Te mau Cathares—E mau kerisetiano hamani-ino-hia anei o ratou?
“A HAAPOHE ia ratou paatoa; e ite te Atua i to ˈna mau taata.” I taua mahana ra o te tau veavea i te matahiti 1209, ua taparahi-pohe-hia te huiraatira no Béziers, i Farani apatoa. Aita te monahi ra o Arnold Amalric, nominohia ei tia no te pâpa i te upoo o te feia aro moˈa katolika, i aroha aˈe. I to to ˈna mau taata aniraa e nafea ratou ia faataa i te mau katolika e te mau hairesi, mai te faatiahia ra ua horoa o ˈna i te pahonoraa ino mau i faahitihia i nia nei. Ua faaiti te feia tuatapapa aamu katolika i te reira mai teie: “Eiaha e haapeapea. Te tiaturi nei au e mea iti roa o te taui mai.” Noa ˈtu eaha te pahonoraa tano, ua haapohehia tau 20 000 tane, vahine, e tamarii e tau 300 000 feia aro moˈa, arataihia e te mau ekalesiatiko o te Ekalesia katolika.
Eaha te tumu o teie taparahiraa? I te omuaraa noa o te Tamaˈi faaroo Albigeois to te Pâpa Innocent III aroraa i te mau hairesi mai tei piihia i roto i te mataeinaa o Languedoc, i Farani apatoa no ropu. Hou a hope ai te reira tau 20 matahiti i muri iho, peneiaˈe hoê mirioni taata—te mau Cathares, te mau Vaudois, e e rave rahi mau katolika—o tei pohe.
Te aimârôraa faaroo i Europa o te anotau no ropu
Ua faatupu te maraaraa oioi o te hoo taoˈa i te senekele 11 o to tatou nei tau i te mau tauiraa rarahi i te pae totiale e i te pae faanavairaa faufaa i Europa o te anotau no ropu. Ua haamauhia aˈera te mau oire ei nohoraa no te rahiraa feia hamani taoˈa aravihi e feia hoo taoˈa. Ua horoa te reira i te mau manaˈo apî. Ua tupu aˈera te aimârôraa faaroo i Languedoc, i reira ua ruperupe maitai te hoê nunaa tei farii rahi i te manaˈo o vetahi ê e tei haere i mua mai tei ore i itehia aˈenei i te tahi atu vahi no Europa. O te oire no Toulouse i Languedoc te toru o te oire rahi ruperupe roa ˈˈe i Europa. O te ao hoi i reira te mau rohipehe troubadours i te parareraa, ua tuatapapa vetahi o ta ratou mau parau i te mau tumu parau politita e faaroo.
Ma te faataa i te huru tupuraa i te pae faaroo i te mau senekele 11 e 12, te parau ra te Revue d’histoire et de philosophie religieuses e: “I te senekele 12, mai te senekele na mua ˈtu, ua aimârô-noa-hia te mau faufaa morare a te mau upoo faatere haapaoraa, to ratou faturaa i te taoˈa rahi, to ratou taviriraa i te moni, e to ratou huru morare tia ore, ua vahavaha-matamua-hia râ ta ratou taoˈa rahi e to ratou mana, to ratou taairaa e te mau mana faatere, e ta ratou taviniraa haavare.”
Te feia poro ratere
Ua faˈi atoa te Pâpa Innocent III e e tia ia faahapa i te ohipa ino rahi i roto i te ekalesia no te numera o tei rahi noa ˈtura o te feia poro aimârô, ratere i Europa, i Farani apatoa iho â râ e i Italia apatoerau. E Cathares aore ra e Vaudois te rahiraa o ratou. Ua faaue oia i te mau perepitero ia ore e haapii i te mau taata, i te parauraa e: “Te hinaaro nei te mau tamarii i te faraoa te ore e tia ia outou ia horoa ˈtu na ratou.” Maoti râ i te faaitoito i te haapiiraa i te Bibilia i te nunaa, ua parau o Innocent e “no te hohonu rahi o te Papai no ǒ mai i te Atua ra, eita, eiaha noa te taata mai te matauhia o te ore i ite i te papai e i te taio, te taata ara maite e tei haapiihia atoa râ, e nehenehe e taa i te reira.” Ua opanihia te taioraa i te Bibilia i te taatoaraa eiaha râ i te mau upoo faatere haapaoraa e i muri iho ua faatiahia te reira na roto noa râ i te reo Latino.
