Te maraaraa te parau apî peapea
UA TAPAO ê na anei outou e te faaaraara rahi aˈe nei te mau upoo parau e faaite ra i te mau parau apî peapea i te anaanatae o te taata taio i to te mau parau apî maitatai? E upoo parau anei o te hoê vea no nia i te hoê ati natura aore ra te tahi parau huru ê e faaaraara i te anaanatae i nia i te api matamua o te hoê vea papie anaana, e au ra e mea hoo-roa ˈˈe-hia te mau parau apî peapea i te mau parau apî maitatai.
I teie mahana, aita te mau parau apî peapea e pau ra. I te tahi râ taime e aniani te taata e te imi ra anei te feia papai vea e te heru ra anei ratou i te mau parau apî peapea—ma te tuu i te hiti te mau parau apî maitatai atoa.
E rave rahi roa i te roaraa o te aamu
Oia mau, e mea rahi roa te mau parau apî peapea i te roaraa o te mau senekele, ua rahi roa ˈˈe i te mau parau apî maitatai. I te roaraa o te aamu, ua faatanohia te aamu i nia i te mauiui o te taata, te inoino, e te taiâ, tei riro hoi ei tuhaa o te oraraa o te taata nei.
E hiˈopoa noa na tatou i te tahi mau hiˈoraa. Te vauvau ra te buka ra Chronicle of the World a Jacques Legrand, i te tahi mau faatiaraa huru rau, tei papai-tataitahi-hia no te taio mahana taa ê i reira te ohipa i te tupuraa, tera râ, mai te huru ra e ua faatiahia e te hoê papai vea no teie tau o tei ite i te ohipa. I roto i teie mau tabula maimi-maitai-hia, e tapea mai tatou i te hoê huru hiˈoraa maitai no nia i te mau parau apî peapea tei parare ta te taata i faaroo i roto i to ˈna oraraa arepurepu atoa i nia i teie fenua.
Na mua roa, a hiˈo na i teie tabula matamua no Heleni mai i te matahiti 429 hou to tatou tau. Te faatia ra oia i te tamaˈi i tupu i rotopu ia Ateno e ia Sparte: “Ua faahepohia te hau oire no Potidée ia farii i to ratou pau i mua i te feia no Ateno o tei haaati i to ratou oire e ua tae roa hoi ratou no to ratou pohe poia rahi i te amu i te mau tino o to ratou mau taata pohe.” Auê parau apî peapea mau e!
I te senekele matamua hou to tatou tau, te ite ra tatou i te hoê faataaraa papu no nia i te poheraa o Iulio Kaisara, i Roma, i te 15 no mati matahiti 44 hou to tatou tau. “Ua haapohehia o Iulio Kaisara. Ua patiahia oia e te tipi e te hoê pǔpǔ taata orure hau, to ˈna iho mau hoa piri roa ˈˈe vetahi o ratou, i to ˈna faatereraa i te Fare Apooraa ia au i tei piihia i teie mahana, i te ahuru ma paeraa o te avaˈe no mati.”
I te mau senekele i muri iho, ua uˈana noa ˈtu â te mau parau apî peapea. Hoê hiˈoraa riaria, o teie ïa parau no Mexique mai i te matahiti 1487 ra: “I roto i te ohipa faatusiaraa rahi roa ˈˈe i itehia aˈenei i te oire pu aztèque, o Tenochtitlan, e 20 000 mafatu taata tei pûpûhia na Huitzilopochtli, te atua o te tamaˈi.”
Aita noa te ino rahi o te taata nei i horoa i te mau parau apî peapea, ua faananea faahou râ to ˈna haapao ore i te tabula o te mau ati. E au ra e ua riro te auahi rahi i Lonedona ei hoê o taua mau ati ra. Te na ô ra te tabula no Lonedona mai, i Beretane, no te 5 no setepa 1666 e: “I te pae hopea, i muri aˈe e maha mahana e e maha po, ua tupohehia te auahi i Lonedona e te hui mana no York, o tei afai i te mau pǔpǔ ihitai e ta ratou mau pupuhi fenua no te topita i te mau fare rarahi na mua ˈˈe a ura ˈi. E 160 ta tei vavahihia e e 87 fare pure e hau atu i te 13 000 fare o tei haamouhia. Ma te semeio, e iva anaˈe taata o tei pohe.”
