Pohehae tano no te haamoriraa viivii ore a Iehova
“E Atua [pohehae] hoi Iehova, e iˈoa [pohehae] hoi to ˈna.”—EXODO 34:14.
1. Eaha te huru teitei mau o te Atua, e nafea te reira ia taai atu i nia i to ˈna pohehae?
TE FAATAA nei Iehova ia ˈna iho mai ‘te hoê Atua pohehae.’ E tia ia outou ia aniani e no te aha, i te mea e e auraa tano ore to te parau ra “pohehae.” Oia mau, te huru teitei roa ˈˈe o te Atua o te here ïa. (Ioane 1, 4:8) E riro mau â te hoê noa ˈˈe manaˈo pohehae o Iehova ei maitai no te huitaata. Inaha, e ite tatou e huru faaora to te pohehae o te Atua no te tapea i te hau e te au-maite-raa o te ao atoa nei.
2. Eaha vetahi mau huru i hurihia na roto i te mau parau hebera ra no te parau “pohehae”?
2 E itehia te parau hebera ra tei taaihia i te “pohehae” hau atu i te 80 taime i roto i te mau Papai Hebera. Fatata te afaraa o taua mau faahororaa ra e tano ïa no te Atua ra o Iehova. “Ia faaohipa-anaˈe-hia no te Atua,” ta G. H. Livingston e faataa ra, “aita te manaˈo o te pohehae e horoa ra i te auraa o te hoê manaˈo hohonu hape, i te hoê râ tamau-onoono-raa i te haamoriraa ia Iehova anaˈe.” (The Pentateuch in Its Cultural Environment) No reira, te huri nei te Traduction du monde nouveau i te tahi taime i te parau hebera na roto i te parau ra “tamau onoono i te haamori i te Atua anaˈe.” (Ezekiela 5:13) Te tahi atu tatararaa tano oia hoi “puai” aore ra “itoito.”—Salamo 79:5; Isaia 9:7.
3. I roto i teihea mau tuhaa, i te tahi taime, e tavini te pohehae i te hoê opuaraa maitai?
3 Ua poietehia te taata e te huru ra ia ite i te pohehae, tera râ ua topa te huitaata i roto i te hara e i te faahopearaa ua faahuru-ê-hia te pohehae. Teie nei râ, e nehenehe te pohehae o te taata e turu i te hoê opuaraa maitai. E nehenehe oia e turai i te hoê taata ia paruru i tei herehia e ana i te mau mana ino. Hau atu, e nehenehe te mau taata e faaite i te pohehae tano no Iehova e no ta ˈna haamoriraa. (Te mau arii 1, 19:10) No te faataa i te maramarama tano o taua huru pohehae ra no Iehova, e nehenehe te iˈoa hebera e hurihia na roto ‘eita e farii i te hoê noa ˈˈe feii’ i nia ia ˈna.—Te mau arii 2, 10:16.
Te kafa auro
4. Eaha te faaueraa no nia i te pohehae tano e ite-maitai-hia i roto i te Ture a te Atua i faataehia ia Iseraela?
4 Te hoê hiˈoraa no nia i te pohehae tano o te ohipa ïa i tupu i muri aˈe te horoaraahia te Ture i te mau ati Iseraela i te mouˈa Sinai ra. Ua faaara-pinepine-hia ratou e eiaha e haamori i te mau atua i hamanihia e te mau taata. Ua parau o Iehova ia ratou e: “E Atua tahoo hoi au o te Atua no oe nei o Iehova [aore ra, “te hoê Atua pohehae (itoito); te hoê Atua o te ore e farii i te hoê noa ˈˈe feii”].” (Exodo 20:5, tatararaa beretane, nota i raro i te api; a faaau e te Exodo 20:22, 23; 22:20; 23:13, 24, 32, 33.) Ua faatupu o Iehova i te hoê faufaa e te mau ati Iseraela, ma te tǎpǔ e e haamaitai e e aratai oia ia ratou i te Fenua i tǎpǔhia. (Exodo 23:22, 31) E ua parau te nunaa e: “Te mau parau atoa a Iehova i parau maira, na matou ïa e rave, e e faaroo.”—Exodo 24:7.