No te patoi i te pororaa ratere a te feia aimârô, ua farii te pâpa i te haamauraahia te Faanahoraa a te Feia poro monahi, aore ra te mau Dominicains. Taa ê atu i te mau upoo faatere haapaoraa katolika taoˈa rahi, ua riro teie mau monahi ei feia poro ratere faanahohia no te paruru i te faaroo tumu katolika i te mau “hairesi” i Farani apatoa. Ua tono atoa te pâpa i to ˈna mau tia no te haaferuri i te mau Cathares e no te tamata i te faahoˈi ia ratou i roto i te faaroo katolika. I te mea e aita taua mau tutavaraa ra i manuïa, e ua haapohehia te hoê o to ˈna mau tia, na te hoê hairesi mai tei parauhia, ua faaue o Innocent III i te Tamaˈi faaroo Albigeois i te matahiti 1209. O Albi te hoê o te mau oire, e mea rahi roa te mau Cathares i reira, no reira ua faaau te feia tuatapapa aamu i te mau Cathares ei mau Albigeois e ua faaohipa ratou i teie parau no te faataa i te mau “hairesi” atoa i roto i taua vahi ra, e tae noa ˈtu te mau Vaudois. (A hiˈo i te tumu parau tarenihia.)
O vai te mau Cathares?
No roto mai te parau “cathare” i te parau heleni ra ka·tha·rosʹ, oia hoi te auraa “viivii ore.” Mai te senekele 11 e tae atu i te senekele 14, ua parare te faanahoraa a te mau Cathares i Lombardie iho â râ, i Italia apatoerau, e i Languedoc. Ua riro te mau tiaturiraa a te mau Cathares ei anoiraa no te tiaturiraa o te vairaa o na piti tuhaa taa ê e te Ite teitei, no ǒ mai paha i te feia hoo taoˈa ěê e te mau mitionare. Te faataa ra The Encyclopedia of Religion i te tiaturiraa a te mau Cathares no nia i te vairaa o na piti tuhaa taa ê ei tiaturiraa i roto e “piti faaueraa tumu: te maitai i te hoê pae, o te faatere i te mea varua atoa, te ino i te tahi aˈe pae, te tumu o te ao materia, e o te tino taata nei.” Ua tiaturi te mau Cathares e ua poiete o Satani i te ao materia, o te tia mau iho â ia haamouhia. Ta ratou tiaturiraa oia hoi te maue-ê-raa i te ao materia ino.
E tufahia te mau Cathares i roto e piti pǔpǔ, tei tia roa e te feia faaroo. E faatoroahia tei tia roa e te hoê peu tutuu o te bapetizoraa i te pae varua, piihia consolamentum. E faatupuhia te reira e te tuuraa rima, i muri aˈe i te hoê matahiti tamataraa. E ravehia teie peu tutuu no te faaora i te taata e faatoroahia ra i te faatereraa a Satani, no te tamâ ia ˈna i te hara atoa, e no te tufa ˈtu i te varua moˈa. Ua faateitei te reira i te tiaraa “tia roa,” faaohipahia i nia i te pǔpǔ iti feia teitei o te ohipa ei mau tavini no te feia faaroo. E faatupu tei tia roa i te mau euhe o te haapaeraa, te peu viivii ore, e te veve. Mai te peu e ua faaipoipohia oia, e tia i tei tia roa ia faarue i to ˈna hoa, i te mea e te tiaturi nei te mau Cathares e o te taatiraa i te pae tino te hara matamua.
Maoti i te pee i te hoê huru oraraa haapae i te mau mea atoa o te oraraa, e farii te feia faaroo i te mau haapiiraa a te mau Cathares. I te tuturiraa i raro ei faaturaraa i tei tia roa na roto i te hoê peu tutuu piihia melioramentum, e ani te taata faaroo i te faaoreraa i te hapa e te hoê haamaitairaa. Ia nehenehe ratou e ora i te hoê oraraa mai te matauhia, e faaau te feia faaroo e tei tia roa i te hoê convenenza, aore ra fariiraa, o te horoa i nia i te roi poheraa te bapetizoraa i te pae varua, aore ra consolamentum.
