈo ra i teie tahoêraa?
2, 3. (a) I teie nei, o vai atoa tei roto i te utuafare fetii o te Atua na te ao atoa nei, e e nehenehe te mau Ite no Iehova paatoa i teie mahana e faaauhia i te aha? (b) Eaha te mau uiraa ta tatou e tuatapapa?
2 Ua papai te aposetolo Paulo e: “No reira vau i tuu ai i tau turi i raro i te aro o te Metua . . . no ˈna hoi te iˈoa i mairihia i te fetii atoa, to te raˈi, e to te ao atoa nei.” (Ephesia 3:14, 15) No te Atua te iˈoa i mairihia i te mau utuafare fetii atoa o te fenua nei, no te mea oia te Poiete. Noa ˈtu e aita e fetii taata i nia i te raˈi, i roto i te hoê auraa taipe, ua faaipoipo te Atua i ta ˈna faanahonahoraa i nia i te raˈi, e e faaipoipo atoa Iesu i te hoê vahine i te pae varua i nia i te raˈi. (Isaia 54:5; Luka 20:34, 35; Korinetia 1, 15:50; Korinetia 2, 11:2) Tei roto aˈena te feia faatavaihia haapao maitai i nia i te fenua nei, i te utuafare fetii o te Atua na te ao atoa nei, e e nehenehe atoa te mau “mamoe ê atu” a Iesu, e tiaturi ra e parahi i nia i te fenua nei, e riro a muri aˈe ei melo no teie utuafare fetii. (Ioane 10:16; Roma 8:14-17; Te Pare Tiairaa, 15 no Tenuare 1996, api 31) Teie râ, e nehenehe te mau Ite no Iehova taatoa i teie mahana e faaauhia i te hoê utuafare fetii tahoê na te ao nei.
3 E melo anei outou no te utuafare fetii faahiahia o te mau tavini a te Atua na te ao nei? Mai te peu e e, te fanaˈo nei ïa outou i te hoê o te mau haamaitairaa hau roa ˈˈe e nehenehe e fanaˈohia. E mau mirioni taata te haapapu mai e ua riro te utuafare fetii o Iehova na te ao nei—ta ˈna faanahonahoraa ite-mata-hia—ei vahi haumǎrû tei î i te hau e te tahoêraa i roto i te medebara o teie nei ao tei î i te feii e te amahamaharaa. Nafea ia faataa i te tahoêraa o te utuafare fetii o Iehova na te ao nei? E eaha te mau tumu o teie tahoêraa?
Te maitai e te popou!
4. Nafea outou iho ia faataa mai i ta te Salamo 133 e parau ra no nia i te tahoêraa autaeae?
4 Ua mauruuru roa te papai salamo ra o Davida i te tahoêraa autaeae. Ua faaurua-atoa-hia oia no te himene no nia i teie tahoêraa! A feruri na ia ˈna e ta ˈna kinura a himene ai oia e: “Inaha hoi, te maitai e te popou, ia parahi atoa te mau taeae ma te au maite! E au i te monoˈi maitai roa ra i nia i te upoo, o tei tahe tia i raro i nia i te umiumi, te umiumi o Aarona; mai reira hoi tahe tia ˈtura i raro i te auvaha o to ˈna ahu: e au ïa i te hau i mairi i nia ia Heremona, e tei mairi i nia i te mau mouˈa i Ziona ra: i reira Iehova i te faaueraa i te maitai, e ua horoa mai i te ora e a muri noa ˈtu.”—Salamo 133:1-3.
5. Ia au i te Salamo 133:1, 2, eaha te faaauraa e nehenehe e ravehia i rotopu i te mau ati Iseraela e te mau tavini a te Atua i teie mahana?
