VAIRAA PAPAI NATIRARA Watchtower
Watchtower
VAIRAA PAPAI NATIRARA
Tahiti
ǎ,ě,ǐ,ǒ,ǔ,ˈ
  • ǎ
  • ě
  • ǐ
  • ǒ
  • ǔ
  • ˈ
  • BIBILIA
  • PAPAI
  • PUTUPUTURAA
  • w95 15/5 api 26-28
  • Eaha te papai a te mau massorètes?

Aita e video no teie tuhaa.

Eiaha e inoino, te vai ra te tahi fifi e te video.

  • Eaha te papai a te mau massorètes?
  • Te Pare Tiairaa te faaite ra i te Basileia o Iehova 1995
  • Upoo parau iti
  • Papai tei tuea
  • Te Parau a Iehova
  • Ua ô rii mai te hape
  • Te mau tutavaraa no te faaore i te mau hape
  • E nehenehe anei e itea mai i te hoê papai “tia roa” a te mau massorètes?
  • O vai na te mau massorètes?
    Te Pare Tiairaa te faaite ra i te Basileia o Iehova 1995
  • Te hoê papai bibilia Hebera tei riro ei hohoˈa
    Te Pare Tiairaa te faaite ra i te Basileia o Iehova 1992
  • Faahohonuraa numera 5—Te tuhaa Hebera o te mau Papai Moˈa
    “Te mau Papai atoa, e mea faaurua ïa e te Atua e e mea faufaa”
  • Ua aro te Bibilia no te ora mai
    Te Bibilia—Parau na te Atua aore ra na te taata?
Ite hau atu â
Te Pare Tiairaa te faaite ra i te Basileia o Iehova 1995
w95 15/5 api 26-28

Eaha te papai a te mau massorètes?

NOA ˈTU eaha te reo o te Bibilia o ta outou e taio ra, no roto roa mai aore ra ua faaohipa-noa-hia te papai a te mau massorètes no te huri i te hoê tuhaa o te buka, oia hoi te papai o te faaohipahia i roto i te mau Papai Hebera, aore ra te “Faufaa Tahito.” Inaha, ua hau atu i te hoê noa papai a te mau massorètes. Teihea ïa o tei maitihia ,e no te aha? Eaha mau na te papai a te mau massorètes, e nafea tatou e ite ai e e nehenehe mau e tiaturihia?

Te Parau a Iehova

Ua haamata te papairaa o te Bibilia i te Mouˈa Sinai ra i te matahiti 1513 hou to tatou nei tau. Te parau maira te Exodo 24:3, 4 e: “Ua pou ihora Mose, e ua faaite i te mau taata i te mau parau atoa a Iehova ra, e teie atoa nei mau ture; ua parau tahi noa maira te taata atoa, na ô maira, O te mau parau atoa a Iehova i parau maira, e rave ïa matou. Ua papai ihora Mose i te mau parau atoa a Iehova ra.”

Ua tamau-noa-hia i te papai i te mau Papai Hebera e hau atu i te hoê tausani matahiti, mai te matahiti 1513 hou to tatou nei tau e tae atu ai i te matahiti 443 hou to tatou nei tau. I te mea e ua faauruahia mai te mau taata papai parau e te Atua, e mea tano iho â ïa e na ˈna e aratai i te mau ohipa ia nehenehe ta ˈna poroi e faaherehere-maitai-hia. (Samuela 2, 23:2; Isaia 40:8) Teie nei râ, te faataa ra anei te reira e e faaore roa Iehova i te hape atoa faaôhia e te taata e eita te hoê noa ˈˈe reta e tauihia i te papai-faahou-raa?

Ua ô rii mai te hape

Noa ˈtu e ua papai te mau taata ma te faatura hohonu i te Parau a te Atua mai tera ui e tera ui, ua itehia iho â tau hape rii faaôhia e te taata i roto i te mau papai tahito. E feia faauruahia te feia papai i te Bibilia area râ te mau papai parau, aita ïa ratou i rave i ta ratou ohipa i raro aˈe i te faauruaraa o te Atua.

I muri aˈe i to ratou hoˈiraa mai mai te faatîtîraa i Babulonia i te matahiti 537 hou to tatou nei tau, ua rave te mau ati Iuda i te hoê huru papairaa apî o te faaohipa i te mau reta orapa haapiihia i Babulonia. Ua hopoi mai taua tauiraa rahi ra i te fifi e e nehenehe te tahi mau reta hoê â to ratou huru e faahapehia i te tahi e te tahi. I te mea e ua riro te reo Hebera ei reo niuhia i nia i te mau reta piri vauera, ma te mau taˈi reta vauera apitihia mai e te taata taio ia au i to ˈna maramarama i te tuhaa parau, e nehenehe te tauiraa i te hoê reta piri vauera e taui ohie i te auraa o te hoê taˈo. I roto râ i te rahiraa o te mau hiˈoraa, e itehia na e e faatitiaifarohia na taua mau huru hape ra.

