Te tuhaa hanahana a te mau vahine i rotopu i te mau tavini matamua a te Atua
“Ua parau ihora te Atua ra o Iehova, E ere ïa i te mea maitai ia parahi noa Adamu oia anaˈe ra; e hamani au i te tahi tauturu au na ˈna ra.”—GENESE 2:18.
1. Mea nafea te hoê titionare bibilia ia faataa i te tuhaa a te mau vahine i te tau tahito?
“AITA e vahi i te pae Mediteranea, tahito aore ra i te pae Piri Hitia o te râ, e fanaˈo ai te mau vahine i te tiamâraa o ta ratou e fanaˈo ra i roto i te totaiete apî no te pae Tooa o te râ. Te hiˈoraa fariihia o te auraroraa ïa te mau vahine i te mau tane, mai te mau taata tîtî e auraro i te feia tiamâ, e te feia apî i te feia paari. . . . E haafaufaa-rahi-aˈe-hia te mau tamarii tamaroa i te mau tamarii tamahine, e i te tahi taime e vaiihohia te mau aiû tamahine e ia pohe i te toetoe.” Mea na reira te hoê titionare bibilia faataaraa i te huru oraraa o te mau vahine i te tau tahito.
2, 3. (a) Ia au i te hoê tabula, eaha te huru o te mau vahine e rave rahi i teie nei mahana? (b) Eaha te mau uiraa e faahitihia ra?
2 Aita te huru tupuraa i maitai roa mai i roto e rave rahi tuhaa o te ao nei i teie nei mahana. I te matahiti 1994, no te taime matamua, te huti nei te tabula matahiti a te Faatere Hau Marite no nia i te mau tiaraa o te taata i te ara-maite-raa i nia i te huru raveraa i nia i te mau vahine. “Haamaramaramaraa no nia e 193 fenua e faaite ra e e ohipa matauhia o te oraraa o te mau mahana atoa te hiˈo-ino-raa i te mau vahine,” ta te New York Times ïa e faataa ra i roto i ta ˈna upoo parau no nia i te tabula.
3 I te mea e e rave rahi vahine e te mau ihotumu taa ê teie e apiti nei i rotopu i te mau amuiraa a te nunaa a Iehova na te ao atoa nei, e matara mai ïa te tahi mau uiraa: Te faaite noa ra anei taua mau raveraa ra i te huru ta te Atua i faataa i te omuaraa no te mau vahine? Mea nafea te mau vahine i te haapaohia i rotopu i te mau taata haamori ia Iehova i te mau tau bibilia? E nafea te mau vahine ia haapaohia i teie nei mahana?
‘Te hoê tauturu’ e ‘te hoê apiti’
4. Eaha ta Iehova i ite i muri aˈe te tane matamua faaearaa o ˈna anaˈe i roto i te ô i Edene ra no te tahi taime, e eaha ïa ta te Atua i rave?
4 I muri aˈe i to Adamu faaearaa o ˈna anaˈe i roto i te ô i Edene ra no te hoê area taime, ua hiˈo atura o Iehova e: “E ere ïa i te mea maitai ia parahi noa Adamu oia anaˈe ra; e hamani au i te tahi tauturu au na ˈna ra.” (Genese 2:18) Noa ˈtu e e taata tia roa o Adamu, te toe ra te tahi atu mea no te faatupu i te opuaraa a te Poiete. No te haamâha i te hiaai, ua poiete atura Iehova i te vahine e ua haamau atura i te faaipoiporaa matamua.—Genese 2:21-24.
5. (a) Eaha te taˈo hebera i tatarahia na roto i te parau ra “tauturu” ia faaohipa-pinepine-hia e te mau taata papai bibilia? (b) Eaha tei tapaohia i te mea e ua faahiti o Iehova i te vahine matamua ei ‘apiti’?