5 Ua tano teie mau parau no te tahoêraa autaeae i fanaˈohia e te nunaa o te Atua i tahito ra, oia hoi te mau ati Iseraela. Ia haere ratou i Ierusalema no ta ratou e toru oroa matahiti, ua parahi mau â ratou ma te tahoê. Noa ˈtu e no te mau opu ěê mai ratou, hoê noa râ fetii ratou. Ua maitaihia ratou i te parahi-amui-raa, mai te monoˈi faatahinu noˈanoˈa haumǎrû ra. I te maniiraahia teie monoˈi i nia i te upoo o Aarona, ua tahe atu i nia i to ˈna huruhuru taa e i nia roa i te auvaha o to ˈna ahu. No te mau ati Iseraela, ua riro to ratou amuimuiraa, ei mana tei haamaitai i te taatoaraa o te nunaa i tairuru mai. Ua faatitiaifarohia te mau peapea, e ua turuhia te autahoêraa. Te vai atoa nei teie autahoêraa i roto i te utuafare fetii o Iehova na te ao nei i teie mahana. E faatupu te putuputu-tamau-raa i te hoê mana maitai i te pae varua i nia i to ˈna mau melo. E faaorehia te mau peapea aore ra te mau fifi atoa ia faaohipahia te mau aˈoraa a te Parau a te Atua. (Mataio 5:23, 24; 18:15-17) Te mauruuru rahi nei te nunaa o Iehova i te faaitoitoraa i te tahi e te tahi e noaa mai na roto i to ratou tahoêraa autaeae.
6, 7. Mea nafea te tahoêraa o Iseraela ia riro mai te hupe i nia ia Heremona ra, e ihea e itea mai ai te haamaitairaa a te Atua i teie mahana?
6 Nafea te parahiraa o Iseraela ma te tahoê ia faaauhia i te hau, aore ra te hupe, i nia ia Heremona ra? I te mea e ua hau atu teie mouˈa i te 2 800 metera i te teitei i nia ˈˈe i te faito o te miti, e tapoˈihia oia i te hiona fatata i te matahiti taatoa. Na te hiona i nia ia Heremona e faatupu i te mâˈiraa te au pape i te po e e haamairi i te hupe rahi o te paruru i te mau raau tupu i te tau mǎrô maoro. E nehenehe te mau mataˈi toetoe na Heremona mai e puhipuhi i teie au pape i te pae apatoa e tae roa ˈtu i te vahi no Ierusalema, i reira teie au pape e riro mai ai ei hupe. Ua tano ïa te papai salamo i te faahitiraa i ‘te hau i nia ia Heremona, tei mairi i nia i te mau mouˈa i Ziona ra.’ Auê ïa faahaamanaˈoraa maitai roa no te mana tamǎrû e faaitoito ra i te tahoêraa o te utuafare fetii o te feia haamori ia Iehova!
7 Hou te amuiraa kerisetiano i haamauhia ˈi, o Ziona, aore ra Ierusalema, te pu o te haamoriraa mau. I reira ïa te vairaa o te haamaitairaa a te Atua. I te mea e ua tia te Pu o te mau haamaitairaa atoa, ei auraa taipe, i te vahi moˈa i Ierusalema, no ǒ mai ïa te mau haamaitairaa. No te mea e aita te haamoriraa mau i haamau-faahou-hia i te hoê anaˈe vahi, e nehenehe noa te haamaitairaa, te here, e te tahoê o te mau tavini a te Atua e itehia na te fenua atoa nei. (Ioane 13:34, 35) Eaha vetahi mau tumu e turu nei i teie tahoêraa?
Te mau tumu e turu nei i te tahoêraa
8. Eaha te mea e haapiihia ra no nia i te tahoêraa i roto i te Ioane 17:20, 21?
8 Ua niuhia te tahoêraa o te feia haamori ia Iehova i nia i te auraroraa i te Parau a te Atua tei papu-maitai-hia, oia atoa te mau haapiiraa a Iesu Mesia. I to Iehova tonoraa i ta ˈna Tamaiti i te ao nei no te faaite i te parau mau e no te pohe ei tusia, ua matara te uputa ia haamauhia te amuiraa kerisetiano tahoêhia. (Ioane 3:16; 18:37) Ua haapapuhia e e tia ia tahoê mau to ˈna mau melo, na roto i teie pure a Iesu: “Aore hoi au i pure ia ratou anaˈe nei, i te feia atoa râ e faaroo mai ia ˈu i ta ratou ra haapiiraa. Ia riro ratou atoa ei hoê; mai ia oe, e tau Metua, i roto ia ˈu nei ra, e mai ia ˈu hoi i roto ia oe na, ia hoê atoa ratou i roto ia tâua, ia faaroo to te ao e na oe au i tono mai.” (Ioane 17:20, 21) Ua fanaˈo mau â te mau pǐpǐ a Iesu i te hoê tahoêraa tei au i te tahoêraa e vai ra i rotopu i te Atua e ta ˈna Tamaiti. E te reira no te mea ua auraro ratou i te Parau a te Atua e i te mau haapiiraa a Iesu. I teie mahana, teie atoa haerea te tumu matamua no te tahoêraa o te utuafare fetii o Iehova na te ao nei.