Aita te rahiraa o te mau ati Iuda i hoˈi atu i Iseraela i muri aˈe i te toparaa o Babulonia. No reira, ua riro te mau sunago ei mau pu ohipa faaroo no te mau pǔpǔ taatea ati Iuda na te pae Hitia o te râ no Ropu e na Europa ma.a Ua titau te sunago tataitahi i te mau papai-faahou-raa o te mau otaro o te mau Papai. A rahi noa ˈi te mau papaifaahou-raa, oia atoa te hape a te taata i papai faahou.

Te mau tutavaraa no te faaore i te mau hape

I te omuaraa o te senekele matamua o to tatou nei tau, ua tutava te mau papai parau no Ierusalema i te haamau i te hoê papai tumu e na roto i te reira e nehenehe ai e faatitiaifarohia te mau otaro o te Papai Hebera atoa. Teie nei râ, aita e faanahoraa papu no te faataa ê i te papai tumu e te mau papai tahito e itehia ˈi te mau hape a te feia papai parau. Mai te senekele piti mai â o to tatou nei tau, e au ra e ua haamau-maitai-hia te papai reta piri vauera o te mau Papai Hebera, noa ˈtu e aitâ te reira i haamanahia. Te faaite pinepine ra te mau aahitiraa o te Papai Hebera i roto i te Talmud (apapahia i ropu i te pitiraa e te onoraa o te senekele o to tatou nei tau) i te hoê ravea taa ê i tei matauhia i muri iho e te papai a te mau massorètes.

Te parau “tutuu” na roto i te reo Hebera o ma·soh·rahʹ ïa aore ra ma·soʹreth. I te senekele ono o to tatou nei tau, ua matauhia te feia o tei tapea noa i te tutuu o te papai-faahou-raa ma te tano i te mau Papai Hebera i raro aˈe i te iˈoa ra massorètes. Ua faahiti-atoa-hia te mau papai-faahou-raa ta ratou i rave e te mau papai a te mau massorètes. Eaha te mea i faataa ê i ta ratou ohipa e te mau papai ta ratou i faaineine?

Ua riro roa te reo Hebera ei reo ora, ei reo nunaa, e aita te rahiraa o te mau ati Iuda i paraparau faahou i taua reo ra. No reira, ua haafifihia te maramarama papu o te papai ma te mau reta piri vauera o te Bibilia. No te paruru i te reira, ua faatupu te mau massorètes i te hoê faanahoraa vauera ma te mau periota e te mau taura tuati. Ua tuuhia ratou i nia mai e i raro mai i te mau reta piri vauera. Ua faatupu atoa te mau massorètes i te hoê faanahoraa fifi mau o te mau tiro ei huru faatomaraa e ei tauturu no te hoê faahitiraa parau tano aˈe.

I te vahi e manaˈo ai te mau massorètes e ua tauihia te papai aore ra ua papai-hape-hia e te mau ui papai parau tahito, maoti i te taui i te papai, e papai na ratou i te tahi mau nota i te hiti o te api. E tapao na ratou i te mau huru parau matau-ore-hia e te mau ravea amui e te pinepine e fa ˈi te reira i roto i te buka taitahi aore ra i roto i te mau Papai Hebera taatoa. E tapao-atoa-hia na te mau faahitiraa parau hau no te tauturu i te mau taata i papai faahou i roto i ta ratou hiˈopoa-faahou-raa. Ua haamauhia te hoê faanahoraa o te mau “haapueraa parau” no te faaherehere i taua haamaramaramaraa ma te poto noa. I nia mai e i raro mai i te hiti o te api, ua faataa te hoê buka faahororaa iti i te mau tuhaa o te mau irava faahitihia o tei vahavahahia i roto i te mau nota i te hiti o te api.

Ua haamaitai-roa-hia te faanahoraa matau-roa ˈˈe-hia e te mau massorètes no Tiberia, i pihai iho i te Miti no Galilea. Te mau utuafare o Ben Asher e to Ben Naphtali no te senekele iva e te ahuru o to tatou nei tau, e mau Karaïtes paha ratou, ua riro taa ê ratou ei mea faufaa roa.b Noa ˈtu te mau taa-ê-raa i vai na i rotopu i te mau ravea faahitiraa parau e te mau nota o taua na pǔpǔ e piti ra, ua taa ê te mau reta piti vauera o ta ratou mau papai i raro mai i te ahuru vahi i roto i te mau Papai Hebera taatoa.

Ua turu rahi na pǔpǔ e piti o te mau massorètes, ta Ben Asher e ta Ben Naphtali, i te tuatapaparaa o te papai o to ratou tau. I muri iho ua arue o Maimonides (hoê aivanaa mana rahi o te Talmud no te senekele 12) i te papai a Ben Asher, ua au roa ˈˈe vetahi i te reira. Ua na reirahia e e nehenehe roa e itehia te papai tahito a Ben Naphtali i teie nei â mahana. E tabula taua toea atoa ra o te mau taa-ê-raa i rotopu i na pǔpǔ e piti. Te mea maamaa, ua faaauhia te faahitiraa parau a Maimonides i te mau hiˈopoaraa i te pae o te huru o te reo, mai te faaarearaa i rotopu i te mau paratarapha, e eiaha râ i te mau tuhaa faufaa roa ˈˈe o te papai-faahou-raa tano.