5, 6. (a) Nafea te mau ati Iseraela i te hararaa ma te ino mau i to ratou puhaparaa i te mouˈa Sinai ra? (b) Mea nafea to Iehova e ta ˈna mau taata haamori mau faaiteraa i te pohehae tano i Sinai?
5 Teie nei râ, aita i maoro roa ua hara te mau ati Iseraela i te Atua. Te parahi noa ra ratou i te tupuaˈe o te Mouˈa Sinai. Ua parahi o Mose i nia te mouˈa e rave rahi mahana, i te fariiraa i te tahi â mau faaueraa no ǒ mai i te Atua ra, e ua ani onoono te nunaa i te taeae o Mose, o Aarona, ia hamani i te hoê atua no ratou. Ua farii o Aarona e ua hamani oia i te hoê kafa e te auro ta te nunaa i horoa. Ua parau-haere-hia e o Iehova taua idolo ra. (Salamo 106:20) Te mahana i muri iho ua pûpû ratou i te mau tusia e ua “haamori atu i te reira.” Ua ‘arearea maitai’ atura ratou.—Exodo 32:1, 4, 6, 8, 17-19.
6 Ua pou mai o Mose mai te mouˈa mai a arearea noa ˈi te mau ati Iseraela. I to ˈna iteraa i to ratou haerea haamâ, ua tuô aˈera oia e: “O vai to Iehova ra?” (Exodo 32:25, 26) Ua putuputu atura te mau tamaiti a Levi i pihai iho ia Mose, e ua faaue aˈera ia ratou ia rave i te oˈe e ia taparahi i te feia haamori idolo. Ma te faaite i to ratou pohehae tano no te haamoriraa viivii ore a te Atua, ua taparahi aˈera te mau ati Levi fatata e 3 000 o to ratou mau taeae rave hara. Ua turu o Iehova i taua ohipa ra na roto i te afairaa i te hoê ati i nia i te feia i ora mai. (Exodo 32:28, 35) I reira to te Atua faahiti-faahou-raa i ta ˈna faaueraa e: “Eiaha hoi oe e haamori i te tahi atua ê; e Atua [pohehae] hoi Iehova, e iˈoa [pohehae] hoi to ˈna.”—Exodo 34:14.
Baala-peora
7, 8. (a) Mea nafea to te mau ati Iseraela e rave rahi toparaa i roto i te haamoriraa idolo ia au i te haamoriraa a Baala-peora? (b) Mea nafea te ati no ǒ mai ia Iehova ra i te hoperaa?
7 A maha ahuru matahiti i muri aˈe, a fatata ˈi te nunaa o Iseraela e tomo i roto i te Fenua i tǎpǔhia, ua huti te mau vahine Moabi e Midiana i te ara-maite-raa o e rave rahi mau ati Iseraela no te haere e no te fanaˈo i to ratou huru farii maitai. Ua tia i taua mau tane ra ia patoi i te amui atu e te feia haamori i te mau atua hape. (Exodo 34:12, 15) Maoti râ, ua horo ratou mai “te puaatoro e haere i te taparahiraa ra,” ma te faaturi e te mau vahine e ma te apiti atoa i roto i te haamoriraa ia Baala-peora.—Maseli 7:21, 22; Numera 25:1-3.
8 Ua hopoi mai o Iehova i te hoê ati no te taparahi i te feia i ô i roto i te haamoriraa i te melo taatiraa faufau mau. Ua faaue atoa te Atua i te mau ati Iseraela hapa ore ia taparahi i to ratou mau taeae rave hara. Na roto i te hoê huru faatihaehae teoteo mau, ua afai mai te hoê raatira no Iseraela o Zimeri to ˈna iˈoa i te hoê vahine huiarii no Midiana i roto i to ˈna fare ie no te faaturi e o ˈna ra. I to ˈna iteraa i te reira, ua haapohe te tahuˈa o te mǎtaˈu i te Atua ra, o Phinehasa, i na taata faaturi toopiti atoa ra. I reira to te ati hoperaa, e ua parau aˈera te Atua e: “Ua faafariu ê iho nei Phinehasa . . . i tau riri i te tamarii a Iseraela, i te itoito no ˈna, ta ˈna i rave iho nei i rotopu ia ratou no ˈu nei, i ore i pau ai te tamarii a Iseraela ia ˈu i taua riri no ˈu nei.” (Numera 25:11) Noa ˈtu e ua faaorahia te nunaa i te haamouraa, ua fatata i te 23 000 ati Iseraela o tei pohe. (Korinetia 1, 10:8) Ua erehia ratou i to ratou tiaturiraa tiai-maoro-hia e tomo i roto i te Fenua i tǎpǔhia.