9. Eaha te tuhaa a te varua moˈa i roto i te tahoêraa a te nunaa o Iehova?
9 Te tahi atu tumu e tahoê ra i te nunaa o Iehova, oia hoi te fanaˈo nei tatou i te varua moˈa aore ra puai ohipa o te Atua. Na teie varua e tauturu maira ia tatou ia maramarama i te parau mau i faaitehia mai i roto i te Parau a Iehova e ia tavini atoa ia ˈna ma te tahoê. (Ioane 16:12, 13) E tauturu te varua ia tatou ia ape i te mau ohipa o te tino e faatupu i te amahamaha, mai te feii, te pohehae, te riri, e te mârô. Area ra, te faatupu nei te varua o te Atua i roto ia tatou, te hotu tahoê o te here, te oaoa, te hau, te faaoromai, te hamani maitai, te maitai, te faaroo, te mǎrû, e te hitahita ore.—Galatia 5:19-23.
10. (a) Eaha te faaauraa i rotopu i te here e vai ra i roto i te hoê utuafare fetii tahoê, e te here e itehia ra i rotopu i te feia i pûpûhia no Iehova? (b) Eaha te manaˈo o te hoê melo o te Tino Aratai no nia i te putuputuraa e to ˈna mau taeae i te pae varua?
10 Te here nei te mau melo o te hoê utuafare fetii tahoê i te tahi e te tahi e mea oaoa na ratou ia parahi amui. Oia atoa, te here nei te feia i roto i te utuafare fetii tahoê o te feia haamori ia Iehova, ia ˈna, i ta ˈna Tamaiti, e i to ratou mau hoa faaroo. (Mareko 12:30; Ioane 21:15-17; Ioane 1, 4:21) Mai te hoê utuafare fetii here i te pae tino e oaoa i te tamaa amui, te oaoa atoa nei te feia e tavini ra i te Atua i te haere i te mau putuputuraa e te mau tairururaa kerisetiano atoa no te fanaˈo i te amuimuiraa maitatai e te maa pae varua au mau. (Mataio 24:45-47; Hebera 10:24, 25) Ua parau te hoê melo o te Tino Aratai a te mau Ite no Iehova e: “No ˈu nei, ua riro te putuputuraa e te mau taeae ei hoê o te mau ohipa faahiahia roa ˈˈe o te oraraa e ei tumu faaitoitoraa atoa. Mea au roa na ˈu ia tae oioi i te Piha no te Basileia, ia faarue i te pae hopea roa, mai te peu e e nehenehe. Mea oaoa roa na ˈu ia tauaparau e te mau tavini a te Atua. Ia vai au i rotopu ia ratou, mai te mea ra e tei te fare au e to ˈu mau fetii.” Mai te reira atoa anei to outou huru?—Salamo 27:4.
11. Eaha te ohipa ta te mau Ite no Iehova e oaoa mau nei i te rave, e eaha te mau faahopearaa e noaa mai ia faariro tatou i te taviniraa i te Atua ei fa matamua i roto i to tatou oraraa?
11 E oaoa te hoê utuafare fetii tahoê i te rave amui i te mau ohipa. Oia atoa, te oaoa nei te mau melo o te utuafare fetii o te feia haamori ia Iehova, i te rave amui i ta ratou ohipa pororaa i te Basileia e te faariroraa i te taata ei pǐpǐ. (Mataio 24:14; 28:19, 20) Ia apiti tamau tatou i roto i teie mau ohipa, e haafatata te reira ia tatou i te tahi atu mau Ite no Iehova. E haapaari atoa te faariroraa i te taviniraa i te Atua ei fa matamua i roto i to tatou oraraa, e te tururaa i te mau ohipa atoa a to ˈna nunaa, i te taairaa fetii i rotopu ia tatou.
