VAIRAA PAPAI NATIRARA Watchtower
Watchtower
VAIRAA PAPAI NATIRARA
Tahiti
ǎ,ě,ǐ,ǒ,ǔ,ˈ
  • ǎ
  • ě
  • ǐ
  • ǒ
  • ǔ
  • ˈ
  • BIBILIA
  • PAPAI
  • PUTUPUTURAA
  • w95 1/2 api 26-29
  • Na vai te hape?

Aita e video no teie tuhaa.

Eiaha e inoino, te vai ra te tahi fifi e te video.

  • Na vai te hape?
  • Te Pare Tiairaa te faaite ra i te Basileia o Iehova 1995
  • Upoo parau iti
  • Papai tei tuea
  • Te fifi i te paeau moni
  • Te oreraa e mauruuru e te mau tamarii
  • Te oreraa e manuïa i te pae varua
  • Te otoheraa hopea
  • Te faarururaa i te mea mau
  • Nafea vau ia ore au ia faahape-noa-hia i te mau taime atoa?
    A ara mai na! 1997
  • E ere na Iehova te hape
    Te Pare Tiairaa te faaite ra i te Basileia o Iehova 1992
  • “E ere na ˈu te hape!”
    A ara mai na! 1996
  • No te aha e na ˈu noa te hape?
    A ara mai na! 1997
Ite hau atu â
Te Pare Tiairaa te faaite ra i te Basileia o Iehova 1995
w95 1/2 api 26-29

Na vai te hape?

NA TE taata matamua ra o Adamu i haamata i te faahiti i teie parau. I muri aˈe i to ˈna hararaa, ua na ô atura oia i te Atua e: “Na te vahine ta oe i ho mai ei apiti no ˈu ra i horoa mai i to taua raau ra, amu ihora vau.” Mai te huru ra ïa te parau atura oia e: “E ere na ˈu i te hape!” Ua na reira atoa te vahine matamua o Eva ia ˈna i parau e: “I haavare mai te ophi ia ˈu, amu ihora vau.”—Genese 3:12, 13.

Na reira ˈtura hoi taua ohipa ra i te tupuraa i roto i te ǒ i Edene ra, i nia i te mau taata i ore e farii i te amo i te hopoia o ta ratou iho mau ohipa i rave. Aita anei outou i na reira aˈenei i te faahapa? Ia fa mai te mau fifi, e oioi anei outou i te faahapa ia vetahi ê? Aore ra e hiˈopoa anei outou i te ohipa e tupu ra e e hiˈo atu ai e na vai mau na te hape? I roto i te oraraa o te mau mahana atoa, mea ohie roa ia topa i roto i te herepata o te faahaparaa ia vetahi ê no ta tatou mau hape e ia parau e, “e ere na ˈu te hape!” E hiˈopoa anaˈe na i te tahi mau huru tupuraa matauhia e e hiˈo atu ai eaha ta te tahi mau taata e riro i te rave. Te vahi faufaa roa ˈtu â, a feruri eaha ta outou iho ohipa e rave ia farerei outou i taua mau huru tupuraa ra.

Te fifi i te paeau moni

“E ere na ˈu i te hape—na te ohipa tapi hooraa tauihaa râ, na te mau taata ona eiâ, te rahi o te hoo o te oraraa,” o ta vetahi paha ïa e parau ia farerei ratou i te fifi rahi i te pae no te moni. Tera râ, e tia mau anei teie mau tumu ia faahapahia? Peneiaˈe, e riro te tahi mau huru tupuraa papu ore i te aratai ia ratou i roto i te tahi mau opuaraa ohipa fifi mau. I te tahi mau taime, te ô nei te tahi mau huru nounou taoˈa, e te mau taata i roto i te mau ohipa tapihooraa tauihaa papu ore, e riro atu ai ratou ei mau ainu ohie roa na te nǎnǎ eiâ. E moehia ia ratou i te parau ra e, “mai te peu e mea faahiahia roa ia riro ei parau mau, i i te haereraa mau e ere roa ˈtu ïa i te mea faahiahia mai te manaˈohia ra.” E imi ratou i te parau ta ratou e hinaaro e faaroo, tera râ ia riro mai te fifi o te o hipa tapihooraa tauihaa ei parau mau, e imi â ïa ratou i te tahi atu pariraa. Te vahi peapea, ua tupu teie nei ohipa i te tahi mau taime i roto i te amuiraa kerisetiano.

