“Faufaa Tahito” aore ra “Papai Hebera”—Teihea ïa?
I TEIE nei mahana e peu matauhia i roto i te amuiraa faaroo kerisetiano ia faaohipa i te mau parau ra “Faufaa Tahito” e “Faufaa Apî” no te faataa i te mau tuhaa reo hebera/aramea e te tuhaa reo heleni o te Bibilia. Te vai nei râ anei te tahi niu bibilia no te faaohipa teie mau parau? E no te aha te mau Ite no Iehova e ape ai i te faaohipa i te reira i roto i ta ratou mau buka?
Parau mau, e nehenehe e manaˈohia e te turu ra te Korinetia 2, 3:14 i te reira, ia au i te King James Version e tae noa ˈtu te tahi atu mau tatararaa tahito, mai te Septembertestament heleni, te tatararaa matamua a Martin Luther (1522). I roto i te King James Version, te taiohia ra te irava mai teie: “Ua haapourihia râ to ratou feruriraa: e tae roa mai i teie nei mahana te vai noa ra taua purou ra i te taioraa i te faufaa tahito; ua faaorehia hoi taua purou ra i te Mesia nei.”
Teie râ, te faahiti ra anei te aposetolo i ǒ nei i te mau 39 buka o te matauhia i te pii e “Faufaa Tahito”? Te parau heleni i ǒ nei i hurihia na roto i te parau “faufaa” o di·a·theʹke ïa. Te parau ra te buka parau paari heleni tuiroo i te pae faaroo Theologische Realenzyklopädie, ma te tatara i te Korinetia 2, 3:14 e ‘te taioraa i te di·a·theʹke tahito’ i roto i teie irava hoê â ïa e te ‘taioraa a Mose’ i roto i te irava i muri iho. No reira, teie ïa te auraa, e turu te ‘te di·a·theʹke tahito’ i te Ture a Mose, aore ra hau atu, i Na Buka e pae a Mose. Papu maitai aita te reira e turu ra i te tino na mua ˈtu i te tau kerisetiano atoa o te Papai faauruahia.
Te faahiti ra te aposetolo i te hoê noa tuhaa o te mau Papai Hebera, te faufaa tahito a te Ture, o tei papaihia e Mose i roto i Na Buka e pae a Mose; aita oia e faahiti ra i te mau Papai Hebera e Aramea i roto i to ratou taatoaraa. Hau atu, aita oia i hinaaro e parau e ua riro te mau papai kerisetiano faauruahia o te senekele matamua o to tatou nei tau ei “faufaa apî,” i te mea e aita teie parau i faahiti-noa ˈˈe-hia i roto i te Bibilia.
E tia atoa ia tapaohia e te parau heleni ra di·a·theʹke ta Paulo i faaohipa i ǒ nei teie ïa to ˈna auraa mau “faaauraa parau.” (No te mau haamaramaramaraa hau atu â, a hiˈo te New World Translation of the Holy Scriptures—With References, Tuhaa hau 7E, api 1585, neneihia e te Watchtower Bible and Tract Society of New York, Inc., 1984.) E rave rahi ïa mau tatararaa no teie tau o tei papai ma te tano e “faaauraa parau tahito” maoti hoi “faufaa tahito.”
I roto i teie tuatiraa, ua faataa te “National Catholic Reporter” e: “Te faatupu ra te parau ra ‘Faufaa Tahito’ i te tahi huru haihai e te hoperaa te tau.” Ua riro mau â râ te Bibilia ei ohipa, e aita hoê aˈe tuhaa o tei hope te tau, aore ra “tahito.” Ua tuea maite ta ˈna poroi mai te buka matamua i roto i te tuhaa hebera e tae atu i te buka hopea i roto i te tuhaa heleni. (Roma 15:4; Timoteo 2, 3:16, 17) No reira e mau tumu papu e vai ra ia tatou no te ape i te faaohipa i teie mau parau o tei niuhia i nia i te mau manaˈo hape, e mea au aˈe ia faaohipa i te mau parau tano roa ˈˈe oia hoi “Papai Hebera” e “Papai Heleni Kerisetiano.”