5 Te faaite ra anei te mau parau ra “tauturu” e ‘apiti’ e e tuhaa haehaa ta te Atua i faataa na te vahine? Ua taa ê roa ïa. Mea pinepine te mau taata papai bibilia i te faatano i nia i te Atua te taˈo hebera ra (ʽeʹzer) i hurihia na roto i te parau ra “tauturu.” Ei hiˈoraa, te haapapu ra o Iehova e o ˈna ‘to tatou tauturu e to tatou paruru.’ (Salamo 33:20; Exodo 18:4; Deuteronomi 33:7) I roto i te Hosea 13:9, te parau pinepine atoa ra o Iehova no ˈna iho e o ˈna te “tauturu” o Iseraela. Mai te parau hebera ra (neʹghedh) i hurihia na roto i te parau ra “apiti,” te faataa ra te hoê taata tuatapapa bibilia e: “Te tauturu i titauhia e ere noa te apitiraa i roto i ta ˈna ohipa o te mau mahana atoa aore ra i roto i te fanauraa i te tamarii . . . te tururaa râ i te tahi e te tahi ta te huru auhoa e horoa mai.”
6. Eaha te parau tei faahitihia i muri aˈe i te poieteraahia te vahine, e no te aha?
6 E ere roa ˈtu ïa i te ohipa haehaa ia faataa o Iehova i te vahine ei “tauturu” e ei ‘apiti.’ Mea taa ê iho â te vahine i te pae feruriraa, i te pae o te mau manaˈo hohonu, e i te pae tino. E apiti tano maitai oia, te hoê ihotaata maitai roa no te tane. Mea taa ê toopiti atoa ra, ua hinaaro e piti ra ia “faaî i te fenua” ia au i te opuaraa a te Poiete. Papu maitai, i muri aˈe i to ˈna poieteraa i te tane e te vahine to ‘te Atua hiˈoraa i te mau mea atoa ta ˈna i hamani e, inaha! e mea maitai roa.’—Genese 1:28, 31.
7, 8. (a) Na roto i te ôraa mai te hara i Edene ra, mea nafea te tuhaa a te vahine i te tauiraa? (b) Eaha te mau uiraa i matara mai no nia i te tupuraa o te parau a te Genese 3:16 i rotopu i te feia haamori ia Iehova?
7 Na roto i te ôraa mai te hara, ua taui te mau ohipa no te tane e te vahine. Ua faahiti o Iehova i te faautuaraa i nia ia raua toopiti ei mau taata hara. “E faarahi au i to mauiui tamarii ra,” ta Iehova i parau ia Eva, ma te faahiti i te ohipa ta ˈna e faatia mai te huru ra e na ˈna te reira i rave. Ua faahiti faahou oia e: “E fanau mai ta oe tamarii ma te mauiui; e e auraro oe i to tane, e ei fatu oia no oe.” (Genese 3:16) Mai taua taime ra, ua haavîhia e rave rahi mau vahine, e mea pinepine ma te uˈana, na ta ratou mau tane. Maoti hoi i te haafaufaahia ei tauturu e ei apiti, ua rave-pinepine-hia ratou fatata roa mai te mau tavini aore ra mai te mau tîtî.
8 Eaha mau na te auraa o te parau i faahitihia i roto i te Genese 3:16 no te mau tavini vahine a Iehova? Ua tuuhia anei ratou i te hoê parahiraa haihai e te haehaa? Aita roa ˈtu! Eaha râ te mau peu e te mau ohipa e faatiahia ra i roto i te Bibilia no nia i te mau vahine o te ore roa e fariihia i teie nei mahana i roto i te tahi mau totaiete taata?
Te taaraa i te mau peu a te Bibilia
9. Ia hiˈopoa tatou i te mau peu e tano no te mau vahine i te mau tau bibilia, eaha na mea e toru ta tatou e tapea mai i roto i te feruriraa?
