VAIRAA PAPAI NATIRARA Watchtower
Watchtower
VAIRAA PAPAI NATIRARA
Tahiti
ǎ,ě,ǐ,ǒ,ǔ,ˈ
  • ǎ
  • ě
  • ǐ
  • ǒ
  • ǔ
  • ˈ
  • BIBILIA
  • PAPAI
  • PUTUPUTURAA
  • w96 15/2 api 27-29
  • A hiˈo atea ˈtu â i te mau mea o ta oe e ite ra!

Aita e video no teie tuhaa.

Eiaha e inoino, te vai ra te tahi fifi e te video.

  • A hiˈo atea ˈtu â i te mau mea o ta oe e ite ra!
  • Te Pare Tiairaa te faaite ra i te Basileia o Iehova 1996
  • Upoo parau iti
  • Papai tei tuea
  • No te aha e titauhia ˈi?
  • Te hiˈoraa e no te hoê taime poto noa te mau ati e vai nei!
  • A tiatonu atu i nia i te mau mea mure ore itea-ore-hia!
  • A ora no te ite i te mea itea-ore-hia!
  • Tavini i te Atua ma te taiva ore noa ˈtu te ati e rave rahi
    Te Pare Tiairaa e faaite ra i te Basileia o Iehova 2014
  • A vai aueue ore noa mai te huru ra e te ite ra outou i tei ore e itea!
    Te Pare Tiairaa te faaite ra i te Basileia o Iehova—2001, Te Pare Tiairaa e faaite ra i te Basileia o Iehova 2001
  • Eiaha e faarue i te hororaa no te ora!
    Te Pare Tiairaa te faaite ra i te Basileia o Iehova 1998
  • Ia faaite anaˈe na tatou i te parau no Iehova e eiaha tatou e toaruaru
    Te Pare Tiairaa te faaite ra i te Basileia o Iehova 1989
Ite hau atu â
Te Pare Tiairaa te faaite ra i te Basileia o Iehova 1996
w96 15/2 api 27-29

A hiˈo atea ˈtu â i te mau mea o ta oe e ite ra!

E HAAMAITAIRAA te ite-maitai-raa i te pae tino. Inaha, e parau te rahiraa e aita vetahi o ta ratou mau taoˈa i faufaa roa ˈˈe i te reira. No te mau kerisetiano râ, te vai ra te hoê huru hiˈoraa faahitihia e te aposetolo Paulo tei faufaa roa ˈˈe atoa i te ite-maitai-raa i te pae tino. “Tatou hoi e haapao nei, eiaha i te mau mea hiˈohia ra, i te mau mea hiˈo-ore-hia râ,” ta Paulo ïa i papai. (Korinetia 2, 4:18) Eita e ore e huru hiˈoraa taa ê mau te reira e e nehenehe te hoê taata e ite roa i te mau mea itea-ore-hia! E nehenehe tatou e pii i te reira te ite-maitai-raa i te pae varua.

No te aha e titauhia ˈi?

Ua titau mau te mau kerisetiano o te senekele matamua i teie huru hiˈoraa i te pae varua. Ua faatupu ratou i ta ratou taviniraa kerisetiano i raro aˈe i te faateimaharaa rahi. Teie te faataaraa a Paulo: “Ua ati matou i te pohe, aita râ i apǐapǐ; ua peapea matou, aita râ i ahoaho: ua hamani-ino-hia, aita râ i faarue-roa-hia: ua hurihia i raro, aita râ i pohe roa.”—Korinetia 2, 4:8, 9.

Noa ˈtu teie mau huru tupuraa, ua tapea te mau pǐpǐ haapao maitai i te hoê tiaraa papu. Ma te faaroo puai i roto i te Atua, ua nehenehe ratou e parau mai ia Paulo e: “I ore ai matou i taiâ ˈi; pohe noâ hoi te taata i rapaˈe au nei, te faahouhia nei te taata i roto i tera mahana, i tera mahana.” Na te aha râ i faaapî noa i te reira i te mau mahana atoa? Ua parau atura o Paulo e: “To tatou hoi pohe iti poto mâmâ i teie nei, te faatupu nei ïa i te ora rahi roa teimaha e te mure ore no tatou. Tatou hoi e haapao nei, eiaha i te mau mea hiˈohia ra, i te mau mea hiˈo-ore-hia râ: o te mau mea e hiˈohia nei hoi, no vaivai aˈe ïa; area te mau mea hiˈo-ore-hia ra, e tia mau â ïa i te vairaa.”—Korinetia 2, 4:16-18.

