VAIRAA PAPAI NATIRARA Watchtower
Watchtower
VAIRAA PAPAI NATIRARA
Tahiti
ǎ,ě,ǐ,ǒ,ǔ,ˈ
  • ǎ
  • ě
  • ǐ
  • ǒ
  • ǔ
  • ˈ
  • BIBILIA
  • PAPAI
  • PUTUPUTURAA
  • w95 1/9 api 5-7
  • Te purumu pirihao e aratai i te tiamâraa

Aita e video no teie tuhaa.

Eiaha e inoino, te vai ra te tahi fifi e te video.

  • Te purumu pirihao e aratai i te tiamâraa
  • Te Pare Tiairaa te faaite ra i te Basileia o Iehova 1995
  • Upoo parau iti
  • Papai tei tuea
  • Nafea te eˈa pirihao ia faatiamâ
  • E nehenehe tatou e tiaturi i te tauturu a te Atua
  • Ua faaea raua i te haere na nia i te purumu aano
  • Hoê purumu aano e te tiamâraa iti
    Te Pare Tiairaa te faaite ra i te Basileia o Iehova 1995
  • Mea maitai anei te mau haapaoraa atoa?
    Te Pare Tiairaa e faaite ra i te Basileia o Iehova 2009
  • A tamau i te “faaroo ia ˈna”
    Te Pare Tiairaa e faaite ra i te Basileia o Iehova (No te haapiiraa) 2021
  • Ia arataihia oe e Iehova i te tiamâraa mau
    Te Pare Tiairaa e faaite ra i te Basileia o Iehova 2012
Ite hau atu â
Te Pare Tiairaa te faaite ra i te Basileia o Iehova 1995
w95 1/9 api 5-7

Te purumu pirihao e aratai i te tiamâraa

TE AIMÂRÔ nei vetahi mau taata maramarama e te faaterehia ra te ao o te reva teitei e te mau ture natura. Te haavî nei teie mau ture i te mau mea atoa mai te mau huˈa atomi haihai tae atu i te mau haapueraa fetia rarahi e haaputu ra tau miria fetia. Ahiri e aita e ture natura, eita ïa e itehia te faanahoraa e te maramarama; eita te ora iho e itehia. I to ratou taaraa i te mau ture natura e te ohiparaa ia au i te reira, ua nehenehe te taata e faatupu i te tahi mau mea maere mau, mai te taahiraa i nia i te avaˈe e te haaparareraa i te mau hohoˈa peni huru rau i tera e tera vahi i nia i te fenua aore ra i nia ˈˈe i te fenua atoa nei na roto i te mau afata teata i roto i to tatou mau fare.

Eaha ˈtura ïa no nia i te mau ture i te pae morare? E haamaitai e e faahotu anei te pee-maite-raa i te reira? E au ra e te manaˈo ra e rave rahi e aita e ture i te pae morare e te maiti nei ratou i te hoê haapiiraa philosopho aore ra i te hoê haapaoraa e faatia noa i te mau mea atoa e o te tuea i to ratou iho mau hinaaro.

Te vai nei râ vetahi o te maiti nei i te tahi atu eˈa, te ‘eˈa pirihao e aratai i te ora’ mai tei haapapuhia i roto i te Bibilia. Eita tatou e maere e mea iti roa o te maiti nei i te reira, i te mea e ua parau o Iesu no nia i te eˈa pirihao e: “Te iti hoi o te feia i ite atu i te reira!” (Mataio 7:14) No te aha mea iti roa ratou?

No te mea te faaetaetahia ra te eˈa pirihao e te mau ture e te mau faaueraa tumu a te Atua. E faaanaanatae noa oia i te hoê taata e hinaaro mau ra e faaau i to ˈna oraraa i te mau ture a te Atua. Taa ê roa ˈtu i te purumu aano, o te horoa i te hoê hohoˈa tiamâraa noa, i te tupuraa mau râ e faatîtî oia, e faatiamâ te purumu pirihao, mea etaeta ia hiˈohia, i te hoê taata i roto i te mau tuhaa faufaa atoa. Te haamauhia ra to ˈna mau otia e “te ture tia roa o te tiamâ ra.”—Iakobo 1:25.

