VAIRAA PAPAI NATIRARA Watchtower
Watchtower
VAIRAA PAPAI NATIRARA
Tahiti
ǎ,ě,ǐ,ǒ,ǔ,ˈ
  • ǎ
  • ě
  • ǐ
  • ǒ
  • ǔ
  • ˈ
  • BIBILIA
  • PAPAI
  • PUTUPUTURAA
  • w95 1/11 api 4-8
  • Te parau mau no nia i te mau melahi

Aita e video no teie tuhaa.

Eiaha e inoino, te vai ra te tahi fifi e te video.

  • Te parau mau no nia i te mau melahi
  • Te Pare Tiairaa te faaite ra i te Basileia o Iehova 1995
  • Upoo parau iti
  • Papai tei tuea
  • Te faaitiraahia mai te tuhaa a Satani
  • Te mau pure faataehia ia vai?
  • Aita anei ta te mau melahi e haapaoraa?
  • “E metua hoi no te haavare”
  • E haafatata anei i te mau melahi aore ra i te mau demoni?
  • ‘Hoê melahi no te maramarama’
  • Hoê “melahi i te maueraa na ropu i te reva nei”
  • Te mau melahi—“tavini varua”
    Te Pare Tiairaa e faaite ra i te Basileia o Iehova 2009
  • Nafea te mau melahi ia tauturu mai ia outou
    Te Pare Tiairaa te faaite ra i te Basileia o Iehova 1998
  • O vai te mau melahi?
    Te pahono ra te Bibilia
  • E tauturu te mau melahi ia oe
    Te Pare Tiairaa e faaite ra i te Basileia o Iehova (No te taata atoa) 2017
Ite hau atu â
Te Pare Tiairaa te faaite ra i te Basileia o Iehova 1995
w95 1/11 api 4-8

Te parau mau no nia i te mau melahi

Mea pinepine no te haamatau i te hoê taata, e tia ia haapii i te tahi mea no nia i to ˈna utuafare. Hoê â atoa no te haamatau i te Atua ra o Iehova. E titauhia hau atu â i te haapii-noa-raa i to ˈna iˈoa. E tia atoa ia tatou ia ite i te tahi mea no nia i to ˈna “utuafare” i te raˈi ra. (A faaau e te Ephesia 3:14, 15.) Te pii ra te Bibilia i te mau melahi te mau “tamarii” a te Atua. (Ioba 1:6) No nia i ta ratou tuhaa faufaa mau i roto i te Bibilia, e tia ia tatou ia haapii hau atu â no nia ia ratou no te taa eaha to ratou parahiraa i roto i te opuaraa a te Atua.

TE TUPU ra te hoê pǔpǔ taata ihotumu apî. Eiaha noa ua rahi atu â te mau taata e parau ra e te tiaturi ra ratou i te mau melahi; te rahi noa ˈtura te taata o te parau nei e ua ohipa te mau melahi i nia ia ratou na roto i te tahi huru. I te aniraahia i te tahi tau 500 marite e, “Ua ohipa aˈena anei te hoê melahi i roto i to outou oraraa?” fatata te tuhaa toru o tei pahono e e. Mea maere atoa te rahiraa taurearea o te parau nei e te tiaturi ra ratou i te mau melahi—ia au i te hoê uiuiraa manaˈo i te mau Hau Amui no Marite, 76 i nia i te hanere ïa te rahiraa! Papu maitai, te anaanatae ra te mau taata i te parau no nia i te mau melahi. Nafea râ te manaˈo no nia i te mau melahi i teie nei mahana e tuea ˈi i te parau mau o te Bibilia?