Ua faaitoito o Paulo i to ˈna mau taeae i te pae varua e eiaha e faatia i te mau fifi, te mau haafifiraa, te mau hamani-ino-raa—te mau huru ati atoa—ia haapouri i to ratou hiˈoraa i te haamauruururaa hanahana o tei horoahia i mua ia ratou. Ua tia ia ratou ia hiˈo atea ˈtu â i te mau huru tupuraa o ta ratou e faaruru nei, ma te tiatonu i to ratou mata i nia i te faahopearaa oaoa o te hororaa kerisetiano. Na te reira i tauturu ia ratou ia faaapî noa i te mau mahana atoa i ta ratou faaotiraa ia tamau noa i roto i te aroraa. Te titau atoa ra te mau kerisetiano i teie nei mahana i teie huru hiˈoraa maitai i te pae varua.

Te hiˈoraa e no te hoê taime poto noa te mau ati e vai nei!

Papu maitai, te ite nei tatou i te tahi mau mea i te mau mahana atoa e eita hoi tatou e hinaaro e ite. Hoê hiparaa i roto i te hiˈo e e ite tatou i te mau tafetafeta e te mau porao au ore i nia i te tino, mau tapao o te huru tia ore i te pae tino. Ia hipa tatou i roto i te hiˈo o te Parau a te Atua, e ite tatou i te mau tafetafeta e te mau porao i te pae varua, i nia ia tatou iho e i nia ia vetahi ê. (Iakobo 1:22-25) E ia hiˈo tatou i te vea aore ra te afata teata i te mau mahana atoa, e apo oioi tatou i te mau aamu no nia i te parau-tia ore, te taehae, e te ati e o te faaoto hoi ia tatou.

Te hinaaro ra o Satani e ia erehia tatou i te tiaturiraa no te mau mea o ta tatou e ite ra aore ra ia fariu ê tatou e ia haamata tatou i te aueue i roto i te faaroo. Nafea tatou ia arai e ia ore te reira ia tupu mai? E tia ia tatou ia pee i te hiˈoraa horoahia e Iesu Mesia, mai ta te aposetolo Petero i faaitoito ma te parau e: “I parauhia ˈi hoi outou; i pohe atoa hoi te Mesia iho no outou; e ua vaiiho hoi i te haapaoraa na outou, ia pee outou i to ˈna taahiraa avae.” (Petero 1, 2:21) I roto i te mau tuhaa atoa o te oraraa kerisetiano, e hiˈoraa maitai roa o Iesu.

Ma te haapapu ia Iesu mai to tatou hiˈoraa, ua parau iho â râ o Petero e ua mauiui o Iesu. Oia mau, ua mauiui mau â o Iesu i nia i te fenua nei. Ei “rave ohipa rahi” a Iehova tei ite roa i te poieteraahia te huitaata nei, ua ite maitai oia e eaha ta te Atua i opua e ia riro mai te mau taata. (Maseli 8:30, 31, MN) I teie nei râ, ua ite roa o ˈna e mea nafea te hara e te tia-ore-raa i te faariroraa ia ratou. I te mau mahana atoa ua ite e ua faaau oia i te mau huru tia ore e te paruparu a te mau taata. Eita e ore e mea fifi mau te reira no ˈna.—Mataio 9:36; Mareko 6:34.

