VAIRAA PAPAI NATIRARA Watchtower
Watchtower
VAIRAA PAPAI NATIRARA
Tahiti
ǎ,ě,ǐ,ǒ,ǔ,ˈ
  • ǎ
  • ě
  • ǐ
  • ǒ
  • ǔ
  • ˈ
  • BIBILIA
  • PAPAI
  • PUTUPUTURAA
  • w95 15/8 api 8-11
  • Ua tia anei te mau manaˈo feaa no nia ia Iesu?

Aita e video no teie tuhaa.

Eiaha e inoino, te vai ra te tahi fifi e te video.

  • Ua tia anei te mau manaˈo feaa no nia ia Iesu?
  • Te Pare Tiairaa te faaite ra i te Basileia o Iehova 1995
  • Upoo parau iti
  • Papai tei tuea
  • Mea nafea te mau manaˈo feaa no nia ia Iesu i te ueueraahia
  • Te mau faaiteraa o te faaore i te mau manaˈo feaa
  • No te aha te feaa nei vetahi no nia i te mau semeio a Iesu
  • Ua tia anei te mau manaˈo feaa no nia i te tia-faahou-raa o Iesu?
  • No te aha e feaahia ˈi i nia i te tuhaa a Iesu i teie nei?
  • Ua tupu mau anei te mau semeio?
    Te Bibilia—Parau na te Atua aore ra na te taata?
  • Eaha ta te semeio a Iesu e haapii mai?
    Te Pare Tiairaa: Mea mau anei te mau semeio a Iesu?
  • Te tia-faahou-raa o Iesu—Te auraa no tatou
    Te Pare Tiairaa e faaite ra i te Basileia o Iehova 2014
  • Iesu Mesia—Pahonoraa i ta tatou mau uiraa
    Te Pare Tiairaa e faaite ra i te Basileia o Iehova 2012
Ite hau atu â
Te Pare Tiairaa te faaite ra i te Basileia o Iehova 1995
w95 15/8 api 8-11

Ua tia anei te mau manaˈo feaa no nia ia Iesu?

UA FAATUPU mau anei o Iesu no Nazareta i te mau semeio? Ua faatiahia anei o ˈna mai te pohe, ia au i ta ta ˈna mau pǐpǐ i faaite? Ua ora mau anei o ˈna? I to tatou nei tau, e au ra e eita te rahiraa e nehenehe e pahono papu i teie mau uiraa. No te aha? No te mea te feaa nei ratou no nia ia Iesu, e ua riro te mau manaˈo feaa ei mau manaˈo papu ore, te ite-ore-raa mai te peu e mea mau anei aore ra e tupu iho â te hoê ohipa. Ua tia anei râ te mau manaˈo papu ore no nia ia Iesu? E tuatapapa anaˈe ïa tatou i te reira.

Mea nafea te mau manaˈo feaa no nia ia Iesu i te ueueraahia

Ua faahohoˈa vetahi feia helemani tuatapapa i te faaroo o te hopea o te senekele 19 e te omuaraa o te senekele 20 ia Iesu mai “te hoê taata feruri-noa-hia e te Ekalesia tahito.” Ua aratai to ratou patoiraa i te vairaa mau o Iesu i te hoê aimârôraa i rotopu i te mau aivanaa i te omuaraa o teie senekele o tei mana i nia i te huiraatira i taua taime ra e o te tamau noâ i te mana i teie nei mahana. Ei hiˈoraa, i Helemani, ua faataa te hoê tuatapaparaa aita i maoro aˈenei e te tiaturi nei e 3 i nia i te hanere o ratou e “aita roa ˈtu [o Iesu] i ora aˈe” e “ua feruri noa te mau aposetolo ia ˈna.” Oia mau, ua tupu maitai te mau huero o te feaaraa no nia ia Iesu o tei ueue-matamua-hia i teie nei senekele i roto i te mafatu o te mau taata i teie nei â.

