E tau maitai aˈe to mua
“HOÊ-AORE-HOÊ ta matou,” ta te hoê vahine e parau ra.
“Mea ino roa ˈtu â ta ˈu,” ta to ˈna hoa i pahono mai. “E aore-aore-hoê ta ˈu.”
I roto i te tahi mau tuhaa o Afirika Tooa o te râ, aita e faufaa ia tatara i teie huru aparauraa. Maoti i te tamaa e toru taime i te mahana hoê (hoê-hoê-hoê), e tamaa te hoê taata i nia i te hoê-aore-hoê e piti noa taime i te mahana hoê—hoê i te poipoi e te tahi atu i te po. Te faataa ra te hoê taata apî tei te faito aore-aore-hoê to ˈna huru tupuraa: “E tamaa vau hoê noa taime i te mahana. E haapue au i te pape i roto i ta ˈu faatoetoeraa maa. E amu vau i te gari [maniota] i te po na mua ˈˈe au e haere ai e taoto. Mea na reira vau ia amo i to ˈu fifi.”
Tera ïa te huru tupuraa o te mau taata e rahi noa ˈtura i teie nei mahana. Te maraa nei te mau hoo i nia, e te topa ra te puai hooraa o te moni.
Te ereraa i te maa mai tei tohuhia
I roto i te hoê anairaa orama i faaitehia i te aposetolo Ioane, ua tohu te Atua i te mau huru tupuraa fifi mau o ta te mau taata e rave rahi e faaruru ra i teie nei mahana. I rotopu i te reira ua tohuhia te ereraa i te maa. Te parau ra o Ioane e: “Ua hiˈo atura vau, e inaha, e puaahorofenua ereere; e e faito tei te rima o te parahi i nia ihora.” (Apokalupo 6:5) Te faahohoˈa ra teie puaahorofenua riaria e te taata faahoro i te oˈe—i te mea e te varavara roa ra te maa, e taranihia ïa te reira.
I muri iho te parau ra te aposetolo Ioane e: “E faaroo atura vau i te hoê reo . . . i te na ôraa e, Hoê hoini sitona hoê moni veo, e e toru hoini kerite hoê moni veo.” I te tau o Ioane, hoê litera sitona o te faito maa ïa a te hoê faehau i te mahana hoê, e hoê moni veo o te moni ïa e aufauhia no te hoê mahana ohipa. No reira, teie te huru huriraa a Richard Weymouth i te irava: “Te moni aufauhia no te hoê mahana taatoa no te hoê faraoa, te moni aufauhia no te hoê mahana taatoa no e toru faraoa monamona kerite.”—Apokalupo 6:6.
Eaha te moni aufauhia no te hoê mahana taatoa i teie nei tau? Te faataa ra te tabula State of World Population, 1994 e: “Te ora nei tau 1,1 miria taata, oia hoi fatata e 30 i nia i te hanere o te huiraatira o te ao ona, e 1 dala marite i te mahana hoê.” No reira, no te taata veve o te ao nei, e hoo mai te moni aufauhia no te hoê mahana fatata hoê faraoa.
Papu maitai, e ere te reira i te mea maere no te feia veve mau. “Te faraoa!” ta te hoê taata i parau. “O vai te nehenehe e hoo mai i te faraoa? I teie nei mahana e maa faufaa roa te faraoa!”
Te vahi maamaa, aita e ereraa i te maa. Ia au i te mau pu a te mau Nunaa Amui, i te roaraa o na ahuru matahiti i mairi aˈenei, ua maraa te faahoturaa o te maa o te ao nei i te faito e 24 i nia i te hanere, ua hau atu oia i te maraaraa o te huiraatira o te ao nei. Aita râ teie maraaraa i fanaˈohia e te taatoaraa. Ei hiˈoraa, i Afirika, ua topa te faahoturaa o te maa i te faito e 5 i nia i te hanere, a maraa ˈi te huiraatira i te faito e 34 i nia i te hanere. No reira noa ˈtu te hoê auhuneraa rahi o te maa i te ao nei, te ite-noa-hia nei â te ereraa i te maa i roto e rave rahi mau fenua.