Taa ê atu i te mau ati o vetahi ê, ua faaruru atoa o Iesu i to ˈna iho mau ati. (Hebera 5:7, 8) Ma te hoê hiˈoraa tia roa i te pae varua, ua hiˈo atea ˈtu â oia i te reira no te hiˈo i te haamauruururaa ia faateiteihia oia no te oraraa pohe ore no to ˈna haerea taiva ore. I muri iho ei Arii Mesia, e fanaˈo oia i te haamaitairaa taa ê e faateitei i te huitaata e oto ra mai to ˈna huru paruparu roa i te huru tia roa o ta Iehova i opua na i te omuaraa. Ua tauturu to ˈna tiatonuraa i to ˈna mata i nia i taua tiaturiraa itea-ore-hia no a muri aˈe ra ia ˈna ia oaoa noa i roto i te taviniraa paieti noa ˈtu te mau ati o ta ˈna i faaruru tamau. Ua papai o Paulo i muri aˈe: “No te oaoa o tei tuuhia i mua ia ˈna ua faaoromai oia i te hoê pou haamauiuiraa, ma te ore e haapao i te haama, e ua parahi oia i te pae atau o te terono o te Atua ra.”—Hebera 12:2, MN.

Aita roa ˈtu o Iesu i vaiiho i te mau haafifiraa e te mau faateimaharaa ia faaere ia ˈna i te tiaturiraa, ia haafariu ê, aore ra ia faaaueue ia ˈna i roto i to ˈna faaroo. Mai ta ˈna mau pǐpǐ, e tia ia tatou ia pee maite i to ˈna hiˈoraa faahiahia mau.—Mataio 16:24.

A tiatonu atu i nia i te mau mea mure ore itea-ore-hia!

Ma te faahiti i te mea tei tauturu ia Iesu ia faaoromai, ua haamatara atoa o Paulo i ta tatou hororaa i to ˈna papairaa e: “A horo tamau maite ai i teie nei hororaa i mua ia tatou nei, ma te tiatonu maite to tatou mata ia Iesu, i te tumu e te faaoti i to tatou faaroo.” (Hebera 12:1, 2) Oia mau, no te horo i te hororaa kerisetiano ma te manuïa e te oaoa, e tia ia tatou ia hiˈo atea ˈtu â i te mau mea o ta tatou e ite oioi ra i mua ia tatou. Nafea râ tatou ia “tiatonu maite” i nia ia Iesu, e eaha ta te reira e rave no tatou?

A tahi, i te matahiti 1914, ua faarirohia o Iesu ei Arii no te Basileia o te Atua, e te faatere nei oia mai te raˈi ra. Papu maitai, aita tatou e ite mata ra i te reira. Ia “tiatonu maite” râ tatou i nia ia Iesu, e tauturu to tatou hiˈoraa i te pae varua ia tatou ia ite e ua ineine oia i teie nei no te faatupu i te haamouraa o teie faanahoraa o te mau mea ino e te huriraa ia Satani e to ˈna nuu demoni i roto i te ohipa ore. Ma te hiˈo atea ˈtu â, e faaite mai to tatou hiˈoraa i te pae varua i te ao apî faahiahia i reira “e ore roa te pohe, e te oto, e te mihi, e te mauiui, e ore atoa ïa, no te mea ua mou te mau mea tahito ra.”—Apokalupo 19:11-16; 20:1-3; 21:4.

No reira, i muri iho, maoti i te haaparuparuhia e te mau ati no te hoê taime poto noa o ta tatou e faaruru ra i te mau mahana atoa, no te aha e ore ai e tiatonu maite atu i nia i te mau mea mure ore? Ma te mata o te faaroo, no te aha e ore ai e hiˈo atea ˈtu â i te maˈi e te miimii i nia i teie nei fenua viivii no te hiˈo i te hoê paradaiso tei î i te oraora-maitai-raa, te oaoa, e te mau taata haapao? No te aha e ore ai e hiˈo atea ˈtu â i to tatou mau porao, i te pae tino e i te pae varua, e e hiˈo ia tatou iho i te tiamâraa mai i te reira e a muri noa ˈtu na roto i te faufaa o te tusia hoo a te Mesia? No te aha e ore ai e hiˈo atea ˈtu â i te taparahiraa taata ta te tamaˈi, te ohipa ino, e te haavîraa uˈana e faatupu ra e ia ite i te feia no faatia-noa-hia mai ia haapiihia i roto i te hau e te parau-tia o Iehova?

