VAIRAA PAPAI NATIRARA Watchtower
Watchtower
VAIRAA PAPAI NATIRARA
Tahiti
ǎ,ě,ǐ,ǒ,ǔ,ˈ
  • ǎ
  • ě
  • ǐ
  • ǒ
  • ǔ
  • ˈ
  • BIBILIA
  • PAPAI
  • PUTUPUTURAA
  • w94 15/12 api 8-13
  • E nehenehe Iehova e haapuai ia outou

Aita e video no teie tuhaa.

Eiaha e inoino, te vai ra te tahi fifi e te video.

  • E nehenehe Iehova e haapuai ia outou
  • Te Pare Tiairaa te faaite ra i te Basileia o Iehova 1994
  • Upoo parau iti
  • Papai tei tuea
  • Te puai na roto i ta ˈna Tamaiti
  • Haapuaihia i Kolosa
  • Haapuai-atoa-hia i teie nei mahana
  • Haapuaihia no teihea tumu?
  • Buka Bibilia numera 51—Kolosa
    “Te mau Papai atoa, e mea faaurua ïa e te Atua e e mea faufaa”
  • A tauturu ia vetahi ê ia au to ratou haerea ia Iehova
    Te Pare Tiairaa te faaite ra i te Basileia o Iehova 2000
  • “E imi ia Iehova, e to ˈna ra puai”
    Te Pare Tiairaa te faaite ra i te Basileia o Iehova 2000
  • “E puai rahi” to Iehova
    A faafatata ˈtu ia Iehova
Ite hau atu â
Te Pare Tiairaa te faaite ra i te Basileia o Iehova 1994
w94 15/12 api 8-13

E nehenehe Iehova e haapuai ia outou

“Te horoa nei oia i te itoito no te matapouri; e te faarahi nei oia i te etaeta no tei paruparu ra.”—ISAIA 40:29.

1, 2. Eaha vetahi mau haapapuraa o te puai faito ore o Iehova?

E ATUA ‘tei î i te puai’ o Iehova. E nehenehe tatou e ite i te haapapuraa o te ‘puai mure ore e te huru Atua’ a te Atua i roto i te unauna rahi o ta ˈna poieteraa materia. Aita e otoheraa no te feia e patoi ra e farii i teie haapapuraa o to ˈna Tiaraa poiete.—Salamo 147:5; Roma 1:19, 20.

2 Te ite-rahi-hia ra te puai o Iehova ia hiˈopoa hohonu te mau aivanaa i te ao o te reva teitei, e ta ˈna mau haapueraa fetia eita e pau ia taio o te parare ra i nia tau hanere mirioni matahiti maramarama. Ia tae i te hoê po pouri e te ateatea râ, a mataitai i te raˈi e a hiˈo mai te peu e eita outou e horuhoru mai te papai salamo ra: “Ia hiˈo vau i te mau raˈi i te ohipa a to rima ra; te marama e te mau fetia ta oe i faaau ra, Eaha te taata nei i manaˈo mai ai oe ia ˈna? e ta te taata nei tamaiti i haapao mai ai oe ia ˈna?” (Salamo 8:3, 4) E auê hoi o Iehova i te haapao-maite-raa i te taata, ia tatou nei! Ua horoa oia na te tane e te vahine matamua i te hoê nohoraa haviti mau i nia i te fenua nei. Ua nehenehe atoa ta ˈna repo fenua—e faatupu i te mau raau hotu, e horoa i te maa maitatai e te viivii ore. Te huti nei te taata e te mau animala i te puai i te pae tino i roto i teie haapapuraa taa maitai o te puai o te Atua.—Genese 1:12; 4:12; Samuela 1, 28:22.

3. Taa ê atu i te mau mea materia o te ao o te reva, eaha ˈtu â o te faaite ra i te puai o te Atua?

3 Taa ê atu i te tupuraa e e mea maere mau te raˈi e e mea faahiahia mau â te ao o te mau raau tupu e o te mau animala, te faaite nei ratou ia tatou i te puai o te Atua. Ua papai te aposetolo Paulo e: “Te mau mea hoi no ˈna e ore e tia ia hiˈo ra, te itea papuhia nei ïa i te mau mea i hamanihia nei, mai te hamaniraa mai â o teie nei ao; oia hoi to ˈna ra [puai mure ore] e te [huru Atua] ra.” (Roma 1:20) Te vai nei râ te tahi atu haapapuraa o to ˈna puai o te tia ia tatou ia ara maite e ia mauruuru. ‘Eaha ˈtu â,’ ta outou paha e uiui nei, ‘te mea hau aˈe i te ao o te reva teitei e faaite ra i te puai o te Atua?’ Teie te pahonoraa, o Iesu Mesia ïa. Inaha, ma te faauruahia oia te parau ra te aposetolo Paulo e ua riro te Mesia patitihia i nia i te pou ‘te mana o te Atua e te paari o te Atua.’ (Korinetia 1, 1:24) ‘No te aha hoi?’ ta outou paha e ani mai, ‘E eaha te taairaa o te reira e to ˈu oraraa i teie nei mahana?’