Te hoê haapiiraa no te faaara
9. Eaha te ohipa i tupu i nia i te mau taata no Iseraela e no Iuda no te mea e aita ratou i faaite i te pohehae no te haamoriraa viivii ore a Iehova?
9 Ma te peapea hoi, ua moe oioi taua haapiiraa ra i te mau ati Iseraela. Aita ratou i faaite i te pohehae tano no te haamoriraa viivii ore a Iehova. “Ua faaooo atu ia ˈna [te Atua] i to ratou mau idolo taraihia ra.” (Salamo 78:58) Ei faahopearaa, ua faatia o Iehova e ia haruhia ahuru opu no te afai tîtî e to Asura i te matahiti 740 hou to tatou nei tau. Ua mauiui atoa na basileia o te opu no Iuda e toe ra i te hoê â ati a haamouhia ˈi to ratou oire pu no Ierusalema i te matahiti 607 hou to tatou nei tau. Ua haapohehia e rave rahi, e ua afai-tîtî-hia te feia i ora mai i Babulonia. Auê hoi hiˈoraa no te faaara i te mau kerisetiano atoa i teie nei mahana!—Korinetia 1, 10:6, 11.
10. Eaha te ohipa e tupu i nia i te feia haamori idolo o te ore e tatarahapa?
10 I teie nei, te faahua parau nei te tuhaa toru o te huiraatira o te ao nei—te tahi tau 1 900 mirioni taata—e e mau kerisetiano ratou. (1994 Britannica Book of the Year) No roto te rahiraa o ratou i te mau ekalesia o te faaohipa ra i te mau tii, te mau hohoˈa, e te mau satauro i roto i ta ratou haamoriraa. Aita o Iehova i faaherehere i ta ˈna mau tavini o te haapohehae ia ˈna na roto i ta ratou haamoriraa idolo. Eita atoa oia e faaherehere i te mau taata e parau ra e kerisetiano ratou e o te haamori nei e te tauturu o te mau taoˈa i hamanihia e te materia. “E Varua te Atua, e te feia e haamori ia ˈna ra, e haamori ïa ma te varua e te parau mau e tia ˈi,” o ta Iesu Mesia i parau. (Ioane 4:24) Hau atu, te faaue nei te Bibilia i te mau kerisetiano ia ara i te haamoriraa idolo. (Ioane 1, 5:21) Tei rotopu te feia haamori idolo tatarahapa ore i te mau taata o te ore e ô i roto i te Basileia o te Atua.—Galatia 5:20, 21.
11. Nafea te hoê kerisetiano i hapa noa ˈtu e aita oia i piˈo i mua i te hoê idolo, e eaha te mea e tauturu ia tatou ia patoi atu i taua huru peu haamori idolo ra? (Ephesia 5:5)
11 Noa ˈtu e eita te hoê kerisetiano mau e piˈo i mua i te hoê idolo, e tia ia ˈna ia patoi i te mau mea atoa ta te Atua e hiˈo ra mai te hoê peu haamori idolo, viivii, e te ino. Ei hiˈoraa, te faaara nei te Bibilia e: “Uumi iho i to outou mau melo i te mau mea atoa o teie nei ao, mai te faaturi, te parau faufau ra, te paia ra, te hinaaro tia ore ra, e te nounou taoˈa, e haamori idolo ïa. No taua mau mea ra e roohia mai ai te tamarii faaroo ore i te riri o te Atua ra.” (Kolosa 3:5, 6) Te titau nei te auraroraa i taua mau parau ra i te faarueraa i te haerea viivii i te pae morare. Te titau nei te reira e ia apehia te mau faaanaanataeraa o te faatupuhia no te faaara i te hiaai viivii i te pae taatiraa. Maoti i te faatupu i taua mau hiaai ra, e pohehae te mau kerisetiano mau no te haamoriraa viivii ore a te Atua.