Ua topa vetahi pae i roto i te herepata o te tahi mau huru faaohiparaa i te moni, mai te hooraa mai i te mau daiamani aita roa ˈtu e vai ra, te tuuraa i te moni i roto i te tahi ohipa titauhia e manuïa o te mau porotarama afata teata e oioi noa i te tere, aore ra i te horoaraa i te turu no te faatupu i te tahi mau ohipa e noaa ˈtu ai i te apî i nia i te tahi mau fenua tarahuhia paha, e topatari ˈtura. Eita e ore te tahi hinaaro uˈana tano ore ia monihia ratou, i te haapouri i to ratou feruriraa i nia te aˈoraa a te Bibilia: “Area te feia e mârô e ia rahi te taoˈa, e roohia ïa i te ati e te marei . . . e ua patiatia pupu roa ia ratou iho i te oto e rave rahi.”—Timoteo 1, 6:9, 10.

E nehenehe atoa te haamauˈa-noa-raa i te moni ma te ore e feruri maitai e faatopatari i te hoê taata. Te manaˈo nei vetahi pae e e tia ia ratou ia riro mai te mau taata i roto i te mau vea e pee na i te mau ohipa apî atoa e tupu, e rave i te mau tau faafaaearaa moni rahi, e tamaa i roto i te mau fare tamaaraa rarahi, e e hoo i te mau “hauti rii hopea a te feia paari”—te mau faurao no te faaarearea, te mau poti, te taviri hohoˈa, te matini faataˈi upaupa. Papu maitai, ia tae i te hoê taime e riro teie mau mea i te noaa mai ia vetahi na roto i te faanaho-maite-raa ratou i te moni. Area te feia e ru noa ra ia noaa mai ia ratou i taua mau mea ra, e riro ïa ratou i te teimaha roa i te tarahu. E ia na reira ratou ra, na vai ïa te hape? Ma te papu maitai, aita ratou i faaroo i te aˈoraa a te Maseli 13:18 e na ô ra: “Te veve e te haama tei pihaiiho i te taata aore e faaroo i te aˈo ra.”

Te oreraa e mauruuru e te mau tamarii

“Na te mau matahiapo i te hape i faarue ai ta ˈu mau tamarii i te parau mau,” o ta vetahi ïa mau metua e riro i te parau. “Aita ratou i tâuˈa rahi i ta ˈu mau tamarii.”

E hopoia na te mau matahiapo i te faaamuraa e te haapaoraa i te nǎnǎ, tera râ eaha ˈtura ïa no te mau metua iho? Ua riro anei ratou ei hiˈoraa i te pae no te faatupuraa i te hotu o te varua o te Atua i roto i ta ratou mau ohipa atoa e rave? Ua aratai-tamau-hia anei te haapiiraa bibilia utuafare? Ua faaite anei te mau metua i te itoito i roto i te taviniraa a Iehova e ua tauturu anei ratou i te mau tamarii no te faaineine ia ratou i roto i taua tuhaa ra? Ua ara anei ratou no nia i te mau amuimuiraa a ta ratou mau tamarii?

Oia atoa, mea ohie roa na te hoê metua ia parau no nia i te ohipa haapiiraa e: “Na te mau orometua i te hape ia ore ta ˈu tamaiti e haapao maitai i te haapiiraa. Eita ratou e au i ta ˈu tamaiti. E e ere taua fare haapiiraa ra i te mea ravai roa i te ite.” Tera râ, ua farerei tamau anei te metua i te fare haapiiraa? Mea anaanatae anei na te metua i te mau haapiiraa e te mau ohipa haapiiraa a te tamarii? E porotarama anei ta ta ˈna ohipa haapiiraa, e te pûpûhia ˈtura anei i te tauturu mai te peu e hinaarohia? Te fifi e itehia ra no nia anei i te haerea aore ra i te hupehupe o te tamarii aore ra o te metua?

Maoti hoi te mau metua i te faahapa i te huru faanahoraa a te fare haapiiraa, mea maitai roa ˈˈe ia rave ratou i te tahi ohipa maitai no te haapapuraa e ua tano ta ratou mau tamarii e e haafaufaa ratou i te mau mea e haapiihia ia ratou i te fare haapiiraa.

Te oreraa e manuïa i te pae varua

I te tahi mau taime, e faaroo na tatou ia parau te taata e: “E nehenehe vau e puai roa ˈtu â vau i te pae varua, tera râ e ere na ˈu i te hape mai te peu e e ere vau i te mea puai. Aita te mau matahiapo e tâuˈa rahi mai nei ia ˈu. Aita roa ˈtu to ˈu e hoa. Aita te varua o Iehova i nia i taua amuiraa ra.” E teie nei, e hoa to vetahi pae i roto i te amuiraa, mea oaoa roa ratou, e te haere papu nei i mua i te pae varua, e te haamaitaihia ra te amuiraa na roto i te maraaraa e te ruperuperaa i te pae varua. No reira, no te aha vetahi pae e roohia ˈi i te fifi?