Te haerea i nia i te Bibilia
Noa ˈtu e e faahiti rahi te mau Cathares i te Bibilia, e faariro ratou na mua roa i te reira mai te hoê pu alegoria e fabula. Ua manaˈo ratou e no ǒ mai te tuhaa rahi o te mau Papai Hebera i te Diabolo ra. Ua faaohipa ratou i te mau tuhaa o te mau Papai Heleni, mai te mau papai o te faataa ê i te iˈo e te varua, no te turu i ta ratou haapiiraa philosopho no nia i te vairaa o na piti tuhaa taa ê. I roto i te Pure a te Fatu, ua pure ratou no “ta matou faraoa hau aˈe i te maa” (oia hoi “faraoa i te pae varua”) maoti i “ta matou faraoa o te mau mahana atoa,” hoê faraoa materia e mea ino no ratou.
E rave rahi mau haapiiraa a te mau Cathares o te patoi roa ˈtu i te Bibilia. Ei hiˈoraa, ua tiaturi ratou i te pohe-ore-raa o te nephe e te fa-faahou-raa i roto i te tino ê. (A faaau e te Koheleta 9:5, 10; Ezekiela 18:4, 20.) Ua niu atoa ratou i ta ratou mau tiaturiraa i nia i te mau papai apokiripha. Teie nei râ, i te mea e ua huri te mau Cathares i te tahi mau tuhaa o te mau Papai na roto i te reo paraparauhia e te nunaa, i nia i te tahi faito, ua faariro ratou i te Bibilia ei buka matau-maitai-aˈe-hia no te Anotau no Ropu.
E ere ratou i te mau kerisetiano
Ua faariro tei tia roa ia ratou ei feia mono parau-tia a te mau aposetolo e, inaha, ua pii ratou ia ratou iho “mau kerisetiano,” ma te haapapu i te reira i te apitiraa i taua parau ra te parau “mau” aore ra “maitai.” Teie nei râ, i te tupuraa mau, mea taa ê roa te mau tiaturiraa e rave rahi a te mau Cathares i te kerisetianoraa. I te mea e aita te mau Cathares e farii ra ia Iesu mai te Tamaiti a te Atua, ua patoi ratou e ua haere mai oia i roto i te tino iˈo e ua faatusia oia ia ˈna. Ma te tatara hape i te faautuaraa a te Bibilia o te tino e o te ao, ua faariro ratou i te mau mea materia atoa ei mea ino. Ua tiaturi papu ïa ratou e e tino varua noa to Iesu e i to ˈna parahiraa i nia i te fenua, e au noa e ua fa o ˈna e te hoê tino iˈo. Mai te mau apotata o te senekele matamua, ua riro te mau Cathares ei “mau taata o te ore e farii e ua fa o Iesu Mesia i roto i te tino iˈo.”—Ioane 2, 7.
I roto i ta ˈna buka Medieval Heresy, te papai ra o M. D. Lambert e “ua mono [te faanahoraa a te mau Cathares] i te huru morare kerisetiano ei haapaeraa faahepohia i te mau mea atoa o te oraraa, . . . ua faaore ratou i te taraehara i te oreraa e farii i te puai faaora o [te poheraa o te Mesia].” Te manaˈo ra o ˈna e “te faaau mau ra tei tia roa i te mau orometua haapii i te haapaeraa i te mau mea atoa o te oraraa no te pae Hitia o te râ, te mau bonzes [monahi] e te mau fakirs [feia ani haere] no Taina aore ra no Inidia, te feia turu i te mau parau miterio a Orphée, aore ra te mau orometua haapii i te Ite teitei.” I roto i te tiaturiraa a te mau Cathares, e tupu te faaoraraa, eiaha maoti i te tusia hoo o Iesu Mesia, i te consolamentum râ, aore ra bapetizoraa i roto i te varua moˈa. No te feia i tamâhia, e faaora mai te pohe i te mea materia.