Te faataa nei te ereraa i te maa i te tumu o te hoo rahi. Te haafifi rahi nei te ereraa i te ohipa, te moni haihai, e te maraa-tauê-raa o te hoo i te titauraa ia noaa te moni no te hoo i te mea e hinaarohia ra. Te faataa ra te Human Development Report 1994 e: “Te pohe nei te mau taata i te poia e ere no te mea aita e maa—no te mea râ eita ratou e nehenehe e hoo mai i te reira.”
Ma te tupu noa ˈtura i te rahi, te itehia nei te ereraa i te tiaturiraa, te inoino, e te ahoaho. “Te manaˈo nei te mau taata e mea ino teie tau, ananahi râ e mea ino roa ˈtu â ïa,” ta Glory i parau, te ora ra oia i Afirika Tooa o te râ. Ua parau te tahi atu vahine e: “Te manaˈo nei te mau taata e te piri atu ra ratou i te hoê ati. Te manaˈo nei ratou e e tae mai te mahana e aita e ohipa e toe i te matete.”
Ua aupuru Iehova i ta ˈna mau tavini i tahito ra
Ua ite te mau tavini a te Atua e te haamauruuru ra Iehova i te feia taiva ore ia ˈna na roto i te haamâharaa i to ratou mau hinaaro e na roto i te haapuairaa ia ratou ia nehenehe ratou e faaruru ma te manuïa i te mau huru tupuraa fifi. Ua riro teie huru tiaturiraa i roto i te aravihi o te Atua ia faatupu i te reira, inaha, ei tuhaa faufaa o to ratou faaroo. Ua papai te aposetolo Paulo e: “O te haamori i te Atua ra, e faaroo oia e, e Atua, e tia ˈi, e o oia te faautua i te feia i imi papu ia ˈna ra.”—Hebera 11:6.
Ua aupuru noa Iehova i ta ˈna mau tavini haapao maitai. I roto i na toru matahiti e te afa pauraraa, ua horoa o Iehova i te maa na te peropheta Elia. I te omuaraa ra, ua faaue te Atua i te mau oreba ia afai i te faraoa e te iˈo puaa na Elia. (Te mau arii 1, 17:2-6) I muri aˈe, ua faahotu semeio o Iehova i te faraoa ota e te hinu o tei faatamaa ia Elia. (Te mau arii 1, 17:8-16) I te roaraa o taua oˈe ra, noa ˈtu te hamani-ino-raa faaroo uˈana i faataehia i nia ia ratou e te Arii vahine ino ra o Iezebela, ua ara maite o Iehova e ia horoahia te faraoa e te pape na ta ˈna mau peropheta.—Te mau arii 1, 18:13.
I muri iho, i to te arii no Babulonia faatereraa ia Ierusalema apotata, ‘ua amu te nunaa i te faraoa ma te faito e ma te maere.’ (Ezekiela 4:16) No te peapea mau o te huru tupuraa ua amu vetahi mau vahine i te iˈo o ta ratou iho mau tamarii. (Te oto o Ieremia 2:20) Noa ˈtu râ e ua tapeahia te peropheta Ieremia no ta ˈna pororaa, ua ara Iehova i te reira e “ia horoa mai ratou i te pane hoê na [Ieremia], no te mahana hoê, no roto i te aroâ o te tunu maa ra, e ia hope roa te mau pane o te oire i te pau.”—Ieremia 37:21.
Ua haamoe anei Iehova ia Ieremia i te pauraa te faraoa? Aita, no te mea i to te oire toparaa i te rima o Babulonia, ua horoahia na Ieremia i ‘te tahi maa e te tahi taoˈa e ua tuu ia ˈna.’—Ieremia 40:5, 6; a hiˈo atoa Salamo 37:25.
