VAIRAA PAPAI NATIRARA Watchtower
Watchtower
VAIRAA PAPAI NATIRARA
Tahiti
ǎ,ě,ǐ,ǒ,ǔ,ˈ
  • ǎ
  • ě
  • ǐ
  • ǒ
  • ǔ
  • ˈ
  • BIBILIA
  • PAPAI
  • PUTUPUTURAA
  • w96 1/6 api 4-7
  • Ia ore roa te faainoraa!

Aita e video no teie tuhaa.

Eiaha e inoino, te vai ra te tahi fifi e te video.

  • Ia ore roa te faainoraa!
  • Te Pare Tiairaa te faaite ra i te Basileia o Iehova 1996
  • Upoo parau iti
  • Papai tei tuea
  • Eita te Atua e paetahi
  • Te mana o te Bibilia
  • Te faatoparaa i te mau otia o te faainoraa
  • Nafea ia faaruru
  • ‘E ore ratou e faaino’
  • Te faaruru ra anei outou i te faainoraa?
    Te Pare Tiairaa te faaite ra i te Basileia o Iehova 1996
  • Ia hoê tatou paatoa mai ia Iehova e Iesu i hoê
    Te Pare Tiairaa e faaite ra i te Basileia o Iehova (No te haapiiraa) 2018
  • E upootia te haapiiraa a te Atua i nia i te mau manaˈo oti noa
    Faaineineraa no te putuputuraa Oraraa e taviniraa Kerisetiano (2016)
  • Eiaha e haava ma te haapao i te huru rapaeau!
    Te Pare Tiairaa e faaite ra i te Basileia o Iehova (No te haapiiraa) 2018
Ite hau atu â
Te Pare Tiairaa te faaite ra i te Basileia o Iehova 1996
w96 1/6 api 4-7

Ia ore roa te faainoraa!

TE PARAUHIA ra e ua faaite te aivanaa ra o Albert Einstein e i roto i teie ao peapea, mea fifi roa ˈˈe ia faaruru i te hoê faainoraa i te tatuhaaraa i te hoê huˈa atomi. Oia atoa, o Edward R. Murrow, te hoê papai vea tei tui te roo i te Piti o te Tamaˈi Rahi e i muri iho tei riro ei faatere i te Pu Haamaramaramaraa no te mau Hau Amui no Marite, ua parau oia e “aita hoê noa ˈˈe taata e nehenehe e faaore i te faainoraa—maoti râ i te farii-noa-raa ˈtu.”

E parau mau anei te reira? Eita anei e nehenehe e faaore i te au-ore-raa e te hiˈo-ino-raa i te taata nunaa ê? Eaha te manaˈo o te Atua i nia i te faainoraa?

Eita te Atua e paetahi

Te faahapa ra te Bibilia i te huru paetahi. (Maseli 24:23; 28:21) Te na ô ra oia e “te paari no nia maira, e mea anoi-ore-hia ïa, e te mamahu, e te mǎrû, e te faaroo ohie, ua î i te aroha e te hamani maitai, e ore e faahuru ê i te taata, e ore hoi e haavare.” (Iakobo 3:17) Ua titauhia e ia faatupu te mau haava no Iseraela i tahito ra i teie huru paari. Ua faauehia ˈtu e “eiaha outou e faatia i te parau tia ore i te haavaraa; eiaha oe e tapoˈi i te taata rii, eiaha hoi e auraro atu i te taata rarahi.”—Levitiko 19:15.

Ua haamatarahia te tiaraa faahapa papu a te Bibilia i te huru paetahi e te faainoraa, e Iesu Mesia e ta ˈna na aposetolo ra o Petero e o Paulo. Aita o Iesu i paetahi i te feia tei “purara . . . e ua faarue-taue-hia, mai te mamoe tiai ore ra.” (Mataio 9:36) Teie ta ˈna i haapii e: “Eiaha e haapao i te huru i rapae au aˈe, e haapao râ i te parau-tia.”—Ioane 7:24.