Hau atu, te ‘tiatonu-maite-raa’ ia Iesu o te tiatonu-atoa-raa ïa i to tatou hiˈoraa i te pae varua i nia i ta te Basileia, noa ˈtu e eita e itehia, i faatupu aˈena i rotopu i te nunaa o te Atua i nia i te fenua nei: te tahoêraa, te hau, te here, te autaeaeraa, e te ruperupe i te pae varua. Ua papai te hoê vahine kerisetiano no Helemani, i muri aˈe i to ˈna mataitairaa i te ripene vidéo Tahoêhia e te haapiiraa no ǒ mai i te Atua ra (beretane), e: “E tauturu rahi te ripene vidéo ia ˈu ia tapea noa i roto i to ˈu feruriraa e e rave rahi mau taeae e mau tuahine kerisetiano na te ao atoa nei o te tavini ra ma te taiva ore i teie nei taime ia Iehova—e noa ˈtu hoi te patoiraa. Auê i te mea faufaa to tatou tahoêraa autaeae i roto i te hoê ao haavî uˈana e te feii!”

Te “hiˈo” atoa ra anei outou ia Iehova, ia Iesu, i te mau melahi haapao maitai, e i te mau mirioni hoa kerisetiano e tia ra i pihai iho ia outou? Mai te peu e e, eita outou e tapitapi rahi roa i “te titau rahi i to teie nei ao” o te nehenehe e haaparuparu roa ia outou e e ‘faahotu ore’ ia outou i roto i te taviniraa kerisetiano. (Mataio 13:22) No reira, a “tiatonu maite” i nia ia Iesu na roto i te tiatonuraa i to outou hiˈoraa i te pae varua i nia i te Basileia haamauhia a te Atua e ta ˈna mau haamaitairaa, i teie nei â e a muri aˈe.

A ora no te ite i te mea itea-ore-hia!

Ma te ite i te taa-ê-raa rahi i rotopu i te ao apî mure ore a te Atua e te ao tahito e topa ra i teie nei mahana, e turaihia tatou ia faaite tatou iho i te haerea e ia taiohia tatou no te ora e no te ite mata roa i te mau mea o ta tatou e nehenehe e ite na roto noa i te mata o te faaroo i teie nei mahana. Mea fifi na te mau nahoa taata o te faatiahia mai ia tiaturi i te ohipa o ta ratou e ite ra ia ara mai ratou no te ite i te hoê paradaiso parau-tia i nia i te fenua nei tei taa ê roa i te ao o ta ratou i ite hou ratou e pohe ai. A feruri na i to tatou oaoa ia ora mai tatou no te farii popou ia ratou e no te faataa ˈtu eaha ta te Atua i rave!—A faaau e te Ioela 2:21-27.

Oia, auê i te mea faufaa te hoê hiˈoraa maitai i te pae varua, e ia vai papu noa te reira! E nehenehe tatou e na reira na roto i te haapiiraa tataitahi tamau i te Bibilia, te apitiraa ˈtu i te mau putuputuraa kerisetiano, te paraparauraa ia vetahi ê no nia i to tatou tiaturiraa niuhia i nia i te Bibilia, e oia iho â râ, te aniraa na roto i te pure i te aratairaa a te Atua. E haapapu noa e e haamaitai te reira i to tatou hiˈoraa i te pae varua, ma te tauturu ia tatou ia hiˈo atea ˈtu â i te mau mea o ta tatou e ite ra!

    Papai reo Tahiti (1985-2026)
    Haere i rapae
    Haere i nia
    • Tahiti
    • Hapono
    • Ta oe e hinaaro
    • Copyright © 2026 Watch Tower Bible and Tract Society of Pennsylvania
    • Parau no te faaohiparaa
    • Eita e puharahia
    • Maiti eaha te ore e puhara
    • JW.ORG
    • Haere i nia
    Hapono