Te mau hiˈoraa no muri iho o tei faatupu i te pohehae tano no te Atua
12, 13. Mea nafea to Iesu horoaraa i te hoê hiˈoraa faahiahia mau na roto i te faaiteraa i te pohehae no te haamoriraa viivii ore a te Atua?
12 O Iesu Mesia te taata i horoa i te hiˈoraa faahiahia roa ˈˈe na roto i te faaiteraa i te pohehae no te haamoriraa viivii ore a te Atua. I te matahiti matamua o ta ˈna taviniraa, ua ite aˈera oia i te feia hoo taoˈa nounou e ohipa ra i roto i te mau aua o te hiero. Te hinaaro nei te mau ati Iuda ratere i te tauturu o te mau taata taui moni no te taui i ta ratou parau no te fenua ěê ei moni e fariihia ei tute no te hiero. E hinaaro atoa ratou e hoo mai i te mau animala e te mau manu no te pûpû ei tusia i titauhia e te Ture a te Atua. Ua tia e ia hopoihia i taua mau hooraa ra i rapaeau mai i te mau aua o te hiero. Ma te ino roa ˈtu â, ua huti atoa te feia hoo taoˈa i te apî na roto i te mau hinaaro i te pae faaroo o to ratou mau taeae na roto i te titauraa i te moni rahi mau. Ma te î i te pohehae tano no te haamoriraa viivii ore a te Atua, ua faaohipa o Iesu i te hoê taura rii no te tiahi i te mau mamoe e te nǎnǎ puaatoro i rapaeau. Ua faatahuri atoa oia i te mau amuraa maa o te feia taui moni, ma te parau e: “Eiaha e faariro i te fare o tau Metua ei fare hooraa taoˈa.” (Ioane 2:14-16) I reira to Iesu faatupuraa i te mau parau i roto i te Salamo 69:9: “No te mea ua riro roa vau i te itoito [aore ra, “pohehae,” Byington] i to fare.”
13 E toru matahiti i muri aˈe, ua ite â o Iesu i te feia hoo taoˈa nounou i te ohiparaa i roto i te hiero a Iehova. E tamâ faahou anei oia i te reira no te pitiraa o te taime? No te puai o to ˈna pohehae no te haamoriraa viivii ore a te Atua mai te huru ra e ua vai puai noa mai te haamataraa o ta ˈna taviniraa. Ua tiahi oia i rapae te feia hoo e te feia e hoo ra. E ua horoa oia i te hoê tumu puai mau no te ohipa o ta ˈna i rave, ma te parau e: “E ere anei ua papaihia, E parauhia to ˈu nei fare e fare pureraa no te mau fenua atoa, riro noa iho nei râ ia outou ei ana eiâ.” (Mareko 11:17) Auê hoi hiˈoraa faahiahia mau no te faaite ma te onoono i te pohehae no ǒ mai i te Atua ra!
14. Nafea te pohehae o Iesu no te haamoriraa viivii ore ia ohipa i nia ia tatou?
14 Aita te huru o te Fatu ra o Iesu Mesia tei faahanahanahia i teie nei i taui noa ˈˈe. (Hebera 13:8) I teie senekele 20, te vai noa ra to ˈna pohehae no te haamoriraa viivii ore a to ˈna Metua i to ˈna vairaa mai i nia i te fenua nei. E nehenehe e itehia te reira i roto i te mau poroi ta ˈna i afai i na amuiraa e hitu i papaihia i roto i te buka ra o te Apokalupo. Te itehia ra te tupuraa rahi i teie nei mahana, i “te mahana o te Fatu ra.” (Apokalupo 1:10; 2:1–3:22) Na roto i te orama, ua ite aˈera te aposetolo ra o Ioane ia Iesu Mesia i faahanahanahia “mai te ura auahi ra o ˈna mata.” (Apokalupo 1:14) Te faaite ra te reira e aita hoê aˈe mea e nehenehe e hunahia i mua i te mata o Iesu ia hiˈopoa anaˈe oia i te mau amuiraa no te haapapu e te vai mâ noa ra e e huru fariihia to ratou no te rave i te taviniraa a Iehova. E tia i te mau kerisetiano no teie nei tau ia tapea noa i roto i to ratou feruriraa i te faaararaa a Iesu no nia i te oreraa e tavini e piti fatu—te Atua e te mau taoˈa materia. (Mataio 6:24) Ua parau o Iesu i te mau melo nounou taoˈa no roto i te amuiraa no Laodikea e: “No te mea te pumahana noa na oe, aore i toetoe, aore hoi i mahanahana, e haapuai atu vau ia oe i rapae i tau vaha. . . . A faaitoito, e e tatarahapa.” (Apokalupo 3:14-19) Na roto i te parau e te ohipa, e tia i te mau matahiapo i nominohia i roto i te mau amuiraa ia tauturu i to ratou mau hoa i roto i te faaroo ia ape i te marei o te nounou taoˈa. E tia atoa i te mau matahiapo ia paruru i te nǎnǎ i te mau haerea ino i te pae morare o teie ao arataihia e te melo taatiraa. Hau atu, eita te mau tavini a te Atua e farii i rotopu ia ratou i te mana o te hoê noa ˈˈe Iezebela i roto i te amuiraa.—Hebera 12:14, 15; Apokalupo 2:20.