9 Ua haapao-maitai-hia te mau vahine i rotopu i te mau tavini a te Atua i te mau tau bibilia. Oia mau, ma te tuatapapa i te mau peu e tano i te mau vahine i taua tau ra, mea faufaa ia tapea mai i roto i te feruriraa i te tahi mau tuhaa. A tahi, ia faatia anaˈe te Bibilia i te mau huru tupuraa au ore tei parare no te mea ua tupu te hoê faatereraa miimii a te mau taata iino, e ere ïa te auraa e ua farii te Atua i taua mau huru raveraa ra i nia i te mau vahine. A piti, noa ˈtu e ua farii noa Iehova vetahi mau peu i rotopu i ta ˈna mau tavini no te hoê tau, ua faaafaro oia i te reira no te paruru i te mau vahine. A toru, e tia ia tatou ia haapao maitai maoti i te haava i te mau peu tahito ia faaauhia i te mau ture apî. Eita roa te tahi mau peu ta vetahi mau taata e ora ra i teie nei mahana e manaˈo ra e mea au ore e faarirohia ei faahaehaaraa na te mau vahine i taua tau ra. E tuatapapa anaˈe i te tahi mau hiˈoraa.
10. Eaha te huru hiˈoraa o Iehova no nia i te peu o te faaipoiporaa e e rave rahi vahine, e na te aha e faaite ra e aita roa oia i faarue i ta ˈna ture matamua no nia i te faaipoiporaa i te hoê noa vahine?
10 Te faaipoiporaa e e rave rahi vahine:a Ia au i te opuaraa matamua a Iehova, eita te hoê vahine e tufa i ta ˈna tane e te tahi atu vahine. Ua poiete te Atua i te hoê noa vahine na Adamu. (Genese 2:21, 22) I muri aˈe i te orureraa hau i Edene ra, ua ô na mua mai te faaipoiporaa e e rave rahi vahine i rotopu i te reni huaai o Kaina. Ua riro mai atoa ei peu e ua fariihia e vetahi feia haamori ia Iehova. (Genese 4:19; 16:1-3; 29:21-28) Noa ˈtu e ua faatia noa o Iehova i te faaipoiporaa e e rave rahi vahine, e ua faaohipahia te reira no te faarahi i te nunaa Iseraela, ua faaite oia i te haapao maitai i te mau vahine na roto i te faanahoraa i te peu ia paruruhia taua mau vahine ra e ta ratou mau tamarii. (Exodo 21:10, 11; Deuteronomi 21:15-17) Hau atu, aita roa Iehova i faarue i ta ˈna ture matamua no nia i te faaipoiporaa i te hoê noa vahine. Ua faahiti-faahou-hia ia Noa e i ta ˈna mau tamaiti, ia ratou ra te faaueraa i horoahia ia ‘faarahi e ia faaî i te fenua,’ e tane faaipoipo i te hoê noa vahine ratou. (Genese 7:7; 9:1; Petero 2, 2:5) Ua faataa te Atua ia ˈna iho ei tane e hoê noa ta ˈna vahine i to ˈna faataiperaa i to ˈna mau taairaa e o Iseraela. (Isaia 54:1, 5) No reira atoa, ua haamau-faahou-hia e Iesu Mesia te ture matamua a te Atua e faaipoipo i te hoê noa vahine e ua faaohipahia i roto i te amuiraa kerisetiano matamua.—Mataio 19:4-8; Timoteo 1, 3:2, 12.
11. No te aha e aufauhia ˈi te hoê tino moni no te faaipoipo i te mau tau bibilia, e no te faahaehaa anei te reira i te mau vahine?
11 Te aufauraa i te hoê tino moni no te faaipoipo: Te parau ra te buka ra Ancient Israel—Its Life and Institutions e: “Teie faaheporaa e aufau i te tahi tino moni, aore ra te tahi atu taoˈa hoê â faufaa, i te fetii o te tamahine te horoa ra i te haapapuraa o te faufaaraa o te faaipoiporaa i roto i te nunaa Iseraela. Aita râ i rahi te [tino moni] e aufauhia no te vahine mai te hoê faahoˈiraa e horoahia i te utuafare.” (Na matou i papai faaopa.) Ua riro noa te tino moni ei faahoˈiraa no te utuafare fetii o te vahine no te ereraa i ta ˈna mau ohipa e no te tutavaraa e te pau i titauhia i to ˈna utuafare fetii no te haapaoraa ia ˈna. Maoti hoi i te faahaehaa i te vahine, te haapapu nei râ i to ˈna faufaa no to ˈna utuafare fetii.—Genese 34:11, 12; Exodo 22:16; a hiˈo i Te Pare Tiairaa o te 15 no tenuare 1989, mau api 21-4 (farani).