Te faaitiraahia mai te tuhaa a Satani

Ia faahitihia te parau o te mau melahi, eita tatou e haamoe i te mau melahi iino, mau mea ora i nia i te raˈi o tei tiaturi-tumu-hia e ua orure hau ratou i te Atua. Tei mea ino roa ˈˈe o Satani ïa. Te faataa ra te hoê buka tuiroo piihia Ask Your Angels e ua riro noa o Satani ei “tuhaa no te Atua” o te tauturu ra i te mau taata ia haapuai i to ratou mau “uaua iˈo varua” na roto i te tamataraa tamau. Noa ˈtu te mau “tutavaraa here” a Satani, ta te feia papai buka e parau ra, ua faaau-hape-hia o ˈna i te ino i te roaraa o te mau senekele. Te parau faahou ra ratou e “noa ˈtu e aita [o Satani e o Iesu] i tuea maitai i te tahi e te tahi, tei te hoê â pae raua, ua riro raua ei mau tuhaa taatoa o te hoê â taata.” E mau faahitiraa maere mau teie, eaha râ ta te Bibilia e parau ra?

Te haapapu maitai ra te Bibilia e e ere o Satani i “te hoê tuhaa o te Atua” e enemi râ no te Atua. (Luka 10:18, 19; Roma 16:20) Ua faaino oia i te Mana Arii o Iehova, e e ere roa ˈtu ta ˈna mau tutavaraa i nia i te mau taata i te tutavaraa “here.” Te huri ra oia ma te aroha ore i to ˈna riri i nia i te mau tavini a te Atua no te fenua nei. Te faahapa ra oia ia ratou i mua i te Atua i te ao e te rui!a (Apokalupo 12:10, 12, 15-17) Te tamata ra o Satani i te faaino ia ratou noa ˈtu eaha te mau faahopearaa. Te faaite ra to ˈna hamani-ino-raa ma te aroha ore i te taata parautia ra o Ioba i to ˈna haerea etaeta i nia i te mauiui o te taata nei.—Ioba 1:13-19; 2:7, 8.

Aita roa ˈtu raua i “te hoê â pae,” e mau enemi taa papu roa o Satani e o Iesu. Inaha, ma te feaa ore na Satani i turai ia Heroda ia faanaho i te hoê taparahiraa o te mau rahiraa tamarii—e tutavaraa noa no te haapohe i te aiû ra o Iesu! (Mataio 2:16-18) E ua tamau noâ te aroraa tuutuu ore a Satani e tae roa ˈtu i te poheraa o Iesu. (Luka 4:1-13; Ioane 13:27) No reira, maoti i te riroraa ei mau “tuhaa taatoa o te hoê â taata,” mea taa ê roa o Iesu e o Satani. Te faaite ra te parau tohu a te Bibilia e eita to raua enemiraa e nehenehe e apehia. (Genese 3:15) Ma te tano roa, na Iesu o te faatiahia mai e haamou ia Satani i te taime faataahia e te Atua.—Apokalupo 1:18; 20:1, 10.

Te mau pure faataehia ia vai?

Te faaitoito ra vetahi mau auvaha paruru o te parau no nia i te mau melahi i te feruri-hohonu-raa e vetahi atu mau ravea no te tauaparau e te mau melahi. “E tâuˈahia te hoê aniraa rotahi no te farerei i te hoê melo o te utuafare i te raˈi ra,” ta te hoê buka e parau ra. “A ani e e pahonohia mai outou.” Tei rotopu o Mihaela, Gaberiela, Uriel, e Raphael i te mau melahi ta te buka e faaitoito ra ia hiˈopoa.b

Teie nei râ, ua haapii o Iesu i ta ˈna mau pǐpǐ ia pure i te Atua, eiaha râ i te mau melahi. (Mataio 6:9, 10) Oia atoa, ua papai o Paulo e: “E faaite hua râ i to outou hinaaro i te mau mea atoa nei i te Atua, i te pure, i te aniraa ˈtu ma te haamaitai.” (Philipi 4:6) No reira, i roto i ta ratou mau pure, e haafatata te mau kerisetiano ia Iehova anaˈe, e te na reira ra ratou na roto i te iˈoa o Iesu Mesia.c—Ioane 14:6, 13, 14.

Aita anei ta te mau melahi e haapaoraa?