Nafea te eˈa pirihao ia faatiamâ

Parau mau, e ere i te mea ohie ia faaea noa i nia i te eˈa pirihao. Mea tia ore te mau taata ora atoa e te vai ra i roto ia ratou te hinaaro e rave i te hara. E nehenehe ïa te hoê taata e turaihia ia atea ê rii. Noa ˈtu râ, no te fanaˈo i te mau haamaitairaa o te pee-maite-raa i ‘te purumu etaeta’ e titauhia te aˈoraa ia ˈna iho aore ra te tahi mau faatitiaifaroraa, i te mea e ‘te haapii maira te Atua ia tatou ia maitai tatou iho.’—Isaia 48:17; Roma 3:23.

Ei faahohoˈaraa: E faanaho te mau metua paari i te hoê ‘aratairaa etaeta’ i te pae o te maa no ta ratou mau tamarii. E tia paha ia ratou i te tahi taime ia haavî i te mau hora tamaaraa. Ia paari anaˈe râ te mau tamarii, e haafaufaa ratou i te aˈoraa here mau a to ratou mau metua. Ia paari ratou, e hiaai ratou i te maa maitai no te tino. No te rahiraa maa rave rau e vai ra i mua ia ratou eita roa ˈtu ratou e manaˈo e te haavîhia ra ratou.

Ia au i te hiˈoraa i te pae varua, te na reira atoa ra te Atua e te feia e rave ra i te purumu pirihao e aratai i te ora. Te atuatu ra oia i roto i te feia haehaa i te tahi mau hinaaro tia o te aratai i te oaoa e te tiamâraa mau. Te rave nei oia i te reira na roto i te horoaraa i ta ˈna Parau, te Bibilia. Hau atu, te titau manihini ra oia ia tatou ia ani i to ˈna varua na roto i te pure no te tauturu ia tatou, e te faaue ra oia ia tatou ia apiti atu i te mau hoa kerisetiano, o te nehenehe e tauturu ia tatou ia faaea noa i nia i te eˈa pirihao. (Hebera 10:24, 25) E, e Atua here oia, e niu teie huru maitai rahi o ta ˈna mau fa e ta ˈna mau huru raveraa atoa.—Ioane 1, 4:8.

Ia faatupuhia te here, te hau, te maitai, te hitahita ore, e te tahi atu mau hotu o te varua a te Atua, e ere te purumu pirihao i te mea etaeta. Mai ta te irava e parau ra, “aore hoi te ture i te reira.” (Galatia 5:22, 23) “Tei ia ˈna te [v]arua o te Fatu [Iehova] ra, tei reira te tiamâ.” (Korinetia 2, 3:17) I teie nei â, te tamata nei te mau kerisetiano mau i teie tiamâraa. Ua tiamâ ratou e e rave rahi mau haamǎtaˈuraa e haamauiui ra i te mau taata i teie nei mahana, mai te mǎtaˈuraa i te tau no a muri aˈe e te hoê mǎtaˈu haavare i te feia pohe. Auê i te mea putapû mau ia hiˈo i te tau no a muri aˈe ia “î hoi te fenua i te ite ia Iehova, mai te vairaa miti e î i te miti ra”! (Isaia 11:9) I muri iho, e mou atoa te haamǎtaˈuraa o te taparahiraa taata. E faaorehia te mau ponao e te mau auri e a muri noa ˈtu. E tiamâ e e vai maitai te taatoaraa—i te po e te ao, i te fare e i rapae. E riro mau â ei tiamâraa!