12. (a) Mea nafea te mau tane e te mau vahine faaipoipohia i te faahitiraahia i te tahi taime i roto i te mau Papai, e faahaehaaraa râ anei taua mau parau ra i te mau vahine? (b) Eaha te vahi faahiahia i roto i te mau parau ta Iehova i faaohipa i Edene ra? (A hiˈo i te nota i raro i te api.)
12 Te mau tane ei “fatu”: Te faaite ra te hoê ohipa i tupu i roto i te oraraa o Aberahama e o Sara i te area matahiti 1918 hou to tatou nei tau e i to ratou ra tau ua matauhia ia hiˈo i te hoê tane faaipoipo ei “fatu” (baʹʽal na roto i te reo hebera) e te hoê vahine faaipoipo ei ‘taata i fatuhia’ (beʽu·lahʹ na roto i te reo hebera). (Genese 20:3) I muri aˈe ua faaohipahia taua mau parau ra i roto i te mau Papai, e aita e haapapuraa e faaite ra e ua faarirohia te mau vahine no te tau hou te tau kerisetiano ei faahaehaaraa.b (Deuteronomi 22:22) Aita râ te mau vahine i faarirohia ei tuhaa tei fatuhia. E hoohia mai te mau fenua aore ra te taoˈa moni, e hoo atu, e oia atoa e noaa mai, e ere râ mai te reira no te hoê vahine. “Te fare e te taoˈa no ǒ i te feia metua te noaaraa,” ta te hoê maseli bibilia e parau ra, “area te vahine haapao maitai ra, no ǒ ïa ia Iehova ra.”—Maseli 19:14; Deuteronomi 21:14.
Te hoê tuhaa hanahana mau
13. Ia apee te mau taata o te mǎtaˈu i te Atua i te hiˈoraa o Iehova e ia auraro i ta ˈna Ture, eaha te faahopearaa no te mau vahine?
13 Eaha mau na te tuhaa a te mau vahine i rotopu i te mau tavini a te Atua i te tau hou te tau kerisetiano? Mea nafea ratou ia faarirohia e ia haapaohia? A tapao noa, ia pee anaˈe te mau taata e mǎtaˈu i te Atua i te hiˈoraa iho o Iehova e ia auraro i ta ˈna Ture, e tapea noa te mau vahine i to ratou hanahana e e fanaˈo e rave rahi mau tiaraa e mau haamaitairaa taa ê.
14, 15. Eaha te mau haapapuraa e faaite ra e te faaturahia ra te mau vahine i Iseraela ra, e no te aha o Iehova e tiai ai ma te tano e ia faatura te mau tane e haamori ra ia ˈna, ia ratou?
14 E tia mau e ia faaturahia te mau vahine. Ua faaue te Ture a te Atua ia Iseraela e ia faaturahia te metua tane e te metua vahine. (Exodo 20:12; 21:15, 17) “E faatura te taata atoa i tana metua vahine e tana metua tane,” ta te Levitiko 19:3 e parau ra. I to Bate-seba haereraa e hiˈo i ta ˈna tamaiti ra o Solomona i te hoê taime, “ua piˈo ihora oia i raro i mua ia ˈna” ei tapao no te faatura. (Te mau arii 1, 2:19) Te tapao ra te Encyclopaedia Judaica e: “E nehenehe noa e ravehia te faaauraa parau tohu o te here o te Atua no Iseraela e te here o te hoê tane i ta ˈna vahine i roto i te hoê totaiete taata i reira te vahine e faaturahia ˈi.”