Mea iti roa te taata e hinaaro e haafatata ˈtu i te mau taata feruriraa tano ore e e mutamuta noa. E nehenehe te arero faaino e te mau faahaparaa tamau e rahi roa ˈtu â i te haaparuparu. No te mea eita ratou e hinaaro ia haaparuparuhia ratou i te pae varua, e riro ïa vetahi i te taotia i ta ratou mau amuimuiraa totiare e taua mau huru taata ra. Ma te faariro i te reira ei huru paruparu no te amuiraa e farii noa i te mau mea atoa, e riro te hoê taata i te haamata i te reva ê, ma te haere na mua i roto i te hoê amuiraa, e i muri iho i roto i te tahi atu, e te tahi atu. Mai te mau nǎnǎ e taui ê noa i te vahi no te mau fenua papu no Afirika e imi noa i te mau vahi ruperupe aˈe, e haere noa taua mau kerisetiano e “tauiui noa i te vahi” e paimi i te amuiraa e tano maitai ia ratou. Auê ïa ratou i te oaoa rahi aˈe e, ia hiˈo ratou i te mau huru maitai o te tahi atu mau taata e ia faaitoito ratou i te faatupu rahi atu â i te hotu o te varua o te Atua i roto i to ratou iho oraraa e!—Galatia 5:22, 23.

E na reira na vetahi pae na roto i te raveraa i te hoê tutavaraa taa ê no te haere atu e paraparau i te hoê taata taa ê i te mau putuputuraa atoa i te Piha o te Basileia e na roto i te paraparauraa ˈtu ia ˈna ma te aau rotahi i nia i te hoê tumu parau maitai. E riro paha no nia i te haerea maitai o ta ˈna mau tamarii, te haere-tamau-raa i te mau putuputuraa, te faaineine-maitai-raa i te mau pahonoraa i roto i te haapiiraa o te Pare Tiairaa, te farii-maitai-raa na roto i te pûpûraa i to ˈna fare no te hoê Haapiiraa Buka a te Amuiraa e no te mau putuputuraa no te taviniraa, e e rave rau atu â. Na roto i te faariroraa ei tapao na outou i te iteraa i te mau huru maitai e nehenehe e haapourihia e te huru taata tia ore, papu maitai e riro outou i te ite i te mau huru maitai mau i roto i to outou mau taeae e mau tuahine kerisetiano. E riro outou i te auhia e ratou, e e ite hoi outou e eita outou e erehia i te mau hoa mau.

Te otoheraa hopea

“O te hinaaro hoi teie o te Atua.” “O te Diabolo te tumu.” Eita e ore te otoheraa hopea o te faahaparaa ïa i te Atua aore ra i te Diabolo no to tatou mau huru paruparu. Parau mau e nehenehe o te Atua aore ra o Satani e faatupu i te tahi mau ohipa i roto i to tatou nei oraraa. Tera râ, te tiaturi nei vetahi e te mau mea atoa, te mea maitai aore ra ino, i roto i to ratou oraraa, o te faahopearaa ïa o te ohiparaa mai te Atua aore ra o Satani. Mai te huru ra ïa e aita e ohipa e tupu i nia ia ratou e ere i te faahopearaa no ta ratou iho mau ohipa i rave. “Mai te peu e hinaaro te Atua e ia noaa ia ˈu taua pereoo apî ra, e rave ïa oia e ia noaa iho â ia ˈu.”

E pinepine taua mau huru taata ra i te ora i to ratou oraraa ma te ore e tâuˈa eaha te ohipa e tupu a muri aˈe, ma te rave i te tahi mau opuaraa i te pae no te haamâuˈaraa i te moni aore ra i te tahi atu mau opuaraa ma te tiaturi e e faaora mai te Atua ia ratou. Ia ore ta ratou mau ohipa e manuïa i te pae tapihooraa tauihaa aore ra mea taa ê te reira i te tupuraa, e faahapa ïa ratou i te Diabolo. E riro te rave-oioi-noa-raa i te hoê ohipa ma te ore na mua e ‘feruri i nia i te haamâuˈaraa’ e a pari atu ai ia Satani no te manuïa-ore-raa, aore ra te vahi ino roa ˈtu â, te tiaturiraa e e ohipa mai o Iehova, eiaha noa ei manaˈo faateitei ei manaˈo atoa râ aita roa ˈtu e tuati ra i te Papai.—Luka 14:28, 29.