No te aha aita i tia te faaotiraa e ua “feruri-noa-hia” o Iesu? Te parau ra te taata tuatapapa bibilia ra o Wolfgang Trilling e: “Ua faaotihia te aimârôraa e ua ora anei o Iesu, na roto i te tahi atu mau parau, e taata o tei ora mau anei oia aore ra e aai noa. Ua faatitiaifarohia te tumu parau na roto i te hoê ravea aravihi, te hoê huru ravea e eita ïa te mau taata feruriraa maitai e hiˈo faahou i te fifi mai te hoê tumu parau papu ore.” Teie nei râ, te feaa noâ ra vetahi e ua ora mau o Iesu. No reira, e tuatapapa anaˈe ïa tatou e mea nafea te hoê taata ia haapapu e ua ora mau o Iesu e ia faaore i te mau manaˈo feaa no nia ia ˈna.

Te mau faaiteraa o te faaore i te mau manaˈo feaa

Te horoa ra te haapoheraahia o Iesu ma te haama mai te hoê taata ohipa ino mau i “te parau turu papu roa ˈˈe i te feia patoi e ua ora mau o Iesu,” ta Trilling e faataa ra. No te aha? No te mea “ua faataupupu, ua haafifi atoa [te haapoheraa] i te parareraa o te faaroo apî i rotopu i te mau ati Iuda e te feia e ere i te ati Iuda.” (A faaau e te Korinetia 1, 1:23.) I te mea e ua riro mau te haapoheraahia o Iesu te Mesia ei faainoraa rahi i te mau ati Iuda e te mau Etene, aita roa ˈtu ïa te reira i feruri-noa-hia e te mau aposetolo! Hau atu, ua haapapuhia te poheraa o Iesu mai te hoê ohipa i tupu mau eiaha noa na te mau Evanelia e maha, na te taata papai no Roma ra o Tacite e te Talmud ati Iuda atoa râ.a

Ua faariro-atoa-hia te tahi atu mau ohipa i tupu i te roaraa o te oraraa o Iesu, ei haapapuraa no roto mai, o te tiaturi-mau-raahia te mau Evanelia, oia hoi ta te reira e parau ra ia tatou no nia ia ˈna. Ei hiˈoraa, ua feruri noa anei te mau pǐpǐ a Iesu i to ˈna haereraa mai Nazareta mai, hoê vahi papu ore? Aore ra ua feruri noa anei ratou i te hooraahia o ˈna e Iuda, hoê hoa tei tiaturihia? Mea tano anei ia manaˈo e ua hamani noa ratou i te hoê aamu no nia ia Iesu o tei faaruehia e te toea o te mau pǐpǐ ma teie huru ravea mǎtaˈu haere noa? E ere roa ˈtu ïa i te mea tano e ua haamau te mau pǐpǐ i te mau parau feruri-noa-hia faaino mau e i muri iho ua haaparare haere ratou i te reira! Hau atu, ua faataahia te aravihi no te haapiiraa faaohipahia e Iesu e te hoê noa huru haapiiraa otahi. Eita e nehenehe e faaauhia te mau pueraa buka ati Iuda o te senekele matamua i ta ˈna mau faahohoˈaraa. O vai te taata matau-ore-hia o te nehenehe e “feruri noa” i teie huru aamu aravihi rahi mai te Aˈoraa i nia i te Mouˈa? Te haapapu ra teie mau parau turu atoa e e nehenehe te mau Evanelia o te faatia ra i te oraraa o Iesu e tiaturihia.

Te vai atoa ra te haapapuraa no rapae mai e ua ora mau o Iesu. Te faataa ra te mau Evanelia e maha i to ˈna oraraa i roto i te mau tupuraa taa maitai, haapapu-tano-maitai-hia. Aita te mau vahi, mai ia Betelehema e Galilea; te mau taata e te mau pǔpǔ tiaraa teitei, mai ia Ponotio Pilato e te mau Pharisea; tae noa ˈtu te mau peu tutuu ati Iuda e vetahi atu mau ohipa taa maitai i feruri-noa-hia. E tuhaa mau te reira no te faanahoraa oraraa o te senekele matamua, e ua haapapuhia te reira e te mau pu taa ê atu i te Bibilia e te mau maimiraa i te pae o te ihipǎpǎ.