15 Te tiai nei Iehova e ia faatura te mau tane e haamori ra ia ˈna i te mau vahine, mai ia ˈna e faatura nei ia ratou. Te itehia ra taua mau haapapuraa ra i roto i te mau papai ia faaohipa o Iehova i te aravihi o te mau vahine ei faahohoˈaraa e te faaau nei oia i to ˈna iho mau manaˈo hohonu i to te mau vahine. (Isaia 42:14; 49:15; 66:13) E tauturu te reira i te feia taio ia taa e eaha te manaˈo o Iehova. Ma te anaanatae, e taairaa piri roa to te parau hebera ra “faaherehere,” aore ra “aroha,” ta Iehova e faatano ra i nia ia ˈna, i te parau ra “vairaa tamarii” e e nehenehe e faataahia ei “manaˈo hohonu o te metua vahine.”—Exodo 33:19; Isaia 54:7.
16. Eaha te mau hiˈoraa e faaite ra e te haafaufaahia ra te aˈoraa a te mau vahine paieti?
16 Ua haafaufaahia te aˈoraa a te mau vahine paieti. I to Aberahama, e taata mǎtaˈu hoi i te Atua, faataupupuraa i te haapao i te aˈoraa a ta ˈna vahine paieti, o Sara, i te hoê taime, ua parau o Iehova ia ˈna e: “E faaroo oe i te reo o Sara.” (Genese 21:10-12) Ua riro te mau vahine ati Heta a Esau “ei faatupu i te ino ia Isaaka raua o Rebeka.” I te hoê taime, ua faaite aˈera o Rebeka i to ˈna hepohepo ahiri e e faaipoipo ta ˈna tamaiti ra o Iakoba i te hoê ati Heta. Eaha ˈtura ïa te huru o Isaaka? ‘I te pae hopea,’ ta te faatiaraa e parau ra, “ua haamaitai atura [o Isaaka ia Iakoba], e ua aˈo atura ia ˈna, na ô atura, Eiaha oe e faaipoipo i te vahine no te mau tamahine a Kanaana nei.” Oia, noa ˈtu e aita o Rebeka i aˈo tahaa roa ˈtu, ua rave râ ta ˈna tane i te hoê faaotiraa o tei haapao i to ˈna mau manaˈo hohonu. (Genese 26:34, 35; 27:46; 28:1) Ua ape atoa te Arii ra o Davida i te hoê hara toto no te mea ua faaroo oia i te aˈoraa a Abigaila.—Samuela 1, 25:32-35.
17. Na te aha e faaite ra e e faito mana to te mau vahine i roto i te utuafare?
17 E faito mana to te mau vahine i roto i te utuafare. Ua faauehia i te mau tamarii e: “E faaroo mai, e tau tamaiti, i te aˈo a to metua tane, e eiaha e faarue i te faaitoito a to metua vahine ra.” (Maseli 1:8) Te faaite ra te faataaraa i te “vahine maitai” i roto i te Maseli 31 e eita te hoê vahine faaipoipo e mau ra i te ohipa tapihooraa e faatere noa i te utuafare, e rave atoa râ i te mau ohipa hooraa fenua, e haamau i te hoê faaapu hotu mau, e haapao i te hoê hooraa iti, e e matauhia oia no ta ˈna mau parau paari. Hau atu i te faufaa i te mau mea atoa, o te mau parau faahanahanaraa ïa e horoahia e te vahine faatura e mǎtaˈu ra ia Iehova. Papu maitai e faufaa rahi to teie vahine “e ore te mau poe nei e au ia ˈna”! E moni rahi to te mau poe ura no te feia hamani taoˈa piru e no te faanehenehe.—Maseli 31:10-31.