15. Mea nafea to te aposetolo Paulo peeraa i te hiˈoraa o Iesu na roto i te faaiteraa i te pohehae no te haamoriraa a Iehova?
15 Ua apee te aposetolo Paulo i te taahiraa avae o te Mesia. No te paruru i te mau kerisetiano i bapetizo-apî-hia i te mana viivii i te pae varua, ua parau oia e: “Te [pohehae] nei au ia outou i te [pohehae] Atua.” (Korinetia 2, 11:2) Na mua ˈˈe i te reira, ua turai te pohehae o Paulo no te haamoriraa viivii ore ia haapii i taua noâ amuiraa ia tiavaru i te feia faaturi o te ore e tatarahapa e mana hoi to ˈna no te haaviivii. Ua riro te mau faaueraa tei faauruahia i horoahia i taua taime ra ei tauturu rahi mau no te mau matahiapo i teie nei mahana a tutava noa ˈi ratou e ia vai ma noa i na hau atu i te 75 500 amuiraa a te mau Ite no Iehova.—Korinetia 1, 5:1, 9-13.
Na ta ˈna mau tavini e fanaˈo ra i te pohehae o te Atua
16, 17. (a) I to te Atua faautuaraa ia Iuda i tahito ra, eaha te haerea ta te mau nunaa i faaite? (b) I muri aˈe i to Iuda afai-tîtî-raahia i te roaraa e 70 matahiti, mea nafea to Iehova faaiteraa i to ˈna pohehae no Ierusalema?
16 I to te Atua faautuaraa i te mau taata no Iuda na roto i te faatiaraa e ia afai-tîtî-hia ratou i Babulonia, ua faaooohia ratou. (Salamo 137:3) Na roto i te riri pohehae, ua tauturu atoa te mau ati Edoma i to Babulonia ia afai i te ati i nia i te mau tavini a te Atua, ua tapao râ o Iehova i te reira. (Ezekiela 35:11; 36:15) I te taime ratou i te afai-tîtî-raahia, ua tatarahapa te feia i ora mai, e i muri aˈe e 70 matahiti, ua faahoˈi Iehova ia ratou i to ratou fenua.
17 I te omuaraa, ua vai te nunaa no Iuda i roto i te hoê huru tupuraa peapea mau. Te vai ano noa ra te oire no Ierusalema e to ˈna hiero. Area te mau nunaa tapiri te patoi ra ratou i te mau tutavaraa no te patu faahou i te hiero. (Ezera 4:4, 23, 24) Eaha te huru o Iehova i mua i te reira? Te parau nei te faatiaraa i faauruahia e: “Te na ô maira Iehova sabaota ra, Ua ooo roa vau ia Ierusalema e ia Ziona. E ua riri roa vau i te mau fenua i faaea noa ra; e riri iti hoi to ˈu i to ˈu ra mau taata, e na ratou maira te pohe rahi. E teie nei, te parau maira Iehova; Ua hoˈi au i Ierusalema ma te aroha: e patuhia to ˈu ra fare i reira, te parau maira Iehova sabaota ra, e rave-faahou-hia te leni faito ia Ierusalema.” (Zekaria 1:14-16) E parau tǎpǔ mau hoi teie, ua patuhia te hiero e te oire no Ierusalema ma te manuïa.