Te vai ra ïa te haapapuraa papu maitai, no roto mai e no rapae, e ua ora mau o Iesu.

Tera râ, te atuatu nei vetahi mau taata i te mau manaˈo feaa no nia i te mau semeio ta ˈna i faatupu. Oia mau, ia au i te manaˈo faahitihia i nia nei, hoê noa pǔpǔ iti helemani taata haere pure o te tiaturi ra e “ua tupu mau” te mau semeio a Iesu e to ˈna tia-faahou-raa. Ua tia anei te mau manaˈo feaa no nia i te mau semeio e te tia-faahou-raa o Iesu?

No te aha te feaa nei vetahi no nia i te mau semeio a Iesu

Te faatia ra te Mataio 9:18-36 e ua faaora semeio o Iesu i te feia maˈi, ua faatia oia i te feia pohe, e ua tiavaru i te mau demoni. Te parau ra te orometua haapii ra o Hugo Staudinger, hoê taata tuatapapa i te aamu, e: “Eita e nehenehe e tiaturi, e ia au i te manaˈo e aita te reira i tupu mau, e ua faatupuhia teie mau faatiaraa maere mau e te hoê feruriraa hau aˈe i te faahiahia.” No te aha? No te mea e au ra e ua papaihia te mau Evanelia tahito roa ˈˈe i te hoê taime a ora noa ˈi te rahiraa feia i ite i taua mau semeio ra! Ua itehia te tahi atu â haapapuraa oia hoi, mai ta Staudinger e parau ra, e “aita roa ˈtu [te feia patoi ati Iuda] i haavahavaha e ua faatupu o Iesu i te mau ohipa maere mau.” Ma te tâuˈa ore i te tahi atu haapapuraa e ma te niu atu i nia noa i teie haapapuraa no rapae mai, te taa ra tatou e e tia mau ia tatou ia tiaturi i te mau semeio a Iesu.—Timoteo 2, 3:16.

Noa ˈtu e “ua tiaturi papu te rahiraa o te mau helemani e ua faaora o Iesu i te feia maˈi,” e rave rahi o te feaa nei no nia i te puai e faatupu ra i teie mau faaoraraa. Ei hiˈoraa, ua faataa te hoê helemani tuatapapa i te faaroo i mua i te taata e ua faatupuhia te mau faaoraraa a Iesu e te puai o te faataotoraa o tei hauti i nia i te mau taata tei roohia i te hepohepo i te pae o te feruriraa. E faataaraa papu anei teie?

A rave na i teie mau hiˈoraa. Te faatia ra te Mareko 3:3-5 e ua faaora o Iesu i te rima mǎrô o te hoê taata. Ua tupu râ anei te hoê rima mǎrô e te hepohepo i te pae o te feruriraa? Aita roa ˈtu. No reira, aita teie faaoraraa i faatupuhia e te puai o te faataotoraa. Na te aha ïa i haapuai ia Iesu no te faatupu i te mau semeio? Te farii ra te orometua haapii ra o Staudinger e: “Mai te peu e aita e ture papu mau, e mai te peu e eita te hoê taata e patoi roa ˈtu i te Atua, eita ïa te hoê taata e nehenehe e patoi e e nehenehe te Atua, ua hau aˈe to ˈna puai i to te taata nei, e faatupu i te mau mea maere mau.” Oia mau, maoti te tauturu o te “mana rahi o te Atua,” ua faaora mau o Iesu i te feia maˈi. Aita ïa e tumu ia feaa tatou no nia i te tupuraa mau o ta ˈna mau semeio.—Luka 9:43; Mataio 12:28.

Mai ta The American Peoples Encyclopedia e faaite ra, mai te peu e ua tupu te semeio rahi roa ˈˈe o te mau semeio atoa—te tia-faahou-raa o Iesu—“ua tupu mau” ïa te tahi atu mau semeio faahitihia i roto i te mau Evanelia. Ua faatia-mau-hia anei o Iesu mai te feia pohe mai?