Te mau vahine i noaa ia ratou te tura taa ê a Iehova
18. I roto i teihea tuhaa i horoahia ˈi te hoê tura taa ê i te tahi mau vahine i te mau tau bibilia?
18 Ua itehia te huru hiˈoraa o Iehova i nia i te mau vahine i roto i te tura taa ê ta ˈna i horoa no te tahi o ratou i te mau tau bibilia. Ua haere mai te mau melahi e farerei ia Hagara, Sara, e te vahine a Manoa o tei faaite ia ratou i te aratairaa a te Atua. (Genese 16:7-12; 18:9-15; Te mau tavana 13:2-5) Te vai ra te mau ‘tavini vahine’ i te sekene e te mau vahine himene i te aua o Solomona.—Exodo 38:8; Samuela 1, 2:22; Koheleta 2:8.
19. I te tahi taime, ua faaohipa o Iehova i te mau vahine ei tia no ˈna i roto i teihea tuhaa?
19 E rave rahi taime i roto i te aamu o Iseraela, e faaohipa o Iehova i te hoê vahine ei tia no ˈna aore ra ei auvaha parau no ˈna. No nia i te peropheta vahine ra o Debora, te taio nei tatou e: “E haere hoi te tamarii a Iseraela ia ˈna ra ani ai i te parau.” (Te mau tavana 4:5) I muri aˈe i te pau o Iseraela a te arii no Kanaana ra o Iabina, ua roaa ia Debora te hoê haamaitairaa taa ê mau. Na ˈna i faatupu, i roto i te tahi tuhaa, i te himene upootiaraa o tei riro ei tuhaa o te faatiaraa i faauruahia e Iehova.c (Te mau tavana, pene 5) Tau senekele i muri aˈe, no te uiui ia Iehova, ua tono te Arii ra o Iosia i te peropheta vahine ra o Huluda i te hoê rahiraa taata e te vai ra i roto te tahuˈa rahi. Ua tia ia Huluda ia pahono atu ma te mana e: “Te parau maira te Atua o Iseraela o Iehova.” (Te mau arii 2, 22:11-15) I te reira taime to te arii faaueraa i te rahiraa taata ia haere i te hoê peropheta vahine ra, no te noaa mai te aratairaa no ǒ mai ia Iehova ra.—A faaau e te Malaki 2:7.
20. Eaha te mau hiˈoraa e faaite ra e te tâuˈa ra o Iehova i te mau manaˈo hohonu e te vai-maitai-raa o te mau vahine?
20 Mea papu maitai e te tâuˈa nei Iehova i te vai-maitai-raa o te mau vahine na roto i te mau hiˈoraa i reira oia i ohipa ˈi na roto i te arai o te tahi mau tavini vahine. E piti taime to ˈna tautururaa no te paruru i te vahine haviti mau a Aberahama, o Sara, i te maferaraa. (Genese 12:14-20; 20:1-7) Ua hiˈo maitai te Atua i te vahine a Iakoba tei ore i here-rahi-hia, o Lea, na roto i te ‘horoaraa i te tamarii na ˈna’ a fanau ai oia i te hoê tamaroa. (Genese 29:31, 32) A roohia ˈi e piti na vahine faafanau ati Iseraela o te mǎtaˈu i te Atua i te ati pohe no te mea ua faaora raua i te mau tamarii tamaroa ati Hebera i te taparahiraa tamarii i Aiphiti, ma te mauruuru rahi o Iehova “ua faarahi maira oia i to raua iho mau fetii.” (Exodo 1:17, 20, 21) Ua pahono atoa oia i te pure hua a Hana. (Samuela 1, 1:10, 20) A faaruru ai te vahine ivi a te hoê peropheta i te hoê amutarahu o tei ineine i te rave i ta ˈna mau tamarii no te aufau i ta ˈna tarahu, aita o Iehova i faarue ia ˈna. Ma te here, ua faatia aˈera te Atua i te peropheta ra o Elia ia faarahi i ta ˈna hinu e nehenehe ïa o ˈna e aufau i te tarahu. Ua faaherehere oia i to ˈna utuafare e to ˈna hanahana.—Exodo 22:22, 23; Te mau arii 2, 4:1-7.
