Te nunaa taiva ore
“A iriti . . . i te mau uputa, ia tomo mai te [nunaa] parau-tia, o tei haapao i te parau mau ra, i roto.”—ISAIA 26:2.
1. No te aha e mea maere te faataaraa a Isaia no nia i te hoê ‘nunaa parau-tia’?
I TEIE nei mahana, ua rau te huru o te mau nunaa. E mau faatereraa manahune vetahi, e mau faatereraa haavî te tahi pae. E mea moni vetahi, e mea veve te tahi pae. Hoê mea e tuea ˈi ratou: e tuhaa ratou paatoa no te ao ra oia hoi o Satani te atua. (Korinetia 2, 4:4) No nia i te reira, ua haamaere paha te mau parau a Isaia ia vetahi i to ˈna parauraa e: “A iriti na outou i te mau uputa, ia tomo mai te [nunaa] parau-tia, o tei haapao i te parau mau ra, i roto.” (Isaia 26:2) Te hoê nunaa parau-tia? E, te vai ra te hoê nunaa parau-tia i te mea e te haapapu ra te parau tohu i to ˈna vai-mau-raa i to tatou nei tau. Nafea ia faataa teie nunaa taa ê?
2. Eaha ‘te nunaa parau-tia’? Nafea tatou e ite ai i te reira?
2 I roto i te Tatararaa a te ao apî o te Isaia 26:2, te parauhia ra no te nunaa e “te tapea ra i te hoê haerea haapao maitai.” Te huri ra te tatararaa a te King James Version (i te hiti api) te irava mai teie, “te nunaa parau-tia o te tapea ra i te mau parau mau.” E mea tano na toopiti faataaraa. Inaha, e mea ohie ia faataa i te nunaa parau-tia no te mea tera anaˈe te nunaa i nia i te fenua o te auraro ra i te Arii ra te Mesia, e ere ïa oia ei tuhaa no te ao a Satani. (Ioane 17:16) I te na reiraraa, ua matauhia to ˈna mau melo no ‘te tapearaa ratou i te hoê haerea maitai i rotopu i te mau nunaa.’ Te pee nei ratou i te hoê huru oraraa o te faahanahana ra i te Atua. (Petero 1, 2:12) Hau atu, noa ˈtu eaha te vahi o te ao nei i reira ratou, e tuhaa ratou no ‘te amuiraa o te Atua ora, te pou e te turu o te parau mau.’ (Timoteo 1, 3:15) Ma te turu i te parau mau, te patoi ra ratou i te mau haapiiraa philosopho etene haapiihia e te amuiraa faaroo kerisetiano, e te haa nei ratou no te pae o “te û anoi-ore-hia ra i te parau”—te Parau a te Atua, te Bibilia. (Petero 1, 2:2) Hau atu, te poro ra ratou ma te itoito i te parau apî maitai o te Basileia “i te taata atoa i raro aˈe i teie nei raˈi.” (Kolosa 1:23) Te vai ra anei te tahi feaaraa e te apiti ra teie nunaa i te toea o “te Iseraela atoa o te Atua ra,” te amuiraa o te mau kerisetiano faatavaihia? Aita roa ˈtu!—Galatia 6:16.
Ua fanauhia te nunaa
3. A faataa e mea nafea ‘te nunaa parau-tia’ i te fanauraahia.
3 Afea ‘te nunaa parau-tia’ i te fanauraahia? Ua tohuhia to ˈna haamataraa i roto i te buka a Isaia. I roto i te Isaia 66:7, 8, te taiohia ra e: “Hou oia [Ziona] i mamae mai ai, ua fanau maira ta ˈna: aita i tupu mai te mauiui ia ˈna, i fanau mai ai ta ˈna e tamaroa. . . . tei te mauiuiraa ra hoi i fanau mai ai ta Ziona mau tamarii.” Ma te maere, ua fanau mai o Ziona, te faanahonahoraa a te Atua i te raˈi ra, i te hoê “tamaroa” na mua ˈˈe oia a mauiui ai. I te matahiti 1914 ua fanauhia te Basileia Mesia i nia i te raˈi. (Apokalupo 12:5) I muri aˈe i te reira ua ô e rave rahi noa ˈtura mau nunaa i roto i te tamaˈi rahi matamua, e ua faaruru te mau kerisetiano faatavaihia i te mauiui uˈana e te hamani-ino-raa. I te pae hopea, i te matahiti 1919, ua fanauhia mai te nunaa varua, te “tamaroa,” i nia i te fenua. No reira ‘ua fanau’ o Ziona ‘i ta ˈna mau tamarii’—te mau melo faatavaihia o te ‘nunaa parau-tia’—e ua faanahohia ratou no te hoê ohipa faaiteraa o te rahi noa ˈtura.—Mataio 24:3, 7, 8, 14; Petero 1, 2:9.
