VAIRAA PAPAI NATIRARA Watchtower
Watchtower
VAIRAA PAPAI NATIRARA
Tahiti
ǎ,ě,ǐ,ǒ,ǔ,ˈ
  • ǎ
  • ě
  • ǐ
  • ǒ
  • ǔ
  • ˈ
  • BIBILIA
  • PAPAI
  • PUTUPUTURAA
  • w95 15/10 api 3-4
  • Te mǎtaˈu—E hoa aore ra e enemi?

Aita e video no teie tuhaa.

Eiaha e inoino, te vai ra te tahi fifi e te video.

  • Te mǎtaˈu—E hoa aore ra e enemi?
  • Te Pare Tiairaa te faaite ra i te Basileia o Iehova 1995
  • Papai tei tuea
  • E nehenehe anei te mǎtaˈu i te Atua e faatupu i te tahi mau haamaitairaa:
    Te Pare Tiairaa te faaite ra i te Basileia o Iehova 1987
  • A haavî i to outou aau e ia mǎtaˈu ia Iehova
    Te Pare Tiairaa te faaite ra i te Basileia o Iehova—2001, Te Pare Tiairaa e faaite ra i te Basileia o Iehova 2001
  • No te aha e mǎtaˈu ai i te Atua, eiaha râ te taata?
    Te Pare Tiairaa te faaite ra i te Basileia o Iehova 1989
  • Te haapiiraa i te oaoa i roto i te mǎtaˈuraa ia Iehova
    Te Pare Tiairaa te faaite ra i te Basileia o Iehova 1995
Ite hau atu â
Te Pare Tiairaa te faaite ra i te Basileia o Iehova 1995
w95 15/10 api 3-4

Te mǎtaˈu—E hoa aore ra e enemi?

“Te feruri nei au e nafea vau ia pohe. Aita vau e hinaaro ra e ia pupuhihia vau, mai te peu râ e e tupu te reira, te hinaaro nei au e ia pupuhihia to ˈu upoo i teie nei vahi, e pohe oioi ïa vau.”

UA FAAROO te hoê taata papai vea no te Los Angeles Times i te reira na roto mai i te vaha o te hoê tamahine e 14 matahiti. Ua uiui oia i te feia haere haapiiraa no nia i te mau taparahiraa taata o te mau matahiti hopea nei—te mau taurearea e haapohe nei i te mau taata paari e te feia apî. Teie te upoo parau o te papai ra: “Te ao o te mǎtaˈu.”

Ma te papu maitai, ua ite outou e e rave rahi o te ora nei i roto i te hoê ao o te mǎtaˈu. E mǎtaˈu i te aha? Mea fifi roa ia faataa i te hoê noa huru mǎtaˈu. A hiˈo na mai te peu e e nehenehe oe e faataa i te mau mea i roto i te tumu parau tarenihia o te haamǎtaˈu ra i to oe mau hoa aore ra i te mau taata e rave rahi o to oe vahi. No roto mai te tumu parau tarenihia i te vea ra Newsweek o te 22 no novema 1993, e te faaite ra te reira i te mau faahopearaa o te hoê uiuiraa manaˈo e e “758 tamarii i rotopu i te faito matahiti 10 e 17, e to ratou mau metua.”

Ahiri e e uiuihia taua mau taurearea ra i teie nei, e horoa mai ratou i te mau tumu hau atu â no te mǎtaˈu, mai te mau aueueraa fenua. I muri aˈe i te aueueraa fenua rahi tei tupu i Los Angeles i te avaˈe tenuare 1994 ra, te faatia ra te Time e: “I rotopu i te mau tapao o te maˈi hepohepo uˈana i te pae feruriraa, te vai ra te mau haamanaˈoraa o te hoˈi tauê mai ma te vî ore, te mau moemoeâ riaria, te araraa rahi roa e te riri no te oreraa e manuïa i te faatereraa i te oraraa o te hoê taata.” Ua parau te hoê taata tapihoo o tei faaoti e e faarue o ˈna i taua vahi ra e: “Aita e faufaaraa to te vavahiraa. Te tupu ra te arepurepu rahi. E haere oe i raro aˈe i te roˈi ma te oomo i to oe mau tia. Eita oe e taoto. E faaea noa oe i reira ma te tiai i te reira i te mau po atoa. Mea au ore roa.”

“Ua faariaria te mau ati o te tupu te tahi i muri aˈe i te tahi i te mau tapone” teie ïa te upoo parau o te hoê papai o te 11 no eperera 1995 no Tokyo. Te parauhia ra e: “Ua riro te aroraa o te mataˈi ihuihu . . . ei tairiraa rahi i nia i te ihotaata tapone no te mea ua riro te reira ei tuhaa o te hoê anairaa ohipa o te faatupu taatoa i te tahi mau papu-ore-raa apî no nia i te tau no a muri aˈe. . . . Eita te mau taata e faaea hau faahou i roto i te mau aroâ o tei tuiroo na no to ratou vai-maitai-raa i te ao aore ra i te rui.” E e ere o te feia ruhiruhia noa o te mǎtaˈu ra. “Ua parau te orometua haapii ra o Ishikawa [no te Haapiiraa tuatoru no Seijo] e mea uˈana mau te riaria i rotopu i te feia apî, mea pinepine aita ratou i papu maitai e eaha to mua mai ia ratou.”