Mea faufaa roa te faanahoraa teotaratia
12. Eaha te mau tapao o te hoê utuafare fetii oaoa e te tahoê, e eaha te faanahoraa i ravehia no te turu i te tahoêraa i roto i te mau amuiraa kerisetiano o te senekele matamua?
12 E riro te hoê utuafare fetii e fanaˈo ra i te aratairaa puai e te here atoa râ, e tei nahonaho maitai, i te tahoê e te oaoa. (Ephesia 5:22, 33; 6:1) E Atua nahonaho maitai e te hau o Iehova, e te faariro nei te feia atoa i roto i to ˈna utuafare fetii ia ˈna mai “Tei Teitei.” (Daniela 7:18, 22, 25, 27; Korinetia 1, 14:33) Te farii atoa nei ratou e, ua faatoroa oia i ta ˈna Tamaiti, o Iesu Mesia, te taata aiˈa o te mau mea atoa e ua horoa oia na ˈna te mana atoa i nia i te raˈi e i te fenua nei. (Mataio 28:18; Hebera 1:1, 2) E te Mesia ei Upoo no ˈna, ua riro te amuiraa kerisetiano ei faanahonahoraa tahoê e te au maite. (Ephesia 5:23) No te haapao i te mau ohipa a te mau amuiraa o te senekele matamua, ua haamauhia te hoê tino aratai, tei roto te mau aposetolo e vetahi mau “taata paari” i te pae varua. Te vai atoa ra ta te amuiraa tataitahi te mau tiaau, oia hoi te mau matahiapo, e te mau tavini tauturu nominohia. (Ohipa 15:6, MN; Philipi 1:1) Ua turu te auraroraa i te feia e rave ra i te upoo, i te tahoêraa.—Hebera 13:17.
13. Mea nafea Iehova ia huti mai i te taata ia ˈna ra, e eaha ïa te mau faahopearaa?
13 Tera râ, ia hiˈohia teie nahonaho-maitai-raa, te auraa anei e te tumu o te tahoêraa o te feia haamori ia Iehova, o te aratairaa etaeta e te aroha ore ïa? Aita! Aita hoê aˈe mea aroha ore i nia i te Atua aore ra i roto i ta ˈna faanahonahoraa. Te huti nei Iehova i te taata ia ˈna ra na roto i te faaiteraa i te here, e i te mau matahiti atoa, e mau hanere tausani taata te riro nei ma te aau tae e te oaoa ei melo no te faanahonahoraa a Iehova, na roto i te bapetizoraa ei taipe no to ratou pûpû-taatoa-raa ia ratou no te Atua. Hoê â to ratou huru e to Iosua, tei faaue i te tahi atu mau ati Iseraela e: “E faataa na outou i teie nei mahana i ta outou e haamori; . . . area vau e to ˈu atoa ra utuafare, e haamori ïa matou ia Iehova.”—Iosua 24:15.
14. No te aha e parauhia ˈi e e faanahonahoraa teotaratia ta Iehova?
14 Ei melo no te utuafare fetii o Iehova, aita noa tatou e oaoa ra, ua paruru-atoa-hia râ tatou. Te reira no te mea e faanahonahoraa teotaratia ta ˈna. Te Basileia o te Atua, e hau teotaratia ïa (no roto mai i na parau Heleni ra the·osʹ, atua, e kraʹtos, faatereraa). E faatereraa na te Atua, nominohia e haamauhia e ana. Te auraro nei te “nunaa moˈa” faatavaihia a Iehova i ta ˈna faatereraa e e huru teotaratia atoa ïa to ˈna. (Petero 1, 2:9) I te mea e o Iehova, te Faatere teotaratia Rahi, to tatou Haava, to tatou Iriti ture, e to tatou Arii, ua paruru-maitai-hia tatou. (Isaia 33:22) Teie râ, eaha ïa mai te peu e e tupu te peapea e e haamǎtaˈuhia to tatou oaoa, to tatou vai-maitai-raa, e to tatou tahoêraa?
Ua ohipa te tino aratai
15, 16. Eaha te aimârôraa i tupu i te senekele matamua, e no te aha?