21. Eaha te huru hiˈoraa aifaito ta te mau Papai Hebera e horoa ra no nia i te tuhaa a te mau vahine?
21 Ma te ore roa e faaitoito i te huru hiˈoraa faahaehaa i te vahine, te faaite nei te mau Papai Hebera i te hoê huru faataaraa aifaito o ta ratou tuhaa i rotopu i te mau tavini a te Atua. Noa ˈtu e aita o Iehova i paruru i ta ˈna mau tavini vahine i te tupuraa o te parau a te Genese 3:16, te aupuruhia nei te mau vahine ma te hanahana e te tura e te mau tane paieti o te apee nei i te hiˈoraa o Iehova e o te haapao nei i ta ˈna Ture.
22. I te tau o Iesu i vai ai i nia i te fenua nei, mea nafea te tuhaa a te mau vahine i te tauiraa, e eaha te mau uiraa tei matara mai?
22 I te mau senekele i muri aˈe i te papai-hope-raahia te mau Papai Hebera, ua taui te tuhaa a te mau vahine i rotopu i te mau ati Iuda. I te taime a fa mai ai Iesu i nia i te fenua nei, ua taotia rahi te mau peu tutuu a te mau rabi i te tiaraa o te mau vahine i roto i te oraraa i te pae faaroo e te oraraa i te pae totiale. Ua faataui anei taua mau peu tutuu i te huru hiˈoraa o Iesu i te mau vahine? Mea nafea te mau vahine kerisetiano ia haapaohia i teie nei mahana? E tuatapapahia taua mau uiraa ra i roto i te tumu parau i muri iho.
[Nota i raro i te api]
a Ia au i te titionare ra Webster’s Ninth New Collegiate Dictionary, te parau ra “faaipoiporaa e e rave rahi vahine” ua tuea ïa i te hoê “faaipoiporaa i reira te hoê hoa ua hau atu ta ˈna i te hoê hoa faaipoipo i te hoê â taime.” Teie te auraa o te parau tano “faaipoipo e e rave rahi vahine” oia hoi “te huru aore ra te peu na roto i te faaearaa e hau atu i te hoê noa vahine aore ra te hoê hoa vahine i te hoê â taime.”
b I roto i te mau Papai Hebera atoa, te parau e faatanohia i nia i te mau tane e te mau vahine faaipoipo ua hau atu ïa i te riro ei “tane” (ʼish na roto i te reo hebera) e “vahine” (ʼish·shahʹ na roto i te reo hebera). I Edene ra ei hiˈoraa, ua faaohipahia te parau ra Iehova eiaha “fatu” e ‘taata i fatuhia,’ ei “tane” râ e ei “vahine.” (Genese 2:24; 3:16, 17) Ua faaite te parau tohu a Hosea e i muri noa ˈˈe i te hoˈiraa mai te faatîtîraa mai, ua tia ia Iseraela ia pii ma te tatarahapa ia Iehova “E Isehi [Ta ˈu tane],” eiaha e parau faahou “E Baali [Ta ˈu fatu].” Te faaite ra te reira e e auraa hau atu i te here to te parau “tane” i te parau ra “fatu.”—Hosea 2:16.
c Mea faahiahia mau te faaohiparaa i te parau matamua no te faahiti ia Debora i roto i Te mau tavana 5:7.
Nafea outou ia pahono?
◻ Eaha ta te mau parau ra “tauturu” e ‘apiti’ e faaite ra no nia i te tuhaa a te mau vahine tei faataahia e te Atua?
◻ Ia hiˈopoahia te mau peu tei faaruruhia e te mau vahine i te mau tau bibilia, eaha ta tatou e tapea mai i roto i te feruriraa?
◻ Na te aha e faaite ra e e tuhaa hanahana ta te mau vahine i rotopu i te mau tavini a te Atua o te tau matamua?
◻ I roto i teihea tuhaa to Iehova horoaraa i te tura taa ê i te mau vahine i te tau hou te tau kerisetiano?