Hoê purumu aano e te tiamâraa iti
Tei te fare te hoê utuafare fetii e toru melo—te metua tane, te metua vahine, e te tamahine nainai— i Sydney, i Auteralia, a ura ˈi te fare. Ua tamata ratou i te ouˈa na roto i te mau haamaramarama, ua tamaumauhia râ te reira e te auri. No teie mau auri parururaa, aita te feia tupohe auahi i nehenehe e faaora ia ratou. Ua pohe te metua vahine e te metua tane i roto i te auahi. Ua pohe te tamahine i muri aˈe i te fare maˈi.
AUÊ te peapea rahi te huru pohe o teie utuafare no te mau tamaumauraa i ravehia no te paruru hoi ia ratou! E faaiteraa teie e e ere o teie utuafare anaˈe o tei paruruhia e te mau auri e te mau ponao i nia i to ratou fare. E au te mau fare e te mau fenua o te feia tapiri e rave rahi i te mau pare etaeta. No te aha? Te imi nei ratou i te vai-maitai-raa e te hau o te feruriraa. Auê ïa tutae auri mau i nia i te hoê totaiete “tiamâ” ia manaˈo te mau taata e te paruruhia ra ratou ia opanipani anaˈe ratou ia ratou mai te feia mau auri ra te huru i roto i to ratou fare! I roto i te tahi mau vahi e rahi noa ˈtura, eita te mau tamarii e nehenehe faahou e hauti i roto i te hoê aua tapiri aore ra e haere i te fare haapiiraa na raro noa e aita ratou i apitihia e te hoê metua aore ra te tahi atu taata paari. I roto e rave rahi mau tuhaa o te oraraa, te maue ê oioi ra te tiamâraa.
Hoê hiˈoraa tei taui no nia i te oraraa
Mea taa ê te tau o to tatou mau metua tupuna. I to ratou nainairaa, e nehenehe na ratou e hauti i te mau vahi atoa ma te mǎtaˈu ore. I to ratou paariraa mai, aita ratou i haapeapea no te tamau i te mau ponao e te mau auri. Ua tiamâ ratou, e i te tahi faito ua tiamâ mau ratou. Ua ite râ to tatou mau metua tupuna i te tauiraa te huru feruriraa o te totaiete i te roaraa o to ratou oraraa. Ua toetoe oia, e ua hau aˈe i te miimii; i roto e rave rahi mau vahi ua monohia te here i te taata-tupu e te mǎtaˈu i te taata-tupu, te tumu hoi i tupu ai te ohipa peapea mau i faahitihia i nia nei. Hau atu i teie ereraa o te tiamâraa e maraa noa ˈtura, te vai ra te topa-roa-raa o te mau faufaa morare. Ua navenave roa te totaiete i te hoê “morare apî,” i roto râ i te tupuraa mau, ua fatata roa te morare i te faaorehia.
Te papai ra te hoê orometua haapii tahito i te Fare haapiiraa no Queensland, o Rupert Goodman e: “Tei mua te ui apî i teie nei i te hoê huru oraraa taa ê, o te imi i te navenave . . . e o tei niuhia i nia i te ‘ia ˈna iho’: te haamaitairaa ia ˈna iho, te haapaoraa ia ˈna iho, te faatupuraa ia ˈna iho, te anaanataeraa ia ˈna iho.” Te parau atoa ra o ˈna e: “Te mau faufaa mai te hitahita ore, te haapaeraa ia ˈna iho, te ohipa puai, te taraniraa, te faaturaraa i te mana faatere, te here e te faaturaraa i te mau metua . . . mea matau-ore-hia te reira e te rahiraa.”
E eˈa aano mau
Aita te feia o tei ite i te parau tohu a te Bibilia e maere ra i te parareraa o te haapao-noa-raa ia ˈna iho, i te mea e ua faaara o Iesu Mesia i te feia i faaroo ia ˈna e: “Te atea nei hoi te uputa e te aano nei te eˈa e tae atu ai i te pohe; e e rave rahi tei na reira i te tomo. Te apǐapǐ râ o te uputa e te piri hoi o te eˈa e tae atu ai i te ora, e te iti hoi o te feia i ite atu i te reira!” (Mataio 7:13, 14) Te purumu matamua, ateatea maitai no e rave rahi feia ratere, mea “aano” ïa no te mea aita te reira i faaetaetahia e te mau faaueraa tumu a te Bibilia o te aratai i te morare e te oraraa o te mau mahana atoa. Te ravehia ra te reira e te feia o te au nei i te manaˈo e i te ora mai to ratou hinaaro—aita e faatereraa, aita e hopoia.