Ia au ia Eileen Elias Freeman, o te peretiteni ra i te Faanahoraa hiˈopoa-maite-raa, “e na nia ê te mau melahi i te mau haapaoraa atoa, te mau haapiiraa philosopho atoa, te mau tiaturiraa atoa. Inaha, aita ta te mau melahi e haapaoraa mai ta tatou e ite ra.”

Tera râ, te haapapu maitai ra te Bibilia e e haapaoraa ta te mau melahi haapao maitai; te haamori ra ratou i te Atua mau, o Iehova, o te ore roa ˈtu e farii i te faatitiauaraa e te tahi atu mau atua. (Deuteronomi 5:6, 7; Apokalupo 7:11) No reira, ua faataa teie huru melahi ia ˈna iho i te aposetolo Ioane mai te hoê “taetaeae tavini” no te feia e auraro ra i te mau ture a te Atua. (Apokalupo 19:10) Aita hoê noa ˈˈe vahi i roto i te Bibilia e taiohia ˈi ua rave te mau melahi haapao maitai i te tahi atu huru haamoriraa. Te haamori nei ratou ia Iehova anaˈe.—Exodo 20:4, 5.

“E metua hoi no te haavare”

Ua faaô e rave rahi mau farereiraa e te mau melahi mai te parauhia i te tauaparauraa e te feia pohe. “Te manaˈo nei au mai te huru ra e ua itea i to ˈu metua tane fetii te hoê ravea no te farerei ia ˈu e ua haapii oia ia ˈu e te oaoa nei o ˈna,” ta te hoê vahine, o Elise e parau ra i muri aˈe i to ˈna fanaˈoraa i te hoê tupuraa o ta ˈna e faariro ra ei tapao. Te haamanaˈo atoa ra o Terri i te hoê hoa here o tei pohe. “Hoê hebedoma i muri aˈe i te hunaraa maˈi,” ta ˈna e parau ra, “ua haere mai o ˈna e farerei ia ˈu o ta ˈu e manaˈo ra e e moemoeâ oia. Ua parau o ˈna ia ˈu e eiaha vau ia oto i to ˈna revaraa, no te mea te oaoa nei o ˈna e tei roto oia i te hau.”

Te faataa nei râ te Bibilia e “aita râ a te feia i pohe ra e parau itea.” (Koheleta 9:5) Te parau atoa ra oia e ia pohe anaˈe te hoê taata, “mou roa ˈtura ta ˈna i opua i taua mahana ra.” (Salamo 146:4) O Satani râ, “e metua hoi no te haavare.” (Ioane 8:44) O o ˈna te tumu o te haavare oia hoi e ora te nephe taata i te poheraa. (A faaau e te Ezekiela 18:4.) Te tiaturi nei e rave rahi mau taata i teie nei mahana i te reira, o te turu hoi i te opuaraa a Satani, i te mea e te faaore ra te reira i te tiaturiraa i roto i te tia-faahou-raa—hoê haapiiraa faaroo faufaa roa o te kerisetianoraa. (Ioane 5:28, 29) No reira, ua riro faahou te titauraa i te feia pohe aore ra te fanaˈoraa i te mau poroi no ǒ mai ia ratou ra ei tuhaa o te parau no nia i te mau melahi ta te Atua e patoi ra.

E haafatata anei i te mau melahi aore ra i te mau demoni?

Ua taaihia te parau rahi no nia i te mau melahi i teie mahana i te ohipa tahutahu. A hiˈo na i te ohipa i tupu i nia ia Marcia. “Mai te avaˈe setepa tae atu i te avaˈe titema 1986,” ta ˈna e parau ra, “ua haamata vau i te fanaˈo i te mau poroi ‘tei hau aˈe i te natura.’ Ua ite au i te tahi mau faraa e ua faatupu vau i te tahi mau moemoeâ o te ‘oraraa tahito.’ Ua titau vau i te mau hoa o tei pohe e ua roohia vau e rave rahi atu â mau tupuraa i te pae no te feruriraa e ua ite au i te tahi mau mea no nia i te mau taata o ta ˈu i farerei noa ˈtura. Ua haamaitai-atoa-hia vau e te ô o te papairaa ma te feruri ore e te mau poroi faataehia mai e te feia pohe ra. E horoa vetahi pae, o ta ˈu i ore i farerei aˈenei i to ratou oraraa i nia i te fenua nei, i te tahi mau poroi ia vetahi ê na roto ia ˈu.”