Te hoê tamaˈi faaroo moˈa ore
Ua anaanatae te nunaa, o tei taahoa i te mau titauraa etaeta mau e te toparaa rahi a te mau upoo faatere haapaoraa, i te huru oraraa a te mau Cathares. Ua faahohoˈa tei tia roa i te Ekalesia katolika e to ˈna upoo faatere i “te sunago o Satani” e “te metua vahine o te mau faaturi” o te Apokalupo 3:9 e 17:5. Ua ruperupe te faanahonahoraa a te mau Cathares e ua haamau i te ekalesia i Farani apatoa. Ua ohipa te Pâpa Innocent III no te turu e no te aufau i te Tamaˈi faaroo Albigeois mai tei piihia, te tamaˈi faaroo matamua faanahohia i rotopu i te amuiraa faaroo kerisetiano no te patoi i te feia e parau ra e e kerisetiano ratou.
Na roto i te mau rata e te mau tia, ua faaahoaho te pâpa i te mau arii katolika, te feia tiaraa teitei, te feia arii, e te feia faahoro puaahorofenua no Europa. Ua fafau o ˈna i te mau maitai e te mau taoˈa no Languedoc no te feia atoa e aro no te haamou i te hairesi “noa ˈtu eaha te mau ravea.” Aita ta ˈna piiraa i vai tâuˈa-ore-noa-hia. Arataihia e te mau ekalesiatiko e te mau monahi katolika, ua tere te hoê nuu feia aro moˈa rave rau no Farani apatoerau, no Flandre, e no Helemani i te pae apatoa na te Peho Rhône.
Ua tapao te haamouraahia o Béziers i te haamataraa o te hoê tamaˈi haruraa o tei haamou ia Languedoc i roto i te hoê aroraa ura hamaniiraa toto. Ua pau te mau oire Albi, Carcassonne, Castres, Foix, Narbonne, Termes i te feia aro moˈa hamanii toto. I roto i te mau haapuraa a te mau Cathares mai ia Cassès, Minerve, e Lavaur, ua tutuihia tau hanere o tei tia roa i nia i te pou. Ia au i te monahi tuatapapa aamu ra o Pierre des Vaux-de-Cernay, ‘ua tutui ora te feia aro moˈa i tei tia roa ma te oaoa.’ I te matahiti 1229, i muri aˈe e 20 matahiti aroraa e vavahiraa, ua topa aˈera o Languedoc i raro aˈe i te Korona Farani. Aita râ te taparahiraa i faaea.
Te faatae ra te Tiribuna haava hairesi i te ati pohe
I te matahiti 1231, ua haamau te Pâpa Grégoire IX i te Tiribuna haava hairesi no te turu i te aroraa e te mau mauhaa tamaˈi.a Ua niuhia te faanahoraa a te Tiribuna haava hairesi na mua roa i nia i te mau faahaparaa e te faaheporaa e, i muri iho, i nia i te hamani-ino-raa. Ta ˈna fa oia hoi te haamouraa i te mea tei ore i haamouhia e te ˈoˈe. E auraro noa te mau haava o te Tiribuna haava hairesi—e mau monahi Dominicains e Franciscains te rahiraa—i te pâpa. Te haapoheraa na roto i te tutuiraa o te faautuaraa hopea ïa o te hairesi. Teie te ohipa maamaa e te haerea hamani ino o te feia o te Tiribuna haava hairesi o tei faatupu i te orureraa hau i roto i te tahi atu mau vahi, Albi e Toulouse. I Avignonet, ua taparahihia te mau melo atoa o te Tiribuna haava hairesi.
I te matahiti 1244 ua faatupu te horoaraa te pare etaeta ia ˈna i nia i te mouˈa no Montségur, te haapuraa hopea o te feia tia roa e rave rahi, i te ati pohe no te faanahoraa a te mau Cathares. Tau 200 tane e vahine o tei pohe na roto i te hoê tutuiraa uˈana i nia i te pou. I te roaraa o te mau matahiti, ua maimi te Tiribuna haava hairesi i te toea o te mau Cathares. Ua tutuihia te Cathare hopea i nia i te pou mai te parauhia ra i Languedoc i te matahiti 1330. Te tapao ra te buka Medieval Heresy e: “Ua riro te toparaa o te faanahoraa a te mau Cathares ei ohipa taa ê roa ˈˈe a te Tiribuna haava hairesi.”