4. No te aha e tia na i te nunaa parau-tia a te Atua ia aro no te tapea i te taiva ore?
4 Mai teie haamataraa mai â, ua faaruru teie nunaa i te mau tamataraa uˈana no to ˈna taiva ore. No te aha? I te fanauraahia te Basileia o te raˈi, ua tiavaruhia o Satani e ta ˈna mau demoni mai te raˈi mai i nia i te fenua nei. Ua faaite te hoê reo puai e: “Teie mai nei te ora, e te puai, e te basileia o to tatou Atua, e te mana o ta ˈna ra Mesia: ua hurihia hoi te tihotiho i to tatou mau taeae i raro, o tei tihotiho ia ratou i mua i te aro o to tatou Atua i te rui e te ao. Pohe atura râ oia ia ratou i te toto o te Arenio, e i te parau ta ratou i faaite ra, aore hoi ratou i nounou i to ratou iho ora ua faaoromai râ e tae noa ˈtu i te pohe.” Ua ohipa o Satani i mua i teie tauiraa o te mau tupuraa ma te riri rahi e “haere atura e tamaˈi atu i te toea o [te] huaai [a te vahine], o tei haapao i te parau a te Atua ra, o tei mau maite i te parau a Iesu Mesia i faaite maira.” I mua i te mau aroraa a Satani, ua tia noa te mau kerisetiano faatavaihia ma te aueue ore. E tae roa mai i teie nei mahana, te faatupu ra te mau melo itoito o te nunaa parau-tia a te Atua i te faaroo i roto i te toto hoo a Iesu e te tamau nei ratou i te horoa ia Iehova te hoê pahonoraa i te taata haavare rahi na roto i te tapearaa i te taiva ore “e tae noa ˈtu i te pohe.”—Apokalupo 12:1, 5, 9-12, 17; Maseli 27:11.
5. Eaha te haerea maitai a te mau Ite o teie nei tau o tei tauturu ia ratou ia tapea i te taiva ore?
5 I te matahiti 1919, i to te mau ite o te Basileia a te Atua o teie nei tau haamataraa, e mea iti roa te Feia haapii Bibilia, mai tei piihia na te mau Ite no Iehova i mutaa ihora, e mea puai râ ratou i roto i te faaroo. Ua riro ratou ei mau melo tumu o ‘te hoê oire etaeta, o te ora i haapaohia ei patu e ei paruru.’ Ua turui ratou i nia ia ‘Ia Iehova te Mato no a muri noa ˈtu.’ (Isaia 26:1, 3, 4) Mai ia Mose no tahito ra, ua faaite ratou e: “E faaite hoi au i te iˈoa o Iehova; e faarahi outou i to tatou Atua. Oia te Mato, o tei tia roa ta ˈna ohipa ra; o tei au atoa to ˈna ra mau haerea; e Atua parau mau, e te ino ore ra; e parau-tia ta ˈna e te titiaifaro!”—Deuteronomi 32:3, 4.
6. Mea nafea to Iehova haamaitairaa i ta ˈna nunaa i teie mau mahana hopea nei?
6 Mai reira mai â, ua nehenehe te feia atoa e apiti atu i roto i te faanahoraa o te Basileia a te Atua i te mea e a tahi ua haaputuputuhia te toea o te mau 144 000 kerisetiano faatavaihia e i teie nei te amui ra te hoê nahoa rahi o te “mau mamoe ê atu” i roto i te mau opuaraa o te Basileia a Iehova e faaitehia ra. (Ioane 10:16) No reira, e nehenehe e faaitehia ma te oaoa e: “Ua faarahi oe i te fenua nei, e Iehova: ua faarahi oe i te fenua nei; ua faateiteihia oe: ua faaene oe i te otia o te fenua nei i te atea ê ra.” (Isaia 26:15) A hiˈopoa ˈi tatou i te ao nei, te ite ra tatou e auê teie mau parau i te parau mau e! Na roto i te puai o te varua moˈa, ua horoahia te faaiteraa no nia i te Basileia a te Mesia e tae maira “e tae noa ˈtu i te hopea o te fenua ra.” (Ohipa 1:8) E nehenehe te maraaraa o teie parareraa e itehia i roto i te Tabula no te matahiti taviniraa 1994 a te mau Ite no Iehova na te ara, i te mau api 12 e tae atu i te 15.