15 No te paruru i te tahoêraa o te hoê utuafare fetii, e tia i te tahi taime ia faaafaro i te peapea. A feruri na e, e titauhia na ia faatitiaifarohia te hoê fifi i te pae varua no te paruru i te tahoêraa o te utuafare fetii o te feia haamori i te Atua, i te senekele matamua ra o to tatou tau. Nafea ˈtura ïa? Ua ohipa te tino aratai, ma te rave i te mau faaotiraa i te pae varua. Te haapapu ra te mau Papai e ua ravehia te reira ohipa.
16 I te area o te matahiti 49 o to tatou tau, ua putuputu te tino aratai i Ierusalema no te faatitiaifaro i te hoê fifi rahi e mea na reira te parururaahia te tahoêraa o “te fetii o te Atua.” (Ephesia 2:19) Tau 13 matahiti na mua ˈtu, ua poro te aposetolo Petero ia Korenelio, e ua bapetizohia ˈtura te mau Etene matamua, oia hoi te feia no te mau nunaa, tei faaroo. (Ohipa, pene 10) I roto i te tere mitionare matamua a Paulo, e rave rahi Etene tei farii i te Kerisetianoraa. (Ohipa 13:1–14:28) Inaha, ua haamauhia te hoê amuiraa o te mau Kerisetiano Etene i Anetiohia no Suria. Ua manaˈo vetahi mau Kerisetiano ati Iuda e e tia i te mau pǐpǐ Etene ia peritomehia e ia haapao i te Ture a Mose, aita râ vetahi i afaro. (Ohipa 15:1-5) E nehenehe hoi teie peapea e faatupu i te amahamaharaa rahi, e peneiaˈe e faataa ê roa i te mau amuiraa ati Iuda e ta te Etene. Ua ohipa oioi atura te tino aratai no te paruru i te tahoêraa kerisetiano.
17. Eaha te huru raveraa teotaratia tano mau te faataahia ra i roto i te Ohipa pene 15?
17 Ia au i te Ohipa 15:6-22, “ua haaputuputu ihora te mau aposetolo e te mau [taata paari] ra e feruri i taua parau ra.” Ua tae atoa mai vetahi, oia atoa te hoê pǔpǔ no Anetiohia mai. Ua faataa na mua Petero e ‘ua ite te Etene i te evanelia i to ˈna vaha e ua faaroo.’ I muri iho, ua faaroo “taua feia rahi atoa ra” ia Baranaba raua Paulo i te faatiaraa “i te mau tapao e te mau semeio ta te Atua i rave ia raua i ǒ te Etene ra,” oia hoi te feia no te mau nunaa. Ua faataa maira Iakobo i muri iho e nafea ia faatitiaifaro i teie tumu parau. I muri aˈe to te tino aratai faaotiraa, te na ôhia ra e: “Ua manaˈo ihora te mau aposetolo, e te mau [taata paari], e te ekalesia atoa, e tono i e toopiti pue taata maitihia i roto ia ratou ihora i Anetiohia, . . . [e] o Paulo hoi e Baranaba.” Ua hopoi teie na “taata maitihia”—o Iuda e o Sila—i te hoê rata faaitoito mau i te mau hoa faaroo.
18. Eaha te faaotiraa ta te tino aratai i rave no nia i te Ture a Mose, e eaha ˈtura te faahopearaa i nia i te mau Kerisetiano ati Iuda e Etene?
18 Ua haamata te rata faaiteraa i te faaotiraa a te tino aratai na roto i teie mau parau: “Te mau aposetolo e te mau [taata paari] e te mau taeae atoa nei, te hapono atu nei matou i to matou aroha ia outou, i te mau taeae i roto i te Etene i Anetiohia, e i Suria, e i Kilikia ra.” Ua tia mai vetahi i roto i taua putuputuraa faufaa roa ra, tera râ, e au ra e o “te mau aposetolo e te mau [taata paari]” to roto i te tino aratai. Ua aratai te varua o te Atua ia ratou, inaha te na ô ra te rata e: “E mea maitai i te [varua moˈa] e ia matou atoa nei hoi, eiaha roa ei teimaha ê i tuuhia ˈtu i nia iho ia outou maori râ o teie nei mau mea tia. Eiaha outou e amu i te maa i afaihia i te idolo ra, e te toto, e te mea uumi-noa-hia ra, e eiaha hoi e faaturi.” (Ohipa 15:23-29; MN) Aita te mau Kerisetiano i titauhia ia peritomehia ratou e ia haapao i te Ture a Mose. Ua tauturu teie faaotiraa i te mau Kerisetiano ati Iuda e Etene ia ohipa e ia paraparau ma te tahoê. Ua oaoa te mau amuiraa, e ua vai noa te tahoêraa faufaa mau, mai te itehia ra i teie mahana i roto i te utuafare fetii o te Atua na te ao nei, i raro aˈe i te aratairaa i te pae varua a te Tino Aratai a te mau Ite no Iehova.—Ohipa 15:30-35.
