Tei rotopu anei te mau melahi ia tatou?
Ua tupu oioi noa te reira. Ma te ahoaho rahi e te tâuˈa ore i te mea e haaati ra ia ˈna, ua hahaere o Marilynn na nia i te eˈa pereoo auahi. Ua faaroo tauê aˈera o ˈna i te hoê haruru rahi. Ua hiˈo atura o ˈna, no te ite noa e te tia ra o ˈna i nia i te eˈa o te hoê pereoo auahi e tere maira! Ua faaea noa ˈtura o Marilynn ma te hautiuti ore, tapea-roa-hia e te mǎtaˈu. No te mea ua piri roa te pereoo auahi, ua ite roa o ˈna i te mata ninamu e te hohoˈa mata tei riaria roa o te taata faahoro. Aita roa ˈtu te ohipa i tupu i muri iho i moehia ia Marilynn. “Mai te huru ra e ua turai te hoê taata rahi mau ia ˈu na muri mai,” ta ˈna i parau. “Ua maurere au na nia i te eˈa pereoo auahi e ua topa vau i nia i te rehu auahi.” Ma te pepe iti, ua tia aˈera o Marilynn i nia no te haamauruuru i te taata i faaora ia ˈna—aore roa râ e taata! Ta ˈna faaotiraa? “Ua faaora to ˈu melahi paruru ia ˈu,” ta Marilynn e parau ra. “O vai atu â hoi?”
E AU ra e ua anaanatae tauê maira te hoê ao tiaturi ore i te mau melahi. I te mau matahiti hopea nei, ua riro te mau mea i te raˈi ra ei tumu no te mau hohoˈa, te mau porotarama i roto i te afata teata, e tae roa ˈtu ei hautiraa atoa i Broadway. Mea rahi roa te mau buka no nia i te mau melahi i roto i te tabula o te mau buka faaroo hoo rahi-roa ˈˈe-hia. Te vai ra te mau taatiraa, te mau pǔpǔ tamarii haere haapiiraa, e te mau rata i roto i te mau vea taaihia e te mau melahi. Ua haamauhia te mau fare toa no te tauturu ia outou—mai ta te hoê tumu parau e faataa ra—ia noaa mai “te tauturu a te melahi.”
Te feia e hoona ra i te parau no nia i te mau melahi o te feia tapihoo ïa e faatianiani ra i te mau taata hoohoo maha ore. “Ua riro te parau no nia i te mau melahi ei taoˈa tapihoo au mau,” ta te hoê fatu fare toa i te mau Hau Amui no Marite e parau ra. Hau atu i te rahiraa buka e hoohia ra no nia i te mau melahi, te faahiti atoa ra o ˈna i te mau “tii melahi, te mau pine, te mau pepe haavare, te mau piriaro, te mau hohoˈa e te mau parau faatau aroha”—ma te hoona mai ta te hoê papai vea e pii ra i te mau “faufaa no te raˈi ra.”
E ere noa râ i te hoê peu apî, ta te mau auvaha paruru i te mau melahi e parau onoono ra. No te turu i ta ratou parau, ua vauvau ratou e rave rahi mau faaiteraa—te “oraraa mau” farereihia e te mau melahi. Te parau nei vetahi e ua ite ratou i te hoê melahi na roto i te huru taata. Ua ite te tahi pae i te hoê maramarama, ua faaroo ratou i te hoê reo, ua fafa ratou i te hoê taata, aore ra ua fanaˈo ratou i te hoê faaitoitoraa no ǒ mai, o ta ratou e tiaturi ra, i te mau melahi ra. Mai ia Marilynn, e rave rahi o te parau nei e ua faaora te hoê melahi ia ratou.
Eaha te ohipa e tupu ra? “Te manaˈo nei au e ua fa faahou te huru i te pae varua,” ta Joan Wester Anderson e parau ra, o tei papai e piti buka no nia i te mau farereiraa “hau aˈe i te natura.” Ua faahaere â o Alma Daniel i te reira i mua, o tei tauturu i te papairaa i te tahi atu buka. Te parau ra o ˈna e te mau melahi “tei raro aˈe ïa i te haapiiraa i teie nei ia matauhia ratou e ia naeahia e rave rahi atu â mau taata. Te tumu e ite rahi ai tatou no nia ia ratou no te mea ïa te hinaaro ra ratou e ia na reirahia. Te na reira ra ratou.”
Te reira mau anei? Aore ra te vai ra te tahi atu mea i muri mai i teie nei anaanataeraa rahi i te mau melahi? No te ite i te reira, e tia ia tatou ia hiˈopoa i te Parau a te Atua. Te vai ra i roto i te Bibilia te parau mau no nia i te mau melahi, mai ta tatou e ite atu.