E ere roa ˈtu te mau Cathares i te mau kerisetiano mau. Ua tia râ anei e ia haamou-ino-hia ratou e te mau kerisetiano parau-noa-hia no to ratou vahavaharaa i te Ekalesia katolika? Ua faaino te mau katolika o tei hamani ino e o tei haapohe ia ratou i te Atua e te Mesia e ua horoa ratou i te hoê hohoˈa hape o te kerisetianoraa mau i to ratou hamani-ino-raa e taparahi-pohe-raa i taua mau hanere taata aimârô ra.
[Nota i raro i te api]
a No te mau haamaramaramaraa hau atu â no nia i te Tiribuna haava hairesi i te anotau no ropu, a hiˈo i te tumu parau “Te Tiribuna haava hairesi riaria” i roto i te A ara mai na! o te 22 no eperera 1986 (farani), neneihia e te Watchtower Bible and Tract Society of New York, Inc., mau api 20-3.
[Tumu parau tarenihia i te api 28]
TE MAU VAUDOIS
I te pae hopea o te senekele 12 o to tatou nei tau, ua aufau o Pierre Valdès, aore ra Peter Waldo, hoê taata tapihoo moni no Lyon, i te mau huriraa matamua o te mau tuhaa o te Bibilia na roto e rave rahi mau reo Provençal e paraparauhia i taua vahi ra, te reo paraparauhia e te nunaa i Farani apatoa e apatoerau. Ua faarue te hoê katolika aau rotahi i ta ˈna ohipa tapihooraa e ua pûpû oia ia ˈna iho no te poro i te Evanelia. Ma te faufau roa i te ohipa ino a te mau upoo faatere haapaoraa, ua apee e rave rahi mau katolika ê atu ia ˈna e ua riro mai ratou ei feia poro ratere.
Aita i maoro ua farerei o Waldo i te patoiraa a te mau upoo faatere haapaoraa o to ˈna vahi, o tei turai i te pâpa ia opani i ta ˈna faaite-haere-raa i mua i te taata. Teie ta ˈna pahonoraa i faatiahia: “E tia ia matou ia auraro i te Atua maoti i te taata.” (A faaau e te Ohipa 5:29.) No to ˈna tuutuu ore, ua tiavaruhia o Waldo. Ua tutava ta ˈna mau pǐpǐ, piihia te mau Vaudois, aore ra te Feia veve no Lyon, ma te itoito i te pee i to ˈna hiˈoraa, i te pororaa tatoopiti na te mau fare o te mau taata. Ua parare oioi ta ratou mau haapiiraa i te pae apatoa, hitia o te râ, e apatoerau o Farani, i Italia apatoerau atoa.
I te pae rahi, ua turu ratou i te mau tiaturiraa e te mau peu o te kerisetianoraa matamua. Ua patoi ratou, i rotopu i te mau haapiiraa, i te vahi tamâraa hara, te mau pure no te feia pohe, te haamoriraa ia Maria, te mau pure no te “mau peata,” te haamoriraa i te satauro, te mau maitai, te oroa euhari, e te bapetizoraa i te mau aiû.b
Mea taa ê roa te mau haapiiraa a te mau Vaudois i te mau haapiiraa kerisetiano ore no nia i te vairaa o na piti tuhaa taa ê a te mau Cathares, mea pinepine hoi ratou i te faatueahia ia ratou. Te tumu rahi o teie faatuearaa oia hoi ua tamata te feia patoi uˈana katolika ma te hinaaro mau i te faatuea i te pororaa a te mau Vaudois i te mau haapiiraa a te mau Albigeois, aore ra Cathares.
[Nota i raro i te api]
b No te mau haamaramaramaraa hau atu â no nia i te mau Vaudois, a hiˈo i te tumu parau “Te mau Vaudois—E hairesi aore ra e feia maimi i te parau mau?” i roto i Te Pare Tiairaa o te 1 no novema 1981, mau api 12-15 (farani).
[Hohoˈa i te api 29]
Ua pohe e hitu tausani taata i roto i te Ekalesia a St. Marie-Madeleine i Béziers, i reira ua taparahi te feia aro moˈa e 20 000 tane, vahine, e tamarii