E nehenehe tatou e tiaturi i te tauturu a te Atua

Parau mau, e tia ia rave i te tutavaraa no te ora ia au i te mau ture a te Atua, tera râ, “e ere hoi ta ˈna parau i te mea teimaha,” no te mau taata hara atoa. (Ioane 1, 5:3) A faaafaro ai tatou ia tatou i nia i te eˈa pirihao e a fanaˈo ai tatou i te mau haamaitairaa o te haereraa na nia i te reira, e rahi noa ˈtu tatou i te au ore i te mau haerea e te huru feruriraa e faataa ra i te feia e rave nei i te purumu aano. (Salamo 97:10) E faaara te auraroraa i te ture a te Atua i to tatou haava manaˈo no ǒ mai i te Atua ra. Maoti i “te aau mauiui” e “te ati o te varua” ta te rahiraa e faatupu ra, te fafau maira te Atua e: “Inaha, e himene hua to ˈu ra mau tavini i te oaoa aau ra.” E, mea oaoa e mea tiamâ te hoê mafatu faaineinehia e Iehova.—Isaia 65:14.

Ua pohe o Iesu e ia nehenehe tatou e fanaˈo i te tiamâraa mau. Te parau ra te Bibilia e: “I aroha mai te Atua i to te ao, e ua tae roa i te horoa mai i ta ˈna Tamaiti fanau tahi, ia ore ia pohe te faaroo ia ˈna ra, ia roaa râ te ora mure ore.” (Ioane 3:16) I teie nei, ei Arii o te Basileia a te Atua i nia i te raˈi, te horoa ra o Iesu i te mau haamaitairaa o taua tusia ra. I muri noa ˈˈe i “te ati rahi,” ia haamouhia te purumu aano e te feia i rave i te reira, e haamata oia ma te faaoromai i te aratai i te huitaata auraro i nia i te toea o te eˈa pirihao tia ˈtu i to ˈna hopea, te tia-roa-raa o te taata nei. (Apokalupo 7:14-17; Mataio 24:21, 29-31) I te pae hopea e fanaˈo tatou i te tupuraa o te parau tǎpǔ rahi: “E faaorahia hoi te mau mea hamanihia nei i te tapea ra o te pohe, ia noaa te tiamâ maitai o te tamarii a te Atua ra.” Mea faito ore teie tiamâraa no ǒ mai i te Atua ra. E faaore-atoa-hia te pohe.—Roma 8:21; Apokalupo 21:3, 4.

Ia ite e ia maramarama maitai oia e ihea roa te purumu pirihao e aratai ai ia ˈna, e maiti maitai aˈe te hoê taata i to ˈna eˈa e e faaea noa oia i nia i te reira. E tauturuhia te ui apî iho â râ ia ore e haamau i te manaˈo papu ore e ia ore e iriâ i te mea o ta ratou e faariro ei mau opanipaniraa faahepohia e te mau ture a te Atua. E haapii ratou i te faariro i te reira ei haapapuraa o te here o te Atua e ei parururaa i te mau mea ino o te purumu aano. (Hebera 12:5, 6) Papu maitai, e tia i te hoê taata ia faaoromai, ma te haamanaˈo e e titauhia te taime no te faatupu i te mau huru maitatai e te mau hinaaro paieti, mai te hoê tumu raau o te titau i te taime no te faatupu i te maa hotu maitai. E hotu râ te tumu raau mai te peu e e atuatuhia e e pîpîhia te reira.

No reira a haapii i te Parau a te Atua, a apiti atu i te tahi atu mau kerisetiano, e “eiaha e tuutuu i te pure” e ia horoahia mai te varua moˈa. (Tesalonia 1, 5:17) A tiaturi i te Atua no te tauturu ia outou ‘ia faaafaro i to outou mau haerea.’ (Maseli 3:5, 6) E faufaaraa ohie râ anei to te reira? E tupu mau anei te reira? E, ua tupu te reira i nia ia Tom e ia Mary, o tei faahitihia i roto i te tumu parau na mua ˈtu.