Te hoê numera apî o te feia poro
7, 8. (a) Eaha te haapapuraa e ‘ua faaroa’ te nunaa a te Atua ‘i te mau taura o to ratou mau fare ie’? (b) I roto i te Tabula no te matahiti taviniraa 1994, eaha te mau vahi ta outou e ite ra e ua ‘faarahihia ta ratou mau otia’ ma te faahiahia mau?
7 A hiˈo na vetahi mau tuhaa anaanatae o teie tabula. Ua naeahia te numera o te feia poro o te Basileia i te faito 4 914 094! E mea putapû mau ia hiˈopoa i te haaputuputuraa tamau o te “feia rahi roa . . . no te mau fenua atoa, e te mau opu atoa, e te mau nunaa atoa, e te mau reo atoa, i te tia-noa-raa i mua i te terono, e i mua i te Arenio, ma te ahu teatea i te ahuraa”! E, ua haapapu atoa ratou e e feia taiva ore ratou. “Ua horoi i to ratou ahu, e ua teatea, i te toto o te Arenio ra,” faarirohia ei feia parau-tia no to ratou faatupuraa i te faaroo i roto i te tusia hoo a Iesu.—Apokalupo 7:9, 14.
8 Mai te matahiti 1919 mai â iho â râ, ua faataehia teie faaueraa i te faanahonahoraa a Iehova: “A faaatea na i to tiaraa tiahapa; e hopoi i te paruru o to parahiraa i te atea ê: eiaha e faaherehere; e haamaoro i to mau taura, e haamau etaeta i to mau tǐtǐ.” (Isaia 54:2) Ei pahonoraa, ua haere noa te ohipa pororaa i te rahi, i te fenua toetoe no Yukon atoa, na te pae o Alaska, i reira te faaruru ra te hoê pǔpǔ pionie itoito i te mau anuvera o te nehenehe e naeahia 45° aore ra 50° Celsius i raro mai i te aore no tau hebedoma i te hoê noa taime. I te mau matahiti aita i maoro aˈenei te haaputuputu rahi nei te mau nahoa i te nunaa taiva ore a Iehova. Ua nehenehe e fariihia te feia no te mau fenua Asia i rapaeau i te amuiraa faaroo kerisetiano, no te mau vahi communiste tahito, no te mau fenua Afirika e rave rahi, e no te mau area katolika, mai ia Italia, Paniora, Potiti, e Marite Apatoa. Ua haamatara te feia i horo ê i te pororaa i roto i te mau fenua ěê. Ei hiˈoraa, i Beretane, te arai nei te mau Ite i te mau hinaaro o na pǔpǔ taata no na 13 reo ěê.
‘A tamau noa i te na reira’
9. (a) Eaha ta te rahiraa feia i tae mai i te oroa Haamanaˈoraa o te matahiti 1994 e faaite ra? (b) Eaha vetahi mau fenua o tei ite ma te manaˈo-ore-hia i te hoê faito rahi o te feia i tae mai i te oroa Haamanaˈoraa?
9 Te tahi atu tuhaa anaanatae o te tabula tamatahiti, o te rahiraa feia ïa i tae mai i te oroa Haamanaˈoraa. Na mua ˈtu iti noa ˈˈe i to ˈna poheraa, ua haamau o Iesu i te oroa Haamanaˈoraa i to ˈna pohe e ua faaue oia i ta ˈna mau pǐpǐ e: “E na reira outou ei manaˈoraa ia ˈu.” (Korinetia 1, 11:24) E mea putapû mau ia ite i te matahiti 1994 e tau 12 288 917—tataipiti hau aˈe i te numera o te feia poro itoito—o tei haere mai no te auraro i taua faaueraa ra, ei feia rave i te mau taipe anei aore ra ei feia hiˈopoa noa. I roto i te tahi mau fenua ua rahi aˈe te faito o te feia i tae mai i te oroa Haamanaˈoraa i te feia poro. Ua oaoa na 4 049 feia poro i Estonie, Latvian, e Lituanie i te iteraa 12 876 taata o tei tae mai i te oroa Haamanaˈoraa, tataitoru hau aˈe i te numera o te feia poro. E i Bénin, ua tataipae hau aˈe na 16 786 feia i tae mai i te oroa Haamanaˈoraa i te numera o te feia poro. Ua putuputu mai 831 feia i roto i te hoê amuiraa e 45 feia poro!