Te turu ra te Atua i ta ˈna mau tavini i teie nei mahana
Mai ta Iehova i turu i ta ˈna mau tavini i te mau ui tahito ra, te na reira atoa nei oia i teie nei mahana, ma te aupuru ia ratou i te pae materia e i te pae varua. E rave anaˈe na, ei hiˈoraa, i te huru o Lamitunde, o te ora ra i Afirika Tooa o te râ. Te faatia ra o ˈna e: “Te fatu nei au i te hoê vahi faaamuraa moa rahi. I te hoê mahana, ua tomo mai te mau taata eiâ e mauhaa taparahi ta ratou i roto i te aua e ua eiâ ratou e rave rahi moa, te matini uira, e ta matou moni. Aita i maoro i muri iho, ua pohepohe te mau moa i toe i te maˈi. Ua topatari roa ta ˈu ohipa imiraa moni. E piti matahiti te maoro ua imi noa vau i te hoê ohipa ma te manuïa ore. Mea fifi mau te tupuraa, ua turu râ Iehova ia matou.
“Te mea o tei tauturu ia ˈu ia faaruru i te tau fifi o to ˈu ïa fariiraa e e faatia Iehova e ia roohia tatou i te tahi mau fifi no te haamaitai ia tatou. Ua tamau noa mâua ta ˈu vahine i te faatere i ta matou haapiiraa bibilia utuafare matauhia, e ua tauturu mau â te reira ia matou. Ua riro atoa te pure ei ravea puai rahi mau. I te tahi taime e paruparuhia vau no te oreraa e pure, ia pure anaˈe râ vau, e itoitohia mai au.
“I te roaraa o taua taime fifi ra, ua haapii au i te faufaaraa ia feruri hohonu i nia i te mau Papai. Ua matau vau i te feruri rahi i nia i te Salamo 23, o te faahiti ra ia Iehova mai to tatou Tiai mamoe. Te tahi atu irava o tei faaitoito ia ˈu o te Philipi 4:6, 7 ïa, o te faahoro ra i ‘te hau a te Atua, o tei hau ê atu i te ite taata nei.’ Te tahi atu papai o tei haapuai ia ˈu o te Petero 1, 5:6, 7 ïa, o te na ô ra e: ‘E tena na, e faahaehaa ia outou iho i raro aˈe i te rima mana o te Atua, ia faateitei oia ia outou i te tau mau ra. E huri i to outou ahoaho atoa i nia ia ˈna; oia hoi te tiai mai ia outou.’ Ua tauturu teie mau irava atoa ia ˈu i roto i taua mau taime fifi ra. Ia feruri hohonu anaˈe outou, e nehenehe outou e iriti i te mau manaˈo i roto i to outou feruriraa o te faahepohepo ia outou.
“I teie nei te rave faahou nei au i te ohipa, no te faaite râ i te parau mau, mea fifi noâ te huru tupuraa. Mai ta te Bibilia i tohu i roto i te Timoteo 2, 3:1-5, te ora nei tatou i ‘te anotau hopea,’ tapaohia e te ‘ati rahi.’ Eita tatou e nehenehe e taui i te parau a te irava. Aita ïa vau e tiai nei e e ohie mai te oraraa. Teie nei râ, te manaˈo nei au e te tauturu ra te varua o Iehova ia ˈu ia faaruru atu.”
Noa ˈtu te mau taime ati ta tatou e ora nei, eita te feia e turui ra i nia ia Iehova e ta ˈna Tamaiti Arii, o Iesu Mesia, e inoino. (Roma 10:11) Te haapapu ra o Iesu iho ia tatou e: “E teie nei, e aˈo atu vau ia outou, Eiaha e tapitapi i to outou ora, i ta outou e amu, e ta outou e inu; e te ahu no to outou tino. E ere anei e rahi te ora i te maa, e te tino i te ahu? A hiˈo na i te mau manu o te reva; aore ratou e ueue, aore hoi e ooti, aore a ratou fare pueraa maa; na to outou Metua i te ao râ e faaamu ia ratou. E ere anei te maitai rahi to outou i to ratou? E o vai hoi to outou e tia ia haamaoro i to ˈna iho tino e ia hoê aˈe kubiti ia tapitapi ia ˈna iho? E eaha outou e tapitapi ai i te ahu?”—Mataio 6:25-28.