Te faaite ra te tupuraa mau e “e nehenehe te riaria rahi roa e faataui i te tereraa o te roro, ma te turai i te mau taata ia faatupu rahi atu â i te oromona adrénaline tau ahuru matahiti atoa i muri iho.” Te tamata nei te mau aivanaa i te taa e eaha te huru o te roro i mua i te hoê huru tupuraa riaria—nafea tatou ia faaau i te mau tuhaa rii e ia ohipa i mua i te mǎtaˈu. Ua papai te orometua haapii ra o Joseph LeDoux e: “Na roto i te hiˈopoaraa i te mau aveia o te mau uaua uira o te horoa i te hoê mea ora te ravea ia haapii no nia i te mǎtaˈu, te manaˈo nei matou e haamaramarama no nia i te tereraa taatoa o teie huru mehara.”

Aita râ te rahiraa o tatou e anaanatae nei i te niu i te pae tuatapaparaa i te mau huru o te taoˈa aore ra o te mau uaua uira o te mǎtaˈu. Te anaanatae rahi roa ˈˈe nei tatou i te mau pahonoraa o te mau uiraa mai teie, No te aha tatou e mǎtaˈu ai? Nafea tatou ia faaruru atu? Te vai ra anei te tahi mǎtaˈu tia?

Eita e ore e farii outou e e nehenehe te mǎtaˈu e tauturu ia outou i te tahi taime. Ei hiˈoraa, a feruri na e mea pouri roa ia hoˈi atu outou i to outou fare. Te mahora noa ra te uputa, ua opani maitai na hoi outou i te reira. Na roto i te haamaramarama e au ra e te ite ra outou i te tahi mea e hautiuti ra. Te taiâ oioi nei outou, ma te manaˈo e te vai ra te tahi ohipa huru ê mau. Peneiaˈe e taata eiâ aore ra e taata ěê e te hoê tipi i roto.

Ua haapii to outou mǎtaˈuraa feruri-ore-hia i teie mau huru tupuraa ia outou e eiaha e hahaere noa i te hoê vahi atâta. Ua tauturu te mǎtaˈu ia outou ia rave i te tahi mau ravea paruru aore ra ia tii i te tauturu hou a faaruru ai outou i te hoê fifi. E rave rahi mau hiˈoraa: hoê tapao e faaara ra ia outou i te hoê faito uira rahi mau; hoê parau faaara na roto i te radio no nia i te hoê vero e piri oioi maira i to outou vahi; hoê maniania iriti na roto mai i te matini o to outou pereoo ia tere outou na nia i te hoê purumu mea rahi roa te pereoo.

I roto i te tahi mau tupuraa e nehenehe mau te tahi huru mǎtaˈu e riro ei hoa. E tauturu mai te reira e ia paruru tatou ia tatou iho aore ra ia ohipa ma te paari. Ua ite maitai râ outou e e ere roa ˈtu te mǎtaˈu tamau aore ra uˈana i te hoê hoa. E enemi oia. E haapaupau te reira i te aho, e faatupai ma te vitiviti aˈe i te mafatu, e haaparuparu, e faaruru ia tatou, e hinaaro tatou e pihae, e eita tatou e tâuˈa i te vahi o te hoê taata.

E mea anaanatae aˈe no outou ia ite e te haapapu ra te Bibilia e e tapaohia to tatou nei tau e te tahi mau ohipa riaria o te tupu i nia i te fenua nei e te mǎtaˈu uˈana. No te aha ïa, e nafea te reira ia ohipa i nia i to outou oraraa e to outou feruriraa? Hau atu, no te aha e nehenehe e parau e ia au i te manaˈo o te Bibilia, te vai ra te hoê huru mǎtaˈu maitai faatupuhia i te mau mahana atoa o te tauturu ia tatou? E tuatapapa anaˈe na tatou i te reira.

[Tumu parau tarenihia i te api 3]

I te aniraahia e eaha te mea o te haapeapea rahi roa ˈˈe ia ratou e i to ratou mau utuafare, te parau ra te mau taata paari e te mau tamarii e te mǎtaˈu nei ratou e:

TAMARII METUA

56% Ia taparahi-ino-hia te hoê melo o te utuafare 73%

53% Ia erehia te hoê taata paari i te ohipa 60%

43% Ia ravai ore no te aufau i te maa 47%

51% Ia ravai ore no te aufau i te hoê taote 61%

47% Ia ravai ore no te fanaˈo i te hoê nohoraa 50%

38% Ia roohia te hoê fetii i te fifi o te raau taero 57%

38% Ia ore to ratou utuafare e tahoê 33%

Pu haapapuraa: Newsweek, 22 no novema 1993

    Papai reo Tahiti (1985-2026)
    Haere i rapae
    Haere i nia
    • Tahiti
    • Hapono
    • Ta oe e hinaaro
    • Copyright © 2026 Watch Tower Bible and Tract Society of Pennsylvania
    • Parau no te faaohiparaa
    • Eita e puharahia
    • Maiti eaha te ore e puhara
    • JW.ORG
    • Haere i nia
    Hapono