10. (a) Eaha te hopoia ta te faito rahi o te feia i tae mai i te oroa Haamanaˈoraa e tuu ra i nia ia tatou? (b) A faataa e eaha te nehenehe e tupu ia tauturuhia hau atu â te hoê taata i tae mai i te oroa Haamanaˈoraa.
10 Te oaoa nei te mau Ite no Iehova i te mea e te apiti ra e rave rahi mau taata anaanatae i roto i taua taime au mau ra. I teie nei te hinaaro nei ratou e tauturu ia ratou ia haere â i mua i roto i to ratou papuraa e to ratou hereraa i te parau mau. E ohipa paha vetahi mai ia Alla i ohipa na i Rusia. E haapii na o Alla e te hoê tuahine pionie taa ê, aita râ oia i haere rahi i mua, ua vaiihohia ïa te haapiiraa. Teie râ, ua farii o Alla i te hoê titau-manihini-raa i te oroa Haamanaˈoraa. Ua haaputapû hohonu roa teie putuputuraa, faufaa rahi hoi, ia ˈna. I to ˈna iho â hoˈiraa i te fare, ua faarue oia i ta ˈna mau hohoˈa faaroo atoa e ua pure oia ia Iehova ia tauturu mai ia ˈna. E piti mahana i muri iho ua haere te tuahine pionie taa ê e farerei ia Alla no te ite e eaha ta ˈna i au i te oroa Haamanaˈoraa. Ua tauaparau maitai aˈera raua. Ua haamata-faahou-hia te haapiiraa a Alla. Ma te ore e haamaoro ua apiti oia i roto i te ohipa pororaa. Te faaite ra teie tupuraa i te faufaaraa o te mau hoˈi-faahou-raa e farerei i te feia i tae mai i te oroa Haamanaˈoraa. E rohi mau e rave rahi mai ia Alla.
“Eiaha hoi e faarue i to tatou haaputuputuraa”
11-13. (a) Eaha te tuhaa o te haerea haapao maitai a te nunaa parau-tia? (b) No te aha te titau ra te mau kerisetiano mau ia tae i te mau putuputuraa?
11 O te oroa Haamanaˈoraa te putuputuraa faufaa roa ˈˈe i roto i te kalena a te mau Ite no Iehova, e ere râ o te reira anaˈe. Te putuputu nei te mau Ite no Iehova i te mau hebedoma atoa ei auraroraa i te mau parau a te aposetolo Paulo: “E haapao maite â tatou te tahi i te tahi, a faaaraara ˈtu ai ia rahi te aroha, o te rave i te mau ohipa maitatai ra: eiaha hoi e faarue i to tatou haaputuputuraa, mai ta te tahi pae ra peu, e faaitoito râ; e ia rahi atu â te faaitoito, no te mea te hiˈo na outou i taua mahana ra i te fatataraa mai.” (Hebera 10:24, 25) Te faaauhia ra ratou i te nunaa parau-tia a Iehova o te faataahia ra ia au i to ˈna haerea haapao maitai. Te haerea haapao maitai o te apitiraa ïa ma te haapao maitai i te mau putuputuraa.
12 Te ite-papu-hia ra te reira i Philipino, i reira te tuea ra te numera au noa o te feia e tae mai ra i te mau putuputuraa o te sabati i te faito 125 i nia i te hanere o te numera o te feia poro. Te ite-maitai-hia ra atoa te reira e te hoê pǔpǔ Ite e te feia anaanatae i Raparata. E 20 kilometera te atea i rotopu i to ratou fare e te Piha no te Basileia. Atira noa ˈtu, te faatia ra te tiaau haaati e maori râ te maˈi, aita te hoê noa ˈˈe o ratou i mairi aˈenei i te mau putuputuraa. Te tere nei ratou e maha hora na nia i te pereoo puaahorofenua aore ra na nia i te puaahorofenua, e i te tau toetoe te hoˈi nei ratou i te fare na roto i te pouri.
13 A piri noa ˈi te hopea o teie faanahoraa, te fifi noa ˈtu ra te oraraa, te haere ra te mau fifi i te rahi, e ua riro paha te tae-tamau-raa i te mau putuputuraa ei tautooraa. I raro aˈe râ i teie mau huru tupuraa, te titau rahi atu â nei tatou i te maa pae varua e te auhoaraa tamǎrû o te nehenehe e ite-noa-hia i roto i teie mau haaputuputuraa.