Ua tamata o Satani i te rave e ia manaˈo o Iesu mai te reira te huru e ia ore oia e amo i te hopoia no te mau ohipa Ta ˈna i rave. No nia i te piti o te tamataraa, teie ta Mataio 4:5-7 e parau ra: “Ua aratai atura te diabolo ia ˈna i te oire moˈa ra, e faatia ihora ia ˈna i nia iho i te poretiko o te hiero ra, ua parau atura ia ˈna, E tamaiti oe na te Atua ra, e haamairi oe ia oe iho i raro; ua papaihia hoi e, E poroi oia i tana mau melahi ia oe, na ratou hoi e mau ia oe i to ratou rima, o te tiaia noa ˈtu to avae i te ofai. Ua parau maira Iesu ia ˈna, Ua papai-atoa-hia e, Eiaha oe e aa i to Atua ra ia Iehova.”

E au teie mau taata e matau na i te faahapa i te Diabolo aore ra i te Atua no ta ratou mau ohipa tano ore i rave, i te feia e pee ra i te ohipa hiˈo fetia, o te mono nei hoi i te mau fetia na te Atua aore ra na te Diabolo. Ma te tiaturi papu maitai e eita e vî ia ratou i te mau mea atoa e tupu, te tapo nei ratou i to ratou mata i nia i teie faaueraa tumu taa maitai ra e faaitehia ra i roto i te Galatia 6:7: “O ta te taata e ueue ra, o ta ˈna â ïa e ooti mai.”

Te faarururaa i te mea mau

Aita e taata e nehenehe e parau mai e aita tatou e ora nei i roto i te hoê ao tia ore. Te mau fifi e tuatapapahia ra i ǒ nei e mau fifi mau ïa i farereihia i roto i te oraraa. E riro te taata i te fanaˈo i nia ia tatou i te paeau no te moni. E riro vetahi mau paoti ohipa ei mau taata haerea tia ore. E nehenehe te tahi mau amuimuiraa e ohipa hape i nia i ta tatou mau tamarii. E tia te tahi mau orometua e mau fare haapiiraa ia haamaitaihia. E nehenehe te mau matahiapo i te taime faataahia e riro ei mau taata e faatupu rahi aˈe i te here e te tâuˈa hoi i to vetahi ê hinaaro. E tia râ ia tatou ia farii i te faahopearaa o te huru taata tia ore e te reira, mai ta te Bibilia e faaara maira ia tatou, “te vai noa nei to te ao atoa i raro aˈe i taua varua ino ra.” No reira, e ere roa ˈtu i te mea tano ia manaˈo tatou e e haere noa to tatou haerea i roto i te oraraa i te maitai-roa-raa, i te mau taime atoa.—Ioane 1, 5:19.

Hau atu, e tia ia tatou ia farii i to tatou iho mau huru tia ore e mau otia e ia farii e i te rahiraa o te taime e o te faahopearaa to tatou nei mau fifi no to tatou iho nei maamaa. Ua faaara o Paulo i te mau kerisetiano no Roma e: “Teie ta ˈu parau ia outou atoa e ati noa aˈe, i te maitai i horoahia mai ia ˈu nei, eiaha ia hau te manaˈo ia ˈna iho, i tei au ia ˈna ia manaˈo ra.” (Roma 12:3) E tano taua aˈoraa nei no tatou i teie mahana. Ia tupu te tahi ohipa au ore i roto i to tatou oraraa, eita tatou e pee oioi noa i to tatou na tupuna o Adamu raua o Eva e e parau e: “E ere na ˈu i te hape!” E uiui râ tatou ia tatou iho e, ‘Eaha te ohipa taa ê ta ˈu i nehenehe e rave no te ape i teie nei faahopearaa peapea mau? Ua faaohipa anei au i te hiˈoraa maitai i roto i taua tuhaa ra e ua imi anei au i te aˈoraa i roto i te hoê pǔ paari mau? Ua horoa anei au no te tahi atu tumu aore ra mau tumu e ǒ mai i roto, i te manaˈo maitai, ma te haapao i to ratou tiaraa?’

Mai te peu e apee tatou i te mau faaueraa tumu kerisetiano e e faaohipa tatou i te manaˈo e au, e rahi atu â ïa to tatou mau hoa e e iti mai to tatou mau fifi. E riro e rave rahi o te mau fifi i roto i to tatou oraraa i te mau mahana atoa, i te faatitiaifarohia. E ite tatou i te oaoa i roto i to tatou mau auraa e te tahi pae e eita hoi tatou e haafifihia e teie nei uiraa: “Na vai i te hape?”

[Hohoˈa i te api 28]

E tuhaa rahi ta te mau metua e nehenehe e rave no te tauturu i ta ratou mau tamarii ia ruperupe i te pae varua

    Papai reo Tahiti (1985-2026)
    Haere i rapae
    Haere i nia
    • Tahiti
    • Hapono
    • Ta oe e hinaaro
    • Copyright © 2026 Watch Tower Bible and Tract Society of Pennsylvania
    • Parau no te faaohiparaa
    • Eita e puharahia
    • Maiti eaha te ore e puhara
    • JW.ORG
    • Haere i nia
    Hapono