Mea matau-roa-hia te faaohiparaa i te peu hiˈohiˈo ei ravea no te “tauaparau” e te mau melahi. Te faaitoito tahaa ra te hoê buka i te feia taio ia faaohipa i te mau ofai tahutahu, te mau pere tarot, te mau moni I Ching, te tohuraa maoti te mau reni o te rima, e te tatararaa i te mau fetia. “A vaiiho i to roto roa ia outou ia aratai ia outou i te tohu tia,” ta te taata papai buka e faahiti ra, “e a tiaturi e e farerei te hoê melahi ia outou i reira.”

Ia au râ i te Bibilia, noa ˈtu o vai te ‘farerei ia outou i reira’ e ere roa ˈtu i te hoê melahi a te Atua. No te aha? No te mea te patoi tia roa ˈtu te peu hiˈohiˈo i te Atua, e aita roa ˈtu to te feia haamori mau—i nia i te raˈi e te fenua—e taairaa e te reira. Inaha, i Iseraela ra e hara rahi mau te peu hiˈohiˈo! “O te feia atoa hoi i rave i te reira ra mau peu, e feia faufau ïa na Iehova,” ta te Ture e faataa ra.—Deuteronomi 13:1-5; 18:10-12.

‘Hoê melahi no te maramarama’

Eita tatou e maere e e nehenehe te Diabolo e faariro i te peu hiˈohiˈo ei ohipa maitai, e no ǒ mai atoa i te mau melahi ra. Te parau ra te Bibilia e o Satani hoi “tei faahua melahi atoa ia ˈna iho no te maramarama.” (Korinetia 2, 11:14) E nehenehe atoa o ˈna e faatupu i te mau semeio e e faariro i te reira ei mea mau, ia vare te feia e hiˈo ra e semeio te reira no ǒ mai i te Atua ra. (A faaau e te Mataio 7:21-23; Tesalonia 2, 2:9-12.) Te turu nei râ te mau ohipa atoa a Satani—noa ˈtu e mea maitai anei aore ra mea ino ia hiˈohia—i te hoê o na opuaraa e piti: te faafariu-ê-raa i te mau taata ia Iehova aore ra te haapouri-noa-raa i to ratou feruriraa e ‘ia ore te maramarama o te evanelia hanahana o te Mesia ia anaana mai i roto ia ratou.’ (Korinetia 2, 4:3, 4) Mea pinepine e mea aravihi roa ˈˈe teie huru raveraa haavare hopea.

A hiˈo na i te faatiaraa a te Bibilia no nia i te hoê tavini tamahine i te senekele matamua ra. Ua faahoona rahi ta ˈna mau parau tohu i to ˈna mau fatu. E rave rahi mahana te maoro ua apee o ˈna i te mau pǐpǐ, ma te parau e: “E tavini anaˈe teie nei mau taata no te Atua teitei, o tei faaite mai ïa ia tatou i te eˈa ora.” Mea mau ta ˈna mau parau. Tera râ, te parau ra te faatiaraa ia tatou e ua uruhia o ˈna e te demoni, eiaha râ e te hoê melahi, e te hoê râ “varua tairoiro.” No reira, “ua fariu atura [o Paulo], na ô atura i taua varua ra, Te faaue atu nei au ia oe e haere oe i rapae i tena na vahine i te iˈoa o Iesu Mesia ra. Haere atura oia i rapae i taua hora ra.”—Ohipa 16:16-18.