Ua tia anei te mau manaˈo feaa no nia i te tia-faahou-raa o Iesu?

A hiˈo na na mua roa i te hoê tuhaa o te haapapuraa puai i te pae o te huru tupuraa o te turu ra i te parau mau o te tia-faahou-raa o Iesu—to ˈna menema aore e taata i roto. Ua fariihia te tupuraa e aita e taata i roto i te apoo o Iesu e te feia o to ˈna tau, te feia atoa o tei patoi ia ˈna. (Mataio 28:11-15) Ua ite-ohie-hia te inoinoraa! Te faahope ra te buka faahororaa i faahitihia i nia nei e: “Aita ˈtu faataaraa papu no nia i te menema aore e taata i roto, maoti noa to te Bibilia, ‘Aore oia i ǒ nei, ua tia faahou aˈenei ïa’ (Mat. 28:6).”

Te parau nei vetahi e, na te mau pǐpǐ noa iho a Iesu i faaite haere e ua faatiahia te Mesia. E parau mau te reira. Tera râ, aita anei te tupuraa mau o ta ratou poroi i haapapu-maitai-hia e te aamu, no nia iho â râ i te poheraa e te tia-faahou-raa o Iesu? Oia mau. Ua taa maite te aposetolo Paulo i teie taairaa i to ˈna papairaa e: “E aore te Mesia i tia i nia ra, e haavare mau ta matou aˈo nei, e e haava atoa to outou faaroo. Ua riro hoi matou ei ite haavare na te Atua; no te mea ua parau matou i te Atua e, ua faatia oia i te Mesia.”—Korinetia 1, 15:14, 15; a faaau e te Ioane 19:35; 21:24; Hebera 2:3.

I te senekele matamua, e rave rahi mau taata o tei matau-maitai-hia e o tei faaite i te faraa mai o Iesu i muri aˈe i to ˈna poheraa. I rotopu ia ratou te vai ra na aposetolo 12 e o Paulo, tae noa ˈtu hau atu i te 500 ite ê atu.b (Korinetia 1, 15:6) A haamanaˈo atoa i te tumu i faaî ai o Matatia i te mau titauraa no te mono atu i te aposetolo taiva ra o Iuda. Te faatia ra te Ohipa 1:21-23 e ua nehenehe o Matatia e faaite i te tia-faahou-raa o Iesu e te mau ohipa i tupu na mua ˈtu no nia Ia ˈna. Ahiri e e ohipa feruri-noa-hia te oraraa e te tia-faahou-raa o Iesu maoti i te hoê tupuraa mau, aita roa ˈtu ïa e auraa to teie huru titauraa no te nominoraa.

No te mea hoi ua nehenehe e rave rahi mau ite no te senekele matamua e haapapu i te oraraa, te mau semeio, e te poheraa, e te tia-faahou-raa o Iesu, ua parare oioi te kerisetianoraa na te Hau emepera Roma atoa, noa ˈtu te mau haafifiraa i faahitihia i nia nei. Ua ineine ta ˈna mau pǐpǐ i te faaoromai i te fifi, te hamani-ino-raa, e te pohe atoa ia faaite haere ratou i te tia-faahou-raa e te parau mau faufaa no nia i te reira. Teihea parau mau? Oia hoi ua faatiahia o ˈna na roto noa i te puai o te Atua. E no te aha ua faatia te Atua ra o Iehova ia Iesu mai te pohe mai? Te faaite ra te pahonoraa i teie uiraa e o vai mau na o Iesu.