18. Eaha te ohipa i tupu i nia i te mau kerisetiano mau i te roaraa o te tamaˈi rahi matamua?
18 Hoê â huru tupuraa to te amuiraa kerisetiano no te senekele 20. I te roaraa o te tamaˈi rahi matamua, ua aˈo o Iehova i ta ˈna mau tavini no te mea aita ratou i faaite i te hoê huru anoi ore papu i roto i te mau tamaˈi o teie nei ao. (Ioane 17:16) Ua faatia o Iehova i te mau puai politita ia faatîtî ia ratou, e ua oaoa rahi roa te mau upoo faatere o te amuiraa faaroo kerisetiano no nia i taua mau ati ra. Inaha, te rave nei te mau upoo faatere haapaoraa i te aratairaa no te rave e ia opani te mau tia politita i te ohipa a te Feia haapii bibilia, tei piihia i teie nei te mau Ite no Iehova.—Apokalupo 11:7, 10.
19. Nafea to Iehova faaiteraa i te pohehae no ta ˈna haamoriraa mai te matahiti 1919 mai â?
19 Teie nei râ, ua faaite o Iehova i te pohehae no ta ˈna haamoriraa e ua faahoˈi oia i ta ˈna mau tavini o tei tatarahapa i roto i to ˈna farii maitai i te matahiti 1919 i muri aˈe i te tamaˈi. (Apokalupo 11:11, 12) Ei faahopearaa, ua maraa te numera o te feia arue ia Iehova mai te numera iti e 4 000 i te matahiti 1918 i te tahi tau 5 mirioni i teie mahana. (Isaia 60:22) Fatata roa, e itehia te pohehae o Iehova no ta ˈna haamoriraa viivii ore na roto i te tahi atu mau huru peapea mau.
Te mau ohipa e tupu no te pohehae o te Atua
20. Eaha ta te Atua e fatata roa ra i te faatupu no te faaite i to ˈna pohehae no te haamoriraa viivii ore?
20 Ua apee na te mau ekalesia o te amuiraa faaroo kerisetiano e rave rahi senekele i te haerea o te mau ati Iuda apotata o tei turai ia Iehova ia pohehae. (Ezekiela 8:3, 17, 18) Fatata roa o Iehova i te ohipa na roto i te tuuraa i te manaˈo itoito i roto i te mafatu o te mau melo o te mau Nunaa Amui. E turai te reira i te mau puai politita ia haamou i te amuiraa faaroo kerisetiano e te toea o te haapaoraa hape. (Apokalupo 17:16, 17) E ora mai te feia haamori mau i taua haavaraa riaria mau ra a te Atua. E ohipa ratou ia au i te mau parau o te mau mea i poietehia i nia i te raˈi o tei parau e: “Haleluia . . . Ua faautua iho nei hoi oia i taua faaturi rahi ra [te haapaoraa hape], o tei haaviivii i to te ao nei i tana faaturiraa [ta ˈna mau haapiiraa hape e to ˈna turu i te mau tia politita ino]; e ua tahoo oia i te toto o to ˈna ra mau tavini, ta to ˈna rima i haamanii ra.”—Apokalupo 19:1, 2.
21. (a) Eaha ta Satani e ta ˈna faanahonahoraa e rave i muri aˈe i te haamouraa o te haapaoraa hape? (b) Nafea te Atua ia ohipa?
21 Eaha te ohipa e tupu i muri aˈe i te haamouraa o te hau emepera o te haapaoraa hape o te ao nei? E turai o Satani i te mau puai politita ia faanaho i te hoê aroraa na te ao nei i nia i te mau tavini a Iehova. Eaha ïa te huru o te Atua mau i taua ohipa ra a Satani no te faaore i te haamoriraa mau i nia i te fenua nei? Te parau nei o Ezekiela 38:19-23 ia tatou e: “Ua parau hoi au [Iehova] ma te uˈana o tau riri [aore ra, pohehae], e to ˈu nei hae. . . . I te maˈi pohe e te toto ta ˈu parau ia parau atu ia ˈna ra; e ma te ûa rahi, e te ofai rahi ûa-paari, e te auahi, e te gopheri; e na ˈu e haamairi mai i te ûa i nia ia ˈna, e i nia i to ˈna ra mau pǔpǔ, e te taata e pee ia ˈna ra. E na reira vau i te faarahi ia ˈu iho, e te haamaitai ia ˈu iho; e itehia hoi au e te mau fenua atoa e rave rahi; e ite hoi ratou e, o vau o Iehova.”—A hiˈo atoa i te Zephania 1:18; 3:8.