Ua faaea raua i te haere na nia i te purumu aano

Te papai ra o Tom e: “I te ropuraa o te mau matahiti 70, ua farerei mâua i te mau Ite no Iehova i to te hoê o ratou haereraa mai i to mâua fare. Ua aratai te tauaparauraa i te hoê haapiiraa bibilia. Ua haamata mǎrû vau i te tamâ i to ˈu oraraa. Ua bapetizohia vau i te matahiti 1982 e te tavini nei au i teie nei i roto i te amuiraa o to ˈu vahi. Ua bapetizo atoa ta mâua tamaiti ia ˈna. Te haamauruuru nei au i ta ˈu vahine o tei mauiui i taua mau matahiti atoa ra hou a haapii ai au i te parau mau. E hau atu te haamauruuru nei au ia Iehova e ta ˈna Tamaiti, o Iesu Mesia, no te mau mea atoa ta raua i horoa mai e no te tiaturiraa o ta matou e fanaˈo ra i teie nei no te tau a muri aˈe.”

Eaha ïa no Mary? Ua manaˈo o ˈna e eita roa ˈtu te Atua e faaore i ta ˈna hara, ua hinaaro râ o ˈna e haapii hau atu â no nia ia ˈna no te maitai o ta ˈna mau tamarii. I to ˈna faarooraa e te haapii ra te mau Ite no Iehova i te Bibilia i te taata e faaea ra i pihai iho ia ˈna, ua ani atoa o ˈna i te tauturu. Teie râ, ua haafifi te mau peu matauhia e ana e ia haere oia i mua. Ua haere te haapiiraa i mua e ua topatopa atoa. Ua tamau noa râ ta ˈna tamahine iti, e hitu matahiti, i te faaitoito ia ˈna. “Eiaha e faarue, Mama. E maraa ia oe!” ta ˈna ïa e parau atu ia ˈna. Ua tutava puai faahou ïa o Mary.

I to ta ˈna tane faaipoipo-ore-hia, e taata rave hua i te raau taero atoa, hoˈiraa i te fare, ua apiti atoa o ˈna i roto i te haapiiraa. Ua manuïa raua toopiti i nia i te mau peu ino matauhia e raua. I muri iho, i muri aˈe i te haamanaraa i to raua faaipoiporaa e te bapetizoraa ia raua, ua fanaˈo ratou i te oaoa rahi e a tahi ra ratou a riro mau ai ei utuafare fetii. Ma te peapea, ua pohe o Mary i te maˈi SIDA, ua pohe râ o ˈna ma to ˈna mafatu haamauhia i nia i te parau tǎpǔ a te Bibilia o te hoê tia-faahou-raa e te hoê oraraa i nia i te fenua o te riro ei paradaiso, tamâhia i te huru ino atoa o te purumu aano.

Oia mau, e nehenehe e faaatea ê i te purumu aano e te ateatea o te aratai i te haamouraa. Ua parau o Iesu Mesia e: “Teie hoi te ora mure ore, ia ite ratou ia oe i te Atua mau ra, e ia Iesu i te Mesia i ta oe i tono mai.” (Ioane 17:3) No reira, no te aha outou e ore ai e haere na nia i te eˈa pirihao e aratai i te ora? Na roto i te haafaufaaraa e te faaohiparaa i te mea o ta outou e haapii ra i roto i te Parau a te Atua, e nehenehe outou iho e fanaˈo i te parau tǎpǔ putapû mau a te Bibilia: “E ite ïa outou i te parau mau, e na te parau mau outou e faatiamâ.”—Ioane 8:32.

    Papai reo Tahiti (1985-2026)
    Haere i rapae
    Haere i nia
    • Tahiti
    • Hapono
    • Ta oe e hinaaro
    • Copyright © 2026 Watch Tower Bible and Tract Society of Pennsylvania
    • Parau no te faaohiparaa
    • Eita e puharahia
    • Maiti eaha te ore e puhara
    • JW.ORG
    • Haere i nia
    Hapono