E tia ia tatou ia anoi mai i roto i teie mau hiˈoraa o te mau parau apî peapea, te mau maˈi pee o tei parare na te mau fenua e rave rahi—ei hiˈoraa, te maˈi pee o te choléra (hî toto) i te omuaraa o te mau matahiti 1830. Te na ô ra te upoo parau neneihia e faahiti ra i te reira e: “Te faariaria ra te tuputupua o te choléra ia Europa.” Te faataa ra te faatiaraa mau i muri iho i te mau parau apî peapea i nia i to ˈna tupuraa riaria roa ˈˈe: “Te parare ra te choléra, matau-ore-hia i Europa tae atu i te matahiti 1817, i te pae tooa o te râ na Asia mai. Ua pohepohe aˈena te mau huiraatira o te mau oire no Rusia mai ia Moscou e Saint-Pétersbourg—e feia veve no te oire te rahiraa o ratou.”
Maraaraa i te mau matahiti hopea nei
I te mea e e tupuraa mau te mau parau apî peapea na roto i te aamu atoa nei, te haapapu ra na ahuru matahiti hopea nei o teie senekele 20 e te maraa ra te mau parau apî peapea, inaha te maraa oioi noa ˈtura.
Ma te feaa ore, o te mau parau apî no nia i te tamaˈi te huru parau apî peapea roa ˈˈe tei faaroohia i to tatou nei senekele. Papu maitai, ua ite na tamaˈi rahi roa ˈˈe e piti i roto i te aamu—piihia ma te tano mau te Tamaˈi Rahi Matamua e te Piti o te Tamaˈi Rahi—i te mau parau apî peapea i roto i te hoê faito riaria mau. E tuhaa iti noa râ te reira o te mau parau apî peapea ta teie senekele oaoa ore i faatupu.
A hiˈo na i te tahi mau upoo parau tei maiti-noa-hia:
1 no setepa 1923: Ua vavahi te hoê aueueraa fenua ia Tokyo—300 000 taata tei pohe; 20 no setepa 1931: Topatariraa—Ua faatopa te fenua beretane i te hoo o ta ˈna moni; 25 no tiunu 1950: Ua tomo o Korea Apatoerau i roto ia Korea Apatoa; 26 no atopa 1956: Ua orure hau to Honegeria i te faatereraa rusia; 22 no novema 1963: Ua pupuhihia o John Kennedy i Dallas; 21 no atete 1968: Ua faaterehia te mau pereoo pa auri no Rusia no te arai i te patoiraa a Prague; 12 no setepa 1970: Ua paaina te mau manureva i faatioihia i roto i te medebara; 25 no titema 1974: Ua vavahi te mataˈi rorofai Tracy ia Darwin—66 taata tei pohe; 17 no eperera 1975: Ua topa te fenua cambodge i te rima o te mau puai communistes; 18 no novema 1978: Haapoheraa te hoê pǔpǔ ia ratou iho i Guyana; 31 no atopa 1984: Ua pupuhihia o Indira Gandhi Vahine; 28 no tenuare 1986: Ua paaina te pahi reva “Challenger” i to ˈna maueraa; 26 no eperera 1986: Ua ura te matini ito atomi rusia i Tchernobyl; 19 no atopa 1987: Topatariraa te fare moni rahi; 25 no mati 1989: Ua viivii o Alaska e te maniiraa mori arahu; 4 no tiunu 1989: Ua taparahi te mau nuu a te hau i te feia patoi i te aroâ no Tiananmen i te fenua tinito.
Oia mau, te faaite ra te aamu e ua uˈana noa te mau parau apî peapea, ia faaauhia i te mau parau apî maitatai tei varavara roa. A maraa ˈi te mau parau apî peapea i na ahuru matahiti hopea nei, ua iti mai te mau parau apî maitatai a mairi noa ˈi te matahiti.
No te aha e tupu ai mai te reira? E na reira noa ra anei?
E tuatapapa te tumu parau i muri iho i teie nau uiraa e piti.
[Faaiteraa i te fatu o te hohoˈa i te api 3]
WHO/League of Red Cross