22. Nafea tatou ia faaite e te pohehae nei tatou no te haamoriraa viivii ore a Iehova?
22 Auê hoi i te tamahanahana ia ite e te haapao nei te Arii mana hope o te ao nei ma te pohehae i to ˈna mau taata haamori mau! Ma te î i te mauruuru no to ˈna hamani maitai faito ore, ia pohehae noa tatou no te haamoriraa viivii ore a te Atua ra o Iehova. Ma te itoito, ia tamau noa tatou i te poro i te parau apî maitai e ia tiai tatou ma te tiaturi i te mahana rahi a Iehova, i te taime e faaite ai e e faahanahana ˈi o Iehova i to ˈna iˈoa rahi mau.—Mataio 24:14.
Mau tuhaa no te feruri-hohonu-raa
◻ Eaha te auraa o te pohehaeraa no Iehova?
◻ Eaha ta tatou e haapii na roto i te hiˈoraa i horoahia e te mau ati Iseraela i tahito ra?
◻ Nafea tatou ia ape i te turai ia Iehova i te pohehae?
◻ Mea nafea to te Atua e to te Mesia faaiteraa i te pohehae no te haamoriraa viivii ore?
Eita Te Here E Pohehae
NO NIA i te faahinaaroraa, ua papai te taata tuatapapa bibilia ra o Albert Barnes no te senekele 19 e: “Te reira te hoê o te mau ohipa ino matau-roa ˈˈe-hia, e te faaite maitai ra te reira i te faufau rahi o te taata nei.” Ua parau faahou o ˈna e: “Te taata e nehenehe e imi i te tumu o te mau tamaˈi e te mau aroraa e te mau opuaraa atoa o te ao nei—te mau faanahoraa e te mau opuaraa atoa o te feia e parau ra e e kerisetiano ratou, o tei faaino roa i ta ratou haapaoraa e o tei haaferuri ia ratou, mai te peu e e nehenehe oia e itea i to ratou tumu mau—e maere ïa oia i te ite e te tumu rahi o te faahinaaro ïa. Te oto nei tatou e mea ruperupe aˈe vetahi ia tatou nei; te hinaaro nei tatou e fatu i ta vetahi ê taoˈa, noa ˈtu e aita ta tatou e tiaraa no te reira; e te aratai ra te reira i te mau faahaparaa rave rau o te ravehia no te faaiti i to ratou oaoaraa i te reira, aore ra ia fatu tatou iho i te reira, aore ra no te faaite e aita ta ratou taoˈa i rahi mai tei manaˈohia e ratou. . . . no reira e haamâhahia to tatou faahinaaroraa.”—Roma 1:29; Iakobo 4:5.
I te tahi aˈe pae, ua horoa o Barnes i te hoê manaˈo anaanatae no nia i te here, o te “faahinaaro ore.” (Korinetia 1, 13:4, King James Version) Ua papai oia e: “Eita te here e faahinaaro i te oaoa o vetahi ê; e oaoa oia i to ratou vai-maitai-raa; e ia rahi to ratou oaoa . . . , eita te feia turaihia e te here . . . e faaiti i te reira; eita ratou e faahuru ê ia ratou no ta ratou mau taoˈa; eita ratou e faaiti i taua oaoa ra; eita ratou e ohumu aore ra e inoino e aita ratou iho e fanaˈo ra i te reira. . . . Mai te peu e te here nei tatou ia vetahi ê—mai te peu e e oaoa tatou i to ratou oaoaraa, eita tatou e faahinaaro ia ratou.”
[Hohoˈa i te api 10]
Ua pohehae o Phinehasa no te haamoriraa viivii ore a Iehova