‘A onoono maite â i te reira’
14. No te aha te mau Ite no Iehova e faaite ai i te hoê huru titauraa ru no nia i ta ratou taviniraa, e eaha te mau faahopearaa o te faaite ra i te reira?
14 I te matahiti i mairi aˈenei, ua faahiti te Ekalesia katolika no Italia i te ohipa a te mau Ite no Iehova ei “haaparareraa taehae o te faaroo.” I te parau mau, aita roa ˈtu e mea taehae i roto i te ohipa a te mau Ite. Area râ, ua riro ta ratou taviniraa ei faaiteraa i te here hohonu no to ratou mau taata-tupu. E haapapuraa atoa te reira no to ratou auraroraa i te mau parau a Paulo: “E faaite hua oe i te parau, ia onoono maite â, i te hora au e te hora au ore.” (Timoteo 2, 4:2) Te turai ra te hoê titauraa ru i te mau Ite no Iehova ia itoito i roto i ta ratou taviniraa, mai te itehia ra i roto i ta ratou rohiraa tau 1 096 065 354 hora taatoa i te matahiti 1994 i roto i te pororaa i to ratou mau taata-tupu, te hoˈi-faahou-raa e farerei, e te faatereraa i te mau hebedoma atoa tau 4 701 357 haapiiraa bibilia. Ua nehenehe e rave rahi e rohi i roto i te taviniraa pionie, tapao faaite e mea oraora maitai e te hotu te huru feruriraa pionie. Te haapapu ra te numera au noa 636 202 pionie na te ao nei i te reira.
15, 16. (a) Mea nafea te mau taurearea e te feia ruhiruhia i te faaiteraa i te huru feruriraa pionie? (b) I roto i te Tabula no te matahiti taviniraa 1994 a te mau fenua tataitahi, i teihea mau vahi outou e ite ai i te mau numera pionie faahiahia mau?
15 Te vai ra e rave rahi mau taurearea i rotopu i teie mau pionie. Te tavini ra vetahi i teie nei i te mau Hau Amui no Marite ei mau pionie tamau i te roaraa o ta ratou haapiiraa tuarua, o te mau hoa haere haapiiraa ta ratou tuhaa fenua tumu. Ua faariro teie mau taurearea e ua riro te taviniraa pionie te ravea maitai roa ˈˈe no te paruru ia ratou iho i mua i te mau raau taero, te huru morare tia ore, e te haavîraa uˈana o te parare ra i roto e rave rahi mau fare haapiiraa o taua fenua ra. O te taviniraa pionie te tapao a e rave rahi atu â mau taurearea ia faarue anaˈe ratou i te haapiiraa. Ua tavini o Irina, i Ukraine, ei pionie tauturu i te roaraa taatoa o ta ˈna haapiiraa tuatoru no te faaineine ia ˈna no te taviniraa pionie i muri aˈe i te faatuiteraa. I to ˈna faaotiraa i te haapiiraa, ua pûpû to ˈna utuafare i te tauturu ia ˈna i te pae moni ia nehenehe oia e riro ei tia no ratou i roto i te taviniraa pionie tamau. I te pae faanavairaa faufaa, e ere roa ˈtu i te mea ohie i Ukraine. Te parau nei râ o Irina e: “Ua ite au e te rave nei au i te hoê ohipa o te faaora eiaha noa ia ˈu i te feia atoa râ ta ˈu e poro nei.” E mea oaoa mau â ia ite e te manaˈo ra e rave rahi mau taurearea i teie nei mahana mai ia Irina. Eaha te ravea maitai roa ˈˈe no ratou no te ‘haamanaˈo i to ratou Poiete Rahi i to apîraa ra ei mau tamaroa e ei mau tamahine’?—Koheleta 12:1.
16 Ua ruhiruhia e rave rahi mau pionie. Te faatia ra hoê e i te piti o te tamaˈi rahi, ua haapohehia to ˈna metua tane e to ˈna taeae a aro ai raua i roto i te tamaˈi, e ua pupuhihia to ˈna metua vahine e to ˈna tuahine i roto i te hoê vahi faataahia iho â no ratou. I muri aˈe ua pohe ta ˈna tamaiti. I teie nei, a ruhiruhia ˈi oia e a topatopa ˈi i te pae feruriraa e i te pae o te tino e a fifi ai i te pae oraora-maitai-raa, ua horoa Iehova na ˈna, i roto i te amuiraa kerisetiano, te hoê utuafare rahi aˈe i ta ˈna i erehia. E te oaoa ra oia i te tautururaa ia vetahi ê ei pionie tamau
17, 18. Nafea tatou tataitahi, noa ˈtu e pionie anei aore ra aita, ia faaite i te huru feruriraa pionie?