Parau mau, te parau nei e rave rahi o tei maiti i te eˈa aano e ua tiamâ ratou. Te arataihia nei râ te rahiraa o ratou e te haerea miimii. Te parau ra te Bibilia e te faaterehia ra ratou e “te varua e ohipa puai i teie nei i roto i te feia faaroo ore ra.” Te turai nei teie varua ia ratou ia ora ia au “i te . . . tino ra, i te faatupuraa i ta te tino . . . i hinaaro ra,” mai te huru morare tia ore anei, te rave-hua-raa i te raau taero, aore ra te tapaparaa aroha ore i te taoˈa, te hanahana, aore ra te puai.—Ephesia 2:2, 3.
Te eˈa aano e aratai i te ati
A tapao e te turaihia ra te feia e rave ra i te eˈa aano ia rave i ‘te mau mea hinaarohia e te tino.’ Te faaite ra te reira e aita roa ˈtu ratou i tiamâ—e fatu to ratou. E tîtî ratou no te tino. E e nehenehe te taviniraa i teie fatu e faatupu e rave rahi mau fifi—te mau maˈi pee rahi o te taatiraa i te pae tino, te mau utuafare amahamaha, te mau tino e feruriraa tei maˈihia no te rave-hua-raa i te raau taero e te ava, hoê tuhaa noa teie o te mau faahopearaa. Te tumu atoa o te haavîraa uˈana, te ohipa eiâ, e te maferaraa oia hoi te huru feruriraa haapao noa ia ˈna iho ite-rahi-hia i nia i teie purumu aano o te faatia i te mau mea atoa. Oia atoa, a vai noa ˈi teie “eˈa e tae atu ai i te pohe,” e rahi noa ˈtu â to ˈna mau hotu i te haamauiui.—Maseli 1:22, 23; Galatia 5:19-21; 6:7.
A rave na i na hiˈoraa e piti no Auteralia mai. Ua hema o Mary, i te raveraa ma te hape mau i te raau taero e te toparaa i roto i te peu tia ore i te pae morare.a Ua haavare râ te oaoa ta ˈna i imi. I muri aˈe i to ˈna fanauraa e piti tamarii, ua moemoe mau to ˈna oraraa. Ua mauiui roa ˈtu â o ˈna i to ˈna haapiiraa e ua peehia o ˈna i te maˈi SIDA.
Ua mauiui o Tom ma te taa ê. “Ua paari au i roto i te hoê pu ekalesia i Queensland apatoerau,” ta ˈna e papai ra. “I te 16raa o to ˈu matahiti, ua haamata vau i te inu hua. Mea inu roa to ˈu metua tane, to ˈu mau metua tane fetii, e to ˈu mau hoa, no reira e au ra e e ohipa maitai te reira. Ua haere roa vau i te inu i te mau mea atoa, te pia e te ava puai atâta mau. Ua haamata atoa vau i te pere moni i nia i te mau puaahorofenua, i te tahi taime e pau roa ta ˈu moni ohipa. E ere i te moni nainai, i te mea e e aufau-maitai-hia ta ˈu ohipa tâpûraa i te tô.
“I muri iho ua faaipoipo vau e ua fanau mâua i te tamarii. Maoti i te amo i ta ˈu mau hopoia, e pee au i to ˈu mau hoa—te inuraa, te pereraa moni, e te taparahiraa. Mea pinepine au i te tapeahia i roto i te fare auri. Aita atoa te reira i haaputapû ia ˈu. Ua topa roa to ˈu oraraa. Ua î roa oia i te fifi.”
Oia mau, i to raua hemaraa i te mau hinaaro ino, ua haamauiui o Tom raua o Mary eiaha noa ia raua iho i to raua atoa râ utuafare. Ma te peapea, te aratohia ra te manaˈo o te mau taurearea e rave rahi e te huru feruriraa faatia noa, aratai-hape-hia o te tiamâraa pûpûhia i nia i te purumu aano. Ahiri noa e e nehenehe te ui apî e ite i te huru ino o teie tiamâraa. Ahiri noa e e nehenehe ratou e ite i te mau tupuraa mau o te eˈa aano—te mau faahopearaa ino mau o te raveraa i te reira. Parau mau, mea aano e mea ateatea oia. To ˈna râ aanoraa mau, o to ˈna ïa ati. Te haerea paari, o te haapao-maite-raa ïa i te tupuraa patoi-ore-hia e “o te ueue i ta to ˈna ihora tino, o te pohe ta ˈna e noaa i te tino ra.”—Galatia 6:8
Te vai nei râ i te hoê maitiraa hau roa ˈˈe i te maitai. O te purumu pirihao ïa. Eaha râ te faito o te etaeta, te ǒaǒa e te pirahao o teie purumu? E e aratai oia ihea roa?
[Nota i raro i te api]
a Ua tauihia te mau iˈoa.