Te haapapu faahou maira Petero e Paulo e eita te Atua iho ra o Iehova e paetahi. Teie ta Petero i parau: “Ua ite mau atura vau e ore te Atua e haapao i te huru o te taata. O tei mǎtaˈu ra ia ˈna, e o tei rave i te parau-tia i te mau fenua atoa ra, o te itehia mai ïa e ana.” (Ohipa 10:34, 35) Te parau maira te aposetolo Paulo ia tatou e: “I te haapao hoi i te huru o te taata nei, aita ïa i te Atua.”—Roma 2:11.

Te mana o te Bibilia

E mana to te Bibilia e taui i te huru o te feia tei vaiiho ia arataihia ratou e ana. Te na ô ra te Hebera 4:12 e: “E mea ora hoi te parau a te Atua, e te puai rahi.” Maoti te tauturu a Iehova, e nehenehe te hoê taata faaino e taui atoa i to ˈna huru feruriraa e eiaha e paetahi i roto i to ˈna mau taairaa e o vetahi ê.

E rave anaˈe na i te hiˈoraa o Saulo no Tareso. Ia au i te aamu a te Bibilia, i te hoê taime, ua patoi uˈana o ˈna i te amuiraa kerisetiano no te mea ua pee oia i te mau peu tutuu faaroo etaeta. (Ohipa 8:1-3) Ua tiaturi papu oia na roto i te peu tutuu ati Iuda e ua riro te mau Kerisetiano atoa ei apotata e ei enemi no te haamoriraa mau. Ua turai to ˈna manaˈo faaino ia ˈna ia farii e ia haapohehia te mau Kerisetiano. Te na ô ra te Bibilia e “te rahi noa ra ïa ta ˈna parau haamǎtaˈu e te taparahi i te mau pǐpǐ a te Fatu ra.” (Ohipa 9:1) A na reira noa ˈi o ˈna, ua manaˈo o ˈna e te pûpû ra oia i te hoê taviniraa moˈa i te Atua ra.—A faaau e te Ioane 16:2.

Teie râ, ua nehenehe ta Saulo no Tareso e haapae i to ˈna manaˈo faaino uˈana. Ua riro atoa mai o ˈna iho ei Kerisetiano! I muri iho, ua papai oia, tei piihia Paulo, e aposetolo a Iesu Mesia, e: “I tei faaino hoi i mutaa iho, e te hamani ino, e te hauti: i arohahia mai râ vau, no te mea i na reira maua noa vau no te faaroo ore.”—Timoteo 1, 1:13.

E ere o Paulo anaˈe tei rave i teie mau huru tauiraa rahi i te pae huru feruriraa. I roto i ta ˈna rata ia Tito, te hoê hoa poro evanelia, ua aˈo Paulo i te mau Kerisetiano “eiaha roa e parau ino i te taata atoa ra, eiaha ei marǒrô, ia mǎrû râ, e te mamahu i te taata atoa ra. Ite ore atoa to tatou i mutaa ihora, e te faaroo ore, e te hapa, e tavini no te mau hinaaro tia ore e te navenave e rave rahi ra, e te parahi hoi ma te tairoiro e te feii, ma te vahiahia mai e te vahia ˈtu, tatou tatou ihora.”—Tito 3:2, 3.

Te faatoparaa i te mau otia o te faainoraa

I teie mahana, te tutava nei te mau Kerisetiano mau i te pee i teie aˈoraa. Aita ratou e hinaaro ra e haava i te taata ia au i te mau manaˈo na nia nia noa. Te tapea nei teie huru ia ratou i te “parau ino” ia vetahi ê. Te fanaˈo nei ratou i te hoê fetii taeae nunaa rau e aano ra e na nia ˈtu i te mau otia i te pae o te aiˈa, o te iri, e o te nunaa o teie nei ao.