E nehenehe anei e itea mai i te hoê papai “tia roa” a te mau massorètes?

Te aimârô rahi ra te mau aivanaa no te ite e eaha te buka tahito e vai ra i teie nei mahana e papai “tia roa” ïa a Ben Asher, mai te huru ra e e horoa mai te reira ia tatou te papai “mau” a te mau massorètes. Inaha, aita i itehia hoê noa ˈˈe papai a te mau massorètes “tia roa” e te mana. Teie râ, e rave rahi mau papai a te mau massorètes, taa ê i te tahi e te tahi. E mau papai anoi anaˈe te mau buka tahito atoa e vai noâ, tae noa ˈtu te mau taioraa a Ben Asher e a Ben Naphtali.

E mea faahiahia mau te ohipa o te mau taata huri parau atoa o te mau Papai Hebera i teie nei mahana. E tia ia ˈna ia haamatau eiaha noa i te papai hebera, i te mau tuhaa tia atoa râ i reira te papai i te tauiraahia na roto i te hape o te taata i papai faahou aore ra te tahi atu â. A riro noa ˈi te mau papai rave rau a te mau massorètes ei niu, e titau o ˈna ia hiˈopoa i te tahi atu mau pu papu o te riro paha ma te tia ei mau tatararaa tahito aˈe e peneiaˈe tano aˈe o te papai ma te mau reta piri vauera.

I roto i te omuaraa parau o ta ˈna buka The Text of the Old Testament, te faataa ra o Ernst Würthwein e: “Ia faaruru anaˈe i te hoê irava fifi e eita noa tatou e nehenehe e haaputu amui i te mau taioraa rave rau e e maiti i te taioraa o te horoa i te ravea ohie roa ˈˈe, i te tahi taime ma te haafaufaa aˈe i te papai hebera, i te tahi atu taime te Septante ïa, e te tahi atu â taime te Targum Aramea ïa. Eita e nehenehe e tiaturihia i te mau haapapuraa atoa o te papai. Te vai ra i te papai tataitahi to ˈna iho huru e to ˈna iho aamu taa ê. E tia ia tatou ia haamatau i te reira ia ape tatou i te mau ravea tano ore aore ra hape.”

Te tiaturi papu ra tatou e ua faaherehere Iehova i ta ˈna Parau. Na roto i te mau tutavaraa amui a te mau taata haavare ore e rave rahi i te roaraa o te mau senekele, e nehenehe e tiaturihia te ravea materia i faaohipahia, te papai e vai ra i roto, e te mau tuhaa iti atoa o te poroi o te Bibilia. Aita te tahi noa ˈˈe tauiraa iti o te reta aore ra o te taˈo i ohipa i nia i to tatou aravihi ia taa i te mau Papai. I teie nei, teie te uiraa faufaa roa, E ora anei tatou ia au maite i te Parau a te Atua, te Bibilia?

[Nota i raro i te api]

a I te mea e e ere faahou â te rahiraa o te mau ati Iuda i rapae mai ia Iseraela i te mau taata taio maumau ore i te reo Hebera, ua titau aˈera taua mau pǔpǔ taata ati Iuda ra mai te tahi pae i Alexandrie, i Aiphiti, i te mau huriraa o te Bibilia na roto i te reo o te fenua. No te haamâha i taua hinaaro ra, ua faaineinehia te tatararaa heleni o te Septante i te senekele toru hou to tatou nei tau. Ua riro taua tatararaa ra i muri iho ei ravea faufaa roa no te faaauraa i te papai.

b I te area matahiti 760 o to tatou nei tau, ua ani te hoê pǔpǔ ati Iuda matauhia i raro aˈe i te iˈoa ra Karaïtes i te faaau-maite-raa i te mau Papai. Ma te patoi i te mana faatere o te mau rabi, te “Ture i parau-noa-hia,” e te Talmud, auaa ua tapea noa ratou i te papai o te Bibilia. Ua riro vetahi mau utuafare o taua pǔpǔ ra ei mau papai parau massorètes aravihi.

[Hohoˈa i te api 26]

Te vai ra i roto i te Buka tahito no Aleppo te papai a te mau massorètes

[Faaiteraa i te tumu]

Bibelmuseum, Münster

    Papai reo Tahiti (1985-2026)
    Haere i rapae
    Haere i nia
    • Tahiti
    • Hapono
    • Ta oe e hinaaro
    • Copyright © 2026 Watch Tower Bible and Tract Society of Pennsylvania
    • Parau no te faaohiparaa
    • Eita e puharahia
    • Maiti eaha te ore e puhara
    • JW.ORG
    • Haere i nia
    Hapono