Papu maitai e mau uiraa te reira o te haaputapû i te mafatu i teie nei tau ati rahi. Ua faahiti faahou râ o Iesu i teie mau parau tamǎrûraa: “A haamanaˈo na i te mau lili o te aua; nahea to ratou tupu! aore hoi ratou e ohipa, aore hoi e nino. E parau atu râ vau ia outou, E tae noa ˈtu ia Solomona ma to ˈna unauna rahi, e ore â to ˈna ahu e au i te nehenehe i to te hoê o ratou nei. I na reira hoi te Atua i te faaunauna i te raau rii o te fenua nei, auanei te vai ra i roto i te aua, e ananahi ra ua hurihia i roto i te auahi, a tae ai hoi ia outou, o outou i te faaroo tapetepete e! E teie nei, eiaha outou e tapitapi noa, a na ô ai ra, Eaha ta matou ia amu? e, Eaha ta matou ia inu? e Eaha to matou ahu ia ahu? (Te imi nei hoi te mau Etene i taua mau mea atoa nei:) ua ite hoi to outou Metua i te ao ra, e ia noaa taua mau mea ra ia outou e tia ˈi. E mata na râ outou i te imi i te basileia o te Atua, e te parau-tia na ˈna; e amui-atoa-hia mai taua mau mea ra ia outou.”—Mataio 6:28-33.
E tau maitai aˈe to mua
Te vai ra te haapapuraa mau e i roto e rave rahi mau tuhaa o te ao nei, e haere noa te mau huru tupuraa peapea mau i te pae faanavairaa faufaa e i te pae totiale i te inoraa. Teie nei râ, te farii nei te nunaa a te Atua e no te hoê taime poto noa teie mau huru tupuraa. Ua faahohoˈa te faatereraa hanahana a te Arii ra o Solomona i te faatereraa parau-tia a te hoê Arii rahi aˈe ia Solomona o te faatere i nia i te fenua atoa. (Mataio 12:42) Teie Arii o Iesu Mesia ïa, te “Arii o te mau arii, e te Fatu o te mau fatu.”—Apokalupo 19:16.
Te faataa ra te Salamo 72, o tei tupu na mua roa i nia i te Arii ra o Solomona, i te faatereraa unauna mau a Iesu Mesia. A hiˈo na i te mau ohipa faahiahia mau o tei tohuhia no nia i te tau no a muri aˈe i nia i te fenua nei i raro aˈe i te Mesia o te riro ei Arii.
Mau huru tupuraa hau mau na te ao atoa nei: “I to ˈna ra tau e tupu roa ˈi te parau-tia; e rahi roa hoi te hau, oi vai aˈe te marama. E riro oia ei arii mai te tahi miti e tae noa ˈtu i te tahi i te hopea o te fenua.”—Salamo 72:7, 8.
Aupururaa no tei haehaa: “O tei veve ra e ua tiaoro maira, na ˈna ïa e faaora; e tei ati ra e aita o ˈna e tauturu. E faaherehere oia i tei paruparu ra e tei veve, e faaora hoi oia i te feia taoˈa ore ra. E faaora oia ia ratou i te haavare e te rave ino ra, e to ratou toto e riro ei mea taoˈa na ˈna.”—Salamo 72:12-14.
Te maa pue noa: “E riro hoi e maa sitona tei te fenua i nia i te tupuai o te mau mouˈa ra.”—Salamo 72:16.
E faaîhia te fenua i te hanahana o Iehova: “Ia haamaitaihia te Atua, te Atua o Iseraela, o Iehova, oia anaˈe ra tei rave i te mau mea taa ê ra; ia haamaitaihia hoi to ˈna iˈoa hanahana e a muri noa ˈtu: ia faaîhia hoi te mau fenua atoa i to ˈna hanahana.”—Salamo 72:18, 19.
No reira e tau maitai aˈe mau to mua.