A rave na i te hiˈoraa o Henrique, te hoê taata iri ereere no Beresilia. I te mea e ua faaruru o ˈna iho i te au-ore-raa i te pae o te iri, ua faatupu oia i te feii hohonu no te mau taata uouo. Teie ta ˈna e faataa ra: “Ua haere mai e piti Ite iri uouo i to ˈu fare no te paraparau no nia i te iˈoa o te Atua. I te haamataraa, aita vau i hinaaro e faaroo atu no te mea aita vau i tiaturi i te feia uouo. I muri iho râ, ua taa ia ˈu e mea mau ta raua poroi. Inaha, ua farii atura au i te hoê haapiiraa Bibilia. Te uiraa matamua ta ˈu i ui, ‘Mea rahi anei te feia ereere i roto i ta outou ekalesia?’ Ua pahono mai raua e, ‘E.’ I muri iho, ua faaite mai raua i te hohoˈa hopea o te buka ra Ta ˈu Buka Aamu Bibilia,a e tamarii no roto e rave rau nunaa tei nia iho. E te hoê tamaroa ereere atoa, e ua faaitoito mai te reira ia ˈu. I muri iho, ua haere au i te Piha no te Basileia a te mau Ite no Iehova, i reira to ˈu iteraa i te taata no te mau nunaa ěê o te faatura ra te tahi i te tahi. E mea faufaa roa te reira no ˈu.”

I teie nei, ei Ite no Iehova, te oaoa nei Henrique i te ôraa i roto i te fetii taeae kerisetiano mau. Te taa ra ia ˈna e aita i tupu na roto i te mana o te tahi taata. Teie ta ˈna e parau ra: “I teie mahana, te haamauruuru nei au ia Iehova e ia Iesu no te mau mea atoa ta raua i rave no ˈu. Te ohipa nei au e te mau mirioni tavini taiva ore a Iehova, no te mau nunaa atoa, te mau iri atoa, e te mau vahi atoa, tahoêhia no te hoê opuaraa.”

A paari noa ˈi oia, ua faaruru atoa o Dario i te faainoraa. I te 16raa o to ˈna matahiti, ua haamata oia i te haapii i te Bibilia e te mau Ite no Iehova. Teie ta ˈna i parau: “I rotopu i te mau Ite, ua ite au e aita e vai ra te mau manaˈo e na nia ˈˈe i te tahi nunaa.” Ua putapû oia e te huru here mau e vai ra. Ua ite iho â râ oia e e hopoia ta te mau taata no te mau nunaa ěê i roto i te amuiraa. I te mau huru taime atoa e faaruru ai oia i te tahi faainoraa aore ra au-ore-raa no ǒ mai i te feia i rapaeau i te amuiraa, te haamanaˈo ra Dario e te here ra Iehova i te mau taata no te mau nunaa atoa, te mau opu atoa, e te mau reo atoa.

Nafea ia faaruru

Te hinaaro nei tatou pauroa ia faaturahia e ia haapao-maitai-hia mai tatou. No reira te faarururaa i te faainoraa i riro ai ei tamataraa fifi roa. Eita te amuiraa kerisetiano e paruru ia tatou i teie mau huru faainoraa o teie ao ino. A faatere noa ˈi te Diabolo ra o Satani i te mau ohipa o te ao nei, e tupu noa te mau ohipa tia ore. (Ioane 1, 5:19) Te faaara maira te Apokalupo 12:12 e: “E ati râ hoi to te fenua e to te tai, tei raro atu na hoi te diabolo ia outou na; e riri rahi hoi to ˈna, no te mea ua ite oia e maa taime poto to ˈna e toe nei.” Aita o ˈna e hinaaro noa ra e faatupu i te peapea. Ua faaauhia o ˈna i te hoê animala taehae. Te na ô maira te aposetolo Petero e: “Te hahaere nei hoi to outou enemi o te diabolo, mai te liona uuru ra, i te imiraa i te taata e pau ia ˈna ra.”—Petero 1, 5:8.