No te aha o Paulo i tiavaru ai i teie varua? Inaha, ua faahoona hoi te reira i te mau fatu o te potii tei uruhia e te demoni. Ma te mau puai tei hau aˈe i te natura, ua nehenehe te potii e parau i te feia faaapu e afea e faaapu ai, i te mau paretenia e afea ia faaipoipo, e i te feia eru e afea e imi ai i te auro. Inaha, ua turai roa atoa teie huru feruriraa i te potii ia faahiti i te tahi mau parau mau, i mua i te taata ma te pure i te mau pǐpǐ!

Teie râ, e “varua tairoiro” oia. Ei demoni, aita to ˈna e tiaraa no te faahiti i te mau poroi no nia ia Iehova e ta ˈna opuaraa no te faaoraraa. Ua fariu ê ta ˈna oreroraa parau aravihi, peneiaˈe ua turaihia ia tiaturi i te mau poroi a te potii ra, i te feia e hiˈo ra i te mau pǐpǐ mau a te Mesia. Ma te tano, ua faaara o Paulo i to Korinetia e: “Eita e tia ia outou ia amu i te amuraa a [Iehova] ra, e te amuraa a te mau demoni.” (Korinetia 1, 10:21) Ma te maere ore, ua faaore roa te mau kerisetiano o te senekele matamua i ta ratou mau buka tahutahu atoa.—Ohipa 19:19.

Hoê “melahi i te maueraa na ropu i te reva nei”

Mai ta tatou i ite, te faataa rahi ra te Bibilia i te parau no nia i te mau melahi i teie nei mahana o tei tuea roa i te Enemi o te Atua, te Diabolo ra o Satani. Te faataa ra anei e aita to te mau melahi moˈa e tuhaa i roto i te mau ohipa a te taata nei? I te taa-ê-raa, te faatupu ra ratou i teie nei i te hoê ohipa puai mau i nia i te fenua nei. Eaha ïa? No te pahono, e tia ia tatou ia hiˈo i te buka bibilia o te Apokalupo. Te faahitihia ra te mau melahi e rave rahi aˈe taime i roto i teie buka i te tahi atu buka o te Bibilia.

I roto i te Apokalupo 14:6, 7, te taio ra tatou i te faatiaraa a te aposetolo Ioane no nia i te hoê orama ta ˈna i ite: “Hiˈo atura vau i te hoê melahi i te maueraa na ropu i te reva nei: ma te evanelia e tia i te vairaa ra ei pororaa ˈtu i te feia e parahi i te ao nei ra, i te mau fenua atoa, e te mau opu atoa, e te mau reo atoa, e te mau nunaa atoa, i te pii-hua-raa te reo e, A mǎtaˈu i te Atua, e faahanahana ˈtu ia ˈna; ua tae hoi i te hora faautuaraa na ˈna ra: e haamori outou ia ˈna, i tei hamani i te raˈi, e te fenua, e te tai, e te mau pape pihaa ra.”

Te haamatara ra teie irava i te ohipa matamua a te mau melahi i teie nei mahana. E hopoia faufaa mau â ta ratou—oia hoi te faaiteraa i te parau apî maitai o te Basileia o te Atua. No nia hoi i taua ohipa ra i tǎpǔ ai o Iesu i ta ˈna mau pǐpǐ e: “Tei pihai atoa iho vau ia outou, e tae noa ˈtu i te hopea o teie nei ao.” (Mataio 28:18-20) Eaha te huru o Iesu i nia i ta ˈna mau pǐpǐ? Hoê ravea, o te tufaraa ˈtu ïa i te tauturu a te mau melahi e ia nehenehe teie ohipa faufaa mau ia faatupuhia.

Te rohi nei te mau Ite no Iehova hau atu i te hoê miria hora i te matahiti hoê i roto i te pororaa i te parau apî maitai o te Basileia o te Atua. A faatupu ai i teie ohipa, te ite nei ratou i te haapapuraa o te aratairaa a te mau melahi. I roto i ta ratou taviniraa na te mau uputa, ua itehia e ua farerei ratou i te mau taata o tei pure noa ˈtura i te hoê taata ia tauturu ia ratou ia taa i te mau opuaraa a te Atua. Te faahopearaa o te aratairaa a te mau melahi, e tae noa ˈtu te haaraa o te mau Ite iho, oia hoi tau hanere tausani o tei noaa i te ite no nia ia Iehova i te mau matahiti atoa!