A tavini ma te tahoêraa teotaratia
19. No te aha te tahoêraa i tupu maitai ai i roto i te utuafare fetii o te feia haamori ia Iehova?
19 E tupu maitai te tahoêraa ia turu te mau melo o te hoê utuafare i te tahi e te tahi. Hoê â huru i roto i te utuafare fetii o te feia haamori ia Iehova. No te mea e huru teotaratia to ratou, ua tavini te mau matahiapo e vetahi atu i roto i te amuiraa o te senekele matamua i te Atua, ma te turu taatoa i te tino aratai e ua farii atoa i ta ˈna mau faaotiraa. Ma te tauturu a te tino aratai, ua “faaite hua” te mau matahiapo “i te parau” e e “parau hoê” ta te rahiraa o te mau melo o te mau amuiraa. (Timoteo 2, 4:1, 2; Korinetia 1, 1:10) No reira, hoê â mau parau mau no roto mai i te mau Papai tei vauvauhia i roto i te taviniraa e i roto i te mau putuputuraa kerisetiano, noa ˈtu e tei Ierusalema, Anetiohia, Roma, Korinetia, aore ra i te tahi atu vahi. Te vai atoa ra teie tahoêraa teotaratia i teie mahana.
20. No te paruru i to tatou tahoêraa kerisetiano, eaha te tia ia tatou ia rave?
20 No te paruru i to tatou tahoêraa, e tia ia tatou paatoa tei riro ei melo no te utuafare fetii o Iehova na te ao nei, ia tutava i te faaite i te here teotaratia. (Ioane 1, 4:16) E tia ia tatou ia auraro i te hinaaro o te Atua e ia faaite i te faatura hohonu no “te tavini haapao maitai” e te Tino Aratai. Mai to tatou pûpûraa ia tatou no te Atua, ua riro ïa to tatou auraro ei ohipa ravehia ma te aau tae e te oaoa. (Ioane 1, 5:3) Ua tano roa te papai salamo i te faatuearaa i te oaoa e te auraro! Ua himene oia e: “E haamaitai ia Iehova. E ao to te taata i mǎtaˈu ia Iehova ra: tei riro roa to ˈna aau i ta ˈna parau.”—Salamo 112:1.
21. Nafea tatou ia faaite e e huru teotaratia to tatou?
21 E huru teotaratia mau to Iesu, te Upoo o te amuiraa, e e rave noa oia i te hinaaro o to ˈna Metua. (Ioane 5:30) Ia pee anaˈe tatou i to tatou Hiˈoraa e tia ˈi, na roto i te raveraa ma te huru teotaratia e te tahoê i te hinaaro o Iehova ma te turu taatoa i Ta ˈna faanahonahoraa. I reira, ma te aau î i te oaoa e te mauruuru, e nehenehe tatou e haavevo i te himene o te papai salamo: “Inaha hoi, te maitai e te popou, ia parahi atoa te mau taeae ma te au maite!”
Nafea outou ia pahono?
◻ Nafea to tatou tahoêraa kerisetiano ia tuea e te Salamo 133?
◻ Eaha vetahi mau tumu e turu ra i te tahoêraa?
◻ No te aha e mea faufaa roa te faanahoraa teotaratia ia vai tahoê noa te nunaa o te Atua?
◻ Eaha ta te tino aratai o te senekele matamua i rave no te paruru i te tahoêraa?
◻ No outou, eaha te auraa o te taviniraa ma te tahoêraa teotaratia?
[Hohoˈa i te api 13]
Ua ohipa te tino aratai no te paruru i te tahoêraa