Te na ô atoa maira te Bibilia e: “E tena na, e auraro atu outou i te Atua. E patoi atu i te diabolo, e na ˈna e maue ê atu.” (Iakobo 4:7) Te tauturu maitai roa no te faaruru i te faainoraa, o te aniraa ïa i te paruru i te Atua ra, mai ta te Arii ra o Davida i rave: “E faaora oe ia ˈu, e tau Atua, i te rima o te paieti ore; i te rima o te taata parau-tia ore e te hamani ino.” (Salamo 71:4) E nehenehe atoa ta tatou e pure mai te papai salamo ra: “E aroha mai oe ia ˈu, e te Atua e, e hinaaro horomii to te taata nei ia ˈu; te tamaˈi maira oia ia ˈu i te mau mahana atoa nei ia ino vau.”—Salamo 56:1.

Nafea te Atua ia pahono i teie mau huru pure? Te pahono ra te Bibilia e: “O tei veve ra e ua tiaoro maira, na ˈna ïa e faaora; e tei ati ra e aita o ˈna e tauturu. E faaherehere oia i tei paruparu ra e tei veve, e faaora hoi oia i te feia taoˈa ore ra.” (Salamo 72:12, 13) Auê te au e ia ite e i te taime au, e faaora o Iehova i te feia atoa e faaruru ra i te parau-tia ore!

‘E ore ratou e faaino’

Te tamau noa ra paha te mau faatereraa o teie nei ao i te aro i te faainoraa maoti ta ratou mau ture e mau faanahoraa. Te tamau noa ra paha ratou i te tǎpǔ i te aifaitoraa e te paetahi ore. Aita râ ratou e manuïa ra. (Salamo 146:3) O te Atua anaˈe te nehenehe e faaore i te mau raveraa faaino atoa. E faariro oia i te huitaata nei ei fetii tahoêhia. “E feia rahi roa, e ore roa e pau ia taio, no te mau fenua atoa, e te mau opu atoa, e te mau nunaa atoa, e te mau reo atoa” te ora mai i te haamouraa o teie faanahoraa ino e e fanaˈo i te hoê oraraa hau.—Apokalupo 7:9, 10.

E faaore Iehova i te haamauiuiraa atoa tei faatupuhia e te faainoraa i te pae nunaa e i te pae totiale. A feruri na, aita e taata e faaruru faahou i te parau-tia ore! “E parahi râ ratou o te taata atoa i raro aˈe i ta ˈna iho vine, e i raro aˈe i ta ˈna iho suke, e aore roa e taata e haamǎtaˈu mai ia ratou.” (Mika 4:4) E te na ô ra te Isaia 11:9 e: ‘E ore ratou e faaino’.

Mai te peu e te faaruru nei outou i teie nei i te faainoraa, na teie tiaturiraa faahiahia roa no te tau no a muri aˈe e haapaari i to outou taairaa e o Iehova. Na te reira e tauturu ia outou ia faaoromai i te mau ohipa parau-tia ore a teie faanahoraa ino. A faaruru noa ˈi outou i te faainoraa e a tiatonu noa ˈi i mua, a pee i teie aˈoraa paari a te Bibilia e: “Ia etaeta, e na ˈna e faaitoito mai i to outou aau, outou atoa, e te feia e tiaturi ia Iehova ra.”—Salamo 31:24.

[Nota i raro i te api]

a Neneihia e te Watchtower Bible and Tract Society of New York, Inc.

[Faaiteraa i te fatu o te hohoˈa i te api 4]

U.S. National Archives photo

    Papai reo Tahiti (1985-2026)
    Haere i rapae
    Haere i nia
    • Tahiti
    • Hapono
    • Ta oe e hinaaro
    • Copyright © 2026 Watch Tower Bible and Tract Society of Pennsylvania
    • Parau no te faaohiparaa
    • Eita e puharahia
    • Maiti eaha te ore e puhara
    • JW.ORG
    • Haere i nia
    Hapono