I te mahana o te Penetekose, ua faaite te aposetolo Petero ma te tiamâ i te mau ati Iuda no Ierusalema tei maere e: “O taua Iesu nei â ta te Atua i faatia aˈenei i nia, o matou atoa nei hoi te ite. E teie nei, ua faateiteihia oia i te rima atau o te Atua, e ua noaa mai i te Metua ra te [v]arua [moˈa] i parauhia maira, ua ninii mai oia i teie ta outou e hiˈo nei, e ta outou e faaroo nei. Aita hoi Davida i tae i nia i te raˈi; te na ô maira hoi oia, Ua parau atura Iehova i tau Fatu, A parahi oe i tau rima atau nei, ia tuu atu vau i to mau enemi ei taahiraa avae no oe. E teie nei, ia ite atoa te fetii o Iseraela e, ua faariro-mau-hia oia e te Atua ei Fatu e ei Mesia, o Iesu mau nei â ta outou i [taamu i nia i te hoê pou].” (Ohipa 2:32-36) Oia mau, ua faariro te Atua ra o Iehova ia Iesu no Nazareta “ei Fatu e ei Mesia.” Ua tia anei te mau manaˈo feaa no nia i ta ˈna tuhaa i roto i teie vahi o te opuaraa a te Atua?

No te aha e feaahia ˈi i nia i te tuhaa a Iesu i teie nei?

Nafea ia faaore i te mau manaˈo feaa atoa no nia i te ihotaata e te tuhaa a Iesu? Na roto ïa i te tupuraa e e peropheta mau o ˈna. Ua tohu o ˈna i te mau tamaˈi, te mau oˈe, te mau aueueraa fenua, te taparahiraa taata, e te ereraahia i te here o ta tatou e ite ra i teie nei mahana. Hau atu, ua tohu o ˈna e: “E e parau-haere-hia te evanelia o te basileia nei e ati noa ˈˈe teie nei ao, ia ite te mau fenua atoa: o te hopea ihora ïa i reira ra.” (Mataio 24:3-14) Te haapapu ra te tupuraa o teie mau parau tohu e o Iesu te Mesia i faatiahia mai, o te faatere ra ma te ite-ore-hia e te mata ‘i rotopu i to ˈna mau enemi,’ e o te fatata roa i te tomo atu i roto i te ao apî a te Atua.—Salamo 110:1, 2; Daniela 2:44; Apokalupo 21:1-5.

I teie nei mai tei ore i itehia aˈenei, te hinaaro ru nei te huitaata i te hoê Faaora ma te paari hau aˈe i to te taata nei. No te aha tatou e feaa ˈi e o Iesu te taata i maiti-tia-hia no te faaora i te huitaata? Ua parau o Ioane, hoê ite i te mau semeio maere mau e i te tia-faahou-raa o Iesu, e: “Ua hiˈo aˈenei matou, e te faaite hua nei matou, e ua tono mai te Metua i te Tamaiti ei Ora no to te ao.” (Ioane 1, 4:14; a faaau e te Ioane 4:42.) I te mea e aita e niu papu no te feaa i te oraraa mau, te mau semeio, te poheraa, e te tia-faahou-raa o Iesu, aita e tumu e ia feaa tatou e ua faateronohia o ˈna e te Atua ra o Iehova ei Arii tiamâ i To ˈna rima atau. Ma te feaa ore, o Iesu no Nazareta te Arii o te Basileia o te Atua e te “Ora no to te ao.”—Mataio 6:10.

[Nota i raro i te api]

a Te fariihia ra te mau faahororaa faahapa no nia ia Iesu i roto i te Talmud e vetahi noa mau aivanaa. I te tahi aˈe pae, te farii-rahi-hia ra te mau faahororaa no nia ia Iesu a Tacite, Suétone, Pline te Taata apî, e ta Flavius Josèphe, ei haapapuraa e ua ora mau o Iesu.

b I te hoê taime, ua amu o Iesu i faatiahia i te iˈa e ta ˈna mau pǐpǐ o te haapapu ra e e ere roa ˈtu to ˈna faraa mai i te hoê orama, mai ta vetahi e parau ra i teie nei mahana.—Luka 24:36-43.

    Papai reo Tahiti (1985-2026)
    Haere i rapae
    Haere i nia
    • Tahiti
    • Hapono
    • Ta oe e hinaaro
    • Copyright © 2026 Watch Tower Bible and Tract Society of Pennsylvania
    • Parau no te faaohiparaa
    • Eita e puharahia
    • Maiti eaha te ore e puhara
    • JW.ORG
    • Haere i nia
    Hapono