17 Papu maitai, eita te taatoaraa e nehenehe e riro mai ei pionie. Te farii ra Iehova ma te oaoa i ta tatou tuhaa ahuru atoa, te mea maitai roa ˈˈe te nehenehe e horoahia e tatou, noa ˈtu eaha to tatou huru tupuraa. (Malaki 3:10) Oia mau, e nehenehe tatou paatoa e atuatu i te huru feruriraa a teie mau pionie itoito e e rohi noa ˈtu eaha to tatou huru tupuraa no te faahaere i mua te pororaa o te parau apî maitai.
18 Ei hiˈoraa, i Auteralia, ua haamauhia te 16 no eperera ei mahana taa ê no te pororaa na te mau aroâ. Ua turu-maite-hia te reira e te feia poro e te mau pionie atoa, mai ta te numera apî o te feia poro oia hoi 58 780 e faataa ra no taua avaˈe ra. Hau atu, ua operehia 90 000 vea hau atu ia faaauhia i te matahiti i mairi aˈenei o te hoê â avaˈe. I taua mahana taa ê ra, ua vaiiho te hoê tuahine i te mau vea na te hoê tane, e a tapao ai oia i to ˈna iˈoa e to ˈna vahi nohoraa no te atuatu i te anaanatae, ua ite oia e e fetii raua! E taeae fetii e e tuahine fetii hoi raua, aita raua i farerei faahou na a 30 matahiti i teie nei. Eita e ore ua faatupu te reira i te mau hoˈi-faahou-raa e farerei oaoa mau!
A tapea i te taiva ore tae roa ˈtu i te hopea
19. No te aha e mea ru ia tapea te nunaa parau-tia a Iehova i te taiva ore tae roa ˈtu i te hopea?
19 E mea ru mau ia tapea te taatoaraa i roto i te nunaa parau-tia a te Atua i te taiva ore a piri noa ˈi te ao a Satani i to ˈna hopea. E fatata roa te nunaa moˈa a Iehova i te faaroo i te piiraa e: “Haere mai, e au mau taata e; a tomo i roto i to mau piha ra, a opani mai i to mau uputa ia oe ra; a faatapuni ai ia oe iho e vahi iti aˈe, ia hoê aˈe amoraa mata, e ia pee ê atu taua tahoo nei.” E faaruru iho â teie ao e utua toto ta ˈna i te haavaraa a te Atua. “Inaha hoi, te haere maira Iehova mai to ˈna ra vahi, e faautua i to te fenua nei i ta ratou hara: e na te fenua e faaite mai i te toto i manii i nia ia ˈna ra, e ore hoi oia e tapoˈi faahou i to ˈna mau taata taparahihia ra.” (Isaia 26:20, 21) Ia vai aueue ore noa tatou tataitahi ei kerisetiano taiva ore apitihia i roto i te nunaa parau-tia a Iehova. I muri iho e oaoa tatou i te fanaˈo i te ora mure ore i roto i te ao o te Basileia a te Mesia i nia i te fenua aore ra i nia i te raˈi.
Te haamanaˈo ra anei outou?
◻ Afea ‘te nunaa parau-tia’ i te fanauraahia?
◻ No te aha ua titau te nunaa a te Atua i te faaoromai i te roaraa o taua mau mahana hopea ra?
◻ Eaha te mea e haapapuhia ra e te numera rahi o te feia poro e o te mau hora rohihia i roto i te taviniraa taiohia i roto i te Tabula no te matahiti taviniraa 1994?
◻ No te aha e mea faufaa roa te amuiraa i te mau putuputuraa a piri noa ˈi teie nei ao i to ˈna hopea?
◻ No te aha e tia i te feia atoa apitihia i roto i te nunaa parau-tia a te Atua ia tapea i te taiva ore?
[Tapura i te api 12-15]
TABULA NO TE MATAHITI TAVINIRAA 1994 A TE MAU ITE NO IEHOVA NA TE ARA
(Hiˈo i te papai)
[Hohoˈa i te api 18]
E fanaˈo te feia taiva ore i roto i te nunaa parau-tia a Iehova i te ora mure ore ma te tia roa