No te aha i rahi roa ˈi te feii?
NA TE PAPAI VEA A A ARA MAI NA! I HELEMANI
“NO TE AHA”—e parau iti poto roa teie, o te titau râ i te hoê pahonoraa. Ei hiˈoraa, ua itehia teie parau i nia i te hoê papie i ropu i te mau pupâ tiare e te mau daba hauti i apǎpǎhia i rapaeau i te hoê fare haapiiraa no Dunblane, i te fenua Ekosia, i te avaˈe Mati 1996 ra. Tau mahana noa na mua ˈtu, ua tomo taue mai te hoê taata i roto i teie fare haapiiraa e ua pupuhi haapohe roa 16 tamarii e ta ratou orometua haapii. E rave rahi atu â tei pepe e i muri iho, ua pupuhi atoa ˈtura teie taata ia ˈna. Inaha, ua inoino roa oia—ia ˈna iho, ia vetahi ê, e i te totaiete taatoa. Ua uiui te mau metua i heva e te mau hoa, e te mau mirioni taata atoa na te ao nei, i te hoê â uiraa, ‘No te aha? No te aha te mau tamarii hapa ore e pohe ai mai te reira te huru?’
Ua ite tatou e ua î roa teie nei ao i te riri maamaa e te taa-ore-hia. Inaha, ua roo-atoa-hia paha outou iho i te riri o vetahi ê no tera aore ra tera tumu. Peneiaˈe ua uiui atoa outou e, ‘No te aha?’—hau atu paha i te hoê noa taime.
Te huru riri e haamaitai e te huru riri e vavahi
Te “feii” e te “riri,” e nehenehe e faataahia mai “te tahi huru patoi e te au ore rahi.” Parau mau, e tano ‘ia patoi e ia au ore rahi’ i te mau mea iino aore ra i te mau mea e nehenehe e faaino i te mau taairaa i rotopu i te taata. Ahiri e e faatupu te mau taata atoa i teie huru riri, e riro ïa te ao nei ei vahi maitai aˈe. Tera râ hoi, te riri nei te mau taata tia ore i te mau mea hape no te mau tumu hape.
Ua niuhia te riri vavahi i nia i te manaˈo ino, te ite ore, aore ra te parau hape, e e pinepine i te faatupuhia e “te mǎtaˈu, te hae, aore ra i te manaˈoraa e ua faainohia mai,” ia au i te tahi tatararaa. No te mea e aita e niu papu, e faatupu teie huru riri i te ino, e mea pinepine, i te uiraa ra, ‘No te aha?’
Ua matau pauroa tatou i te tahi mau taata e mea riri na tatou to ratou huru aore ra ta ratou mau peu, e mea fifi no tatou ia taai e o ratou. Mea ê râ teie huru riri; area te hinaaroraa e haamauiui roa ˈtu i te taata ra, e mea taa ê ïa. No reira, mea fifi paha no tatou ia taa e no te aha te hoê taata e inoino tamau ai i te mau pǔpǔ taata taatoa, e pinepine i te mau taata o ta ˈna i ore roa ˈtu i matau. E ere paha hoê â manaˈo politita to ratou e to ˈna, e faaroo ê paha, aore ra e opu fetii ê, tera râ, e tumu anei te reira no te riri roa ˈtu ia ratou?
Noa ˈtu râ, te vai nei teie huru riri! I Afirika, ua aratai te riri i te mau opu Hutu e Tutsi ia haapohe i te tahi e te tahi i Rwanda i te matahiti 1994 ra, e ua tae roa te hoê papai vea i te ani e: “Mea nafea teie feii rahi i te haapueraahia i roto i teie fenua iti nainai roa?” I te pae Hitia o te râ no Ropu, na te riri i turai i te feia faahuehue Arabia e Iseraela ia rave i te mau totoaraa. I Europa, na te riri i aratai i te amahamaharaa o Yugoslavia tahito. E ia au i te hoê vea, i te mau Hau Amui no Marite anaˈe, “fatata e 250 pǔpǔ feii” o te haaparare nei i te mau manaˈo au ore i te taata ê. No te aha teie riri rahi? Oia mau, no te aha?
Ua aa hohonu roa te riri, e no reira noa ˈtu e e ore te mau aroraa o ta ˈna i faatupu, eita râ te riri e ore. Nafea ˈtu hoi ia faataa i te manuïa-ore-raa ia tapea i te hau e te mau mauhaa tamaˈi i roto i te mau fenua e tamaˈi ra e e faaruru nei i te mau totoaraa rahi? Nafea ˈtu hoi ia faataa i te ohipa i tupu i muri aˈe i te tarimaraahia te parau faaau no te hau i te hopea o te matahiti 1995 i Paris, parau faaau tei faaoti e e tahoêhia te oire no Sarajevo i raro aˈe i te Amuitahiraa o Bosnia e Herezegovina-Koroatia? Ua haamata ˈtura te rahiraa o te mau Serbe e ora ra i reira, i te horo ê i te oire e i to ˈna mau tuhaa no to ratou mǎtaˈu i te mau tahooraa. Ma te faataa e ua eiâ e ua tutui te huiraatira i te mau fare o ta ratou i faarue i te auahi, ua faaoti te vea ra Time e: “Ua tahoêhia o Sarajevo; eiaha râ to ˈna huiraatira.”
Te hau i rotopu i te mau taata e feii noa nei te tahi e te tahi, e hau haavare ïa, faufaa ore mai te moni haavare ra. No te mea e aita roa e niu papu, e nehenehe teie hau e huˈahuˈa roa ia tupu te tahi fifi haihai roa. Tera râ, ua rahi roa te riri na te ao nei e ua iti roa te here. No te aha?
[Parau iti faaôhia i te api 4]
Ua niuhia te riri vavahi i nia i te manaˈo ino, te ite ore, aore ra te parau hape