Te puai na roto i ta ˈna Tamaiti

4. Mea nafea te puai o te Atua i te faaiteraahia ia au i ta ta ˈna Tamaiti?

4 Ua faaite-papu-hia te puai o te Atua i te taime matamua i to ˈna poieteraa i ta ˈna Tamaiti fanau tahi, hamanihia i to ˈna ra hohoˈa. Ua tavini teie Tamaiti varua ia Iehova ei ‘taata rave ohipa rahi’ na roto i te faaohiparaa i te puai faito ore o te Atua i te poieteraa i te mau mea atoa. (Maseli 8:22, 30) Ua papai Paulo i to ˈna mau taeae kerisetiano no Kolosa e: “Na ˈna hoi i hamani i te mau mea atoa nei, o to te raˈi, e to te fenua nei, o tei itea ia hiˈo ra e tei ore i itea . . . e mea hamani-anaˈe-hia ïa e ana, e no ˈna anaˈe.”—Kolosa 1:15, 16.

5-7. (a) I mutaa ihora, mea nafea te mau taata i te ôraa i roto i te faatupuraa i te puai o te Atua? (b) Eaha te tumu e vai ra no te tiaturi e e nehenehe te puai o te Atua e faatupuhia no te mau kerisetiano i teie nei mahana?

5 E tuhaa atoa tatou o te ‘mau mea i hamanihia i nia i te fenua.’ Ua nehenehe anei ïa te puai o te Atua e faataehia i nia ia tatou te taata nei? Inaha, na roto i te arai o te mau taairaa a te Atua e te mau taata tia ore, ua horoa Iehova i te tahi mau taime i te puai hau aˈe na ta ˈna mau tavini ia faatupu ratou i ta ˈna mau opuaraa. Ua ite Mose e te ora nei te mau taata tia ore, i te pae rahi, tau 70 aore ra 80 matahiti. (Salamo 90:10) Eaha ïa no Mose iho? Ua ora oia tau 120 matahiti, teie râ “aore to ˈna mata i mohimohi, aore hoi to ˈna pua[i] i iti.” (Deuteronomi 34:7) E ere te auraa e e faatia te Atua i te faaroa â i te ora o to ˈna mau tavini tataitahi aore ra ia tapea ratou i teie puai, te haapapu nei râ te reira e e nehenehe Iehova e haapuai i te mau taata.

6 Te tahi atu faaiteraa o te aravihi o te Atua e haapuai i te mau taata e te mau vahine, o te ohipa ïa ta ˈna i rave i nia i te vahine a Aberahama. “[Ua] noaa . . . ia Sara iho te maitai i tô ai ra, e fanau maira ta ˈna tamaiti, hope noa ˈi to ˈna tau mau ra, no te mea, i manaˈo oia e e parau mau ta ˈna ta tei parau maira.” Aore ra a hiˈo na mea nafea to te Atua haapuairaa i te mau tavana e vetahi atu i Iseraela: “Gideona, . . . Baraka, . . . Samasona, . . . Iepheta, . . . Davida, . . . Samuela, e te mau peropheta ra; o tei . . . faaetaetahia i te paruparuraa ra.”—Hebera 11:11, 32-34.

7 E nehenehe atoa teie puai e ohipa i nia ia tatou. Tera râ i teie nei mahana eiaha e manaˈo e e nehenehe tatou e fanau ma te semeio, aore ra eita tatou e faatupu i te puai mai to Samasona ra. E nehenehe râ tatou e haapuaihia, mai ta Paulo i parau na i te feia no Kolosa. Oia mau, ua papai Paulo i te mau taata, te mau vahine, e te mau tamarii, mai te itehia ra i roto i te mau amuiraa i teie mahana, e ua parau atu oia e ua ‘faaetaetahia ratou i te mau puai atoa.’—Kolosa 1:11.

8, 9. I te senekele matamua, mea nafea te puai o Iehova i te ite-maitai-raahia ma te faatura i te mau taata mai ia tatou?

8 I te roaraa o te taviniraa a Iesu i nia i te fenua, ua haapapu Iehova e ua ohipa to ˈna puai na roto i te arai o ta ˈna Tamaiti. Ei hiˈoraa, i te hoê taime to te mau nahoa haaputuputuraa e o Iesu i Kaperenaumi, “faaitehia ihora te mana o [Iehova] i te faaoraraa ia ratou.”—Luka 5:17.