Te faaroo ra anei outou i te melahi e maurere ra na ropu i te reva nei? Ia haere mai anaˈe te mau Ite no Iehova, no te aha e ore ai e tauaparau hau atu â e o ratou no nia i te poroi a teie melahi?

[Nota i raro i te api]

a Te auraa o te mau parau ra “Satani” e “Diabolo” oia hoi “patoi” e “pari haavare.”

b Te faahitihia ra Mihaela e Gaberiela i roto i te Bibilia, te fa ra te mau iˈoa Raphael e Uriel i roto i te mau buka apokiripha, o te ite-ore-hia i roto i te pueraa buka tei faauruahia o te Bibilia.

c A tapao e te faataehia ra te pure na roto i te arai o Iesu, eiaha râ ia ˈna ra. Te faataehia ra te pure na roto i te iˈoa o Iesu no te mea ua iriti to ˈna toto tei manii i te eˈa no te haafatata ˈtu i te Atua ra.—Ephesia 2:13-19; 3:12.

[Tumu parau tarenihia i te api 8]

O VAI TE MAU MELAHI?

TAA ê te reira i te mea e tiaturihia ra e te rahiraa, e ere te mau melahi i te mau nephe tei faarue i te mau taata o tei pohe. Te faataa maitai ra te Bibilia e “aita râ a te feia i pohe ra e parau itea.” (Koheleta 9:5) Nohea mai ïa te mau melahi? Te faaite ra te Bibilia e mea poiete-tataitahi-hia ratou e te Atua hou a hamanihia ˈi te fenua nei. (Ioba 38:4-7) Tau hanere mirioni paha te rahiraa melahi o te utuafare o te Atua i nia i te raˈi, peneiaˈe tau miria aore ra hau atu â! Ua apiti vetahi mau melahi ia Satani i roto i ta ˈna orureraa hau.—Daniela 7:10; Apokalupo 5:11; 12:7-9.

I te mea e e Atua nahonaho o Iehova, eita tatou e maere e mea faanahohia te mau melahi o to ˈna utuafare rahi.—Korinetia 1, 14:33.

• Te melahi rahi roa ˈˈe, i te pae no te puai e te mana, o te raatira melahi ïa o Iesu Mesia, pii-atoa-hia Mihaela. (Tesalonia 1, 4:16; Iuda 9) I raro aˈe i ta ˈna mana faatere te vai ra te mau seraphi, te mau kerubi, e te mau melahi.

• Te haaputuputu ra te mau seraphi i pihai iho i te terono o te Atua ra. Ta ratou hopoia oia hoi te faaiteraa ïa i te moˈaraa o te Atua e te araraa i te vai-mâ-raa o to ˈna nunaa.—Isaia 6:1-3, 6, 7.

• Te ite-atoa-hia ra te mau kerubi i pihai iho ia Iehova. Ei mau paruru aore ra ei mau tiai no te terono o te Atua, te turu nei ratou i te hanahana rahi o Iehova.—Salamo 80:1; 99:1; Ezekiela 10:1, 2.

• E mau tia te mau melahi (oia hoi “afai parau”) no Iehova. Te faatupu nei ratou i te hinaaro o te Atua, te faaoraraa anei i te nunaa o te Atua aore ra te haamouraa i te feia ino.—Genese 19:1-26.

[Hohoˈa i te api 7]

Te faaroo ra anei outou i te melahi e maurere ra na ropu i te reva nei?

    Papai reo Tahiti (1985-2026)
    Haere i rapae
    Haere i nia
    • Tahiti
    • Hapono
    • Ta oe e hinaaro
    • Copyright © 2026 Watch Tower Bible and Tract Society of Pennsylvania
    • Parau no te faaohiparaa
    • Eita e puharahia
    • Maiti eaha te ore e puhara
    • JW.ORG
    • Haere i nia
    Hapono