9 I muri aˈe i to ˈna tia-faahou-raa, ua haapapu Iesu i ta ˈna mau pǐpǐ e ‘e noaa ia ratou te puai ia niniihia te varua moˈa i nia ia ratou.’ (Ohipa 1:8) Ua tupu iho â te reira! Te faatia ra te hoê taata tuatapapa aamu no nia i te mau ohipa i tupu tau mahana i muri aˈe i te Penetekose o te matahiti 33 o to tatou nei tau e: “Uˈana maite atura to te mau aposetolo faaiteraa ˈtu i te tia-faahou-raa mai o te Fatu ra o Iesu.” (Ohipa 4:33) Ua riro o Paulo iho te hoê o tei haapuaihia no te ohipa ta te Atua i faaue ia ˈna ia rave. I muri aˈe i to ˈna riroraa ei kerisetiano e i te oraraa mai i te matapo, “itoito roa ˈtura [oia], e pohe atura ia ˈna te ati Iuda e parahi i Damaseko ra, tupu maite atura ta ˈna e o te Mesia mau teie.”—Ohipa 9:22.

10. Mea nafea te puai no ǒ mai i te Atua ra i te tautururaa ia Paulo i roto i to ˈna mau fifi?

10 Ma te papu maitai ua titau Paulo i te puai hau aˈe, ia hiˈo anaˈe tatou i te ito i te pae varua e o te feruriraa titauhia no te rave e toru tere mitionare tau tausani kilometera. Ua faaruru atoa oia i te mau faateimaharaa rave rau, te tapearaahia e te hamani-ino-raahia. Mea nafea i manuïa ˈi oia? Ua pahono oia e: “Ua turu maira râ te Fatu ia ˈu, ua faaitoito maira, ia itea-roa-hia te parau i aˈo-haere-hia nei ia ˈu.”—Timoteo 2, 4:6-8, 17; Korinetia 2, 11:23-27.

11. No nia i te puai o te Atua, eaha te tiaturiraa ta Paulo i faahiti na to ˈna mau hoa tavini no Kolosa?

11 Eita ïa e maerehia e i to ˈna papairaa i to ˈna “mau taeae i faaroo i te Mesia” i Kolosa, ua haapapu Paulo ia ratou e e nehenehe ratou e “faaetaetahia i te mau puai atoa i t[e] puai mana [o Iehova], ia rahi atu te faaoromai, e te haamahuraa roa i te ino ma te oaoa.” (Kolosa 1:2, 11) Noa ˈtu e ua faataehia na mua teie mau parau i te mau kerisetiano faatavaihia, e nehenehe te feia atoa e pee ra i te mau taahiraa avae o te Mesia e faufaahia i te papai a Paulo.

Haapuaihia i Kolosa

12, 13. Eaha te mau tupuraa ia papaihia te rata na to Kolosa, e eaha na te pahonoraa i te reira?

12 Eita e ore e ua faatiahia te amuiraa no Kolosa, i roto i te mataeinaa roma i Asia, maoti te pororaa a te kerisetiano haapao maitai o Epaphera. E au ra e i to ˈna faaroorooraa i te tapearaahia o Paulo i Roma i te area matahiti 58 o to tatou nei tau, ua faaoti o Epaphera e haere e farerei i te aposetolo e e faaitoito ia ˈna ma te faatia i te here e te huru turori ore o to ˈna mau taeae no Kolosa. Ua faahiti atoa Epaphera i te hoê faatiaraa huna ore no nia i te tahi mau fifi i roto i te amuiraa no Kolosa te tia na ia faatitiaifarohia. I te tahi aˈe pae, ua turaihia o Paulo ia papai i te hoê rata faaitoitoraa e aˈoraa na te amuiraa. E nehenehe atoa outou e huti i te faaitoitoraa rahi i roto i te pene 1 o taua rata ra, i te mea e te aratai tia ra te reira i nia i te huru ohiparaa a Iehova no te haapuai i ta ˈna mau tavini.

13 E nehenehe outou e feruri e eaha te huru o te mau taeae e te mau tuahine no Kolosa i to Paulo faataaraa ia ratou mai “te mau taeae i faaroo i te Mesia.” Ua aruehia ratou no to ratou ‘here i te feia moˈa atoa ra’ e no ‘to ratou amoraa i te hotu o te parau apî maitai’ mai te taime i riro ai ratou ei mau kerisetiano! Te tano ra anei teie mau parau no ta outou amuiraa, e no tatou tataitahi?—Kolosa 1:2-8.

14. Eaha na te hinaaro o Paulo no te feia no Kolosa?

14 No te putapû rahi o Paulo e te faatiaraa i horoahia ia ˈna ra ua parau oia i to Kolosa e aita oia i faaea aˈe i te pure no ratou e i te ani e ‘ia faaîhia ratou i te ite papu o te hinaaro o te Atua, i te paari e te ite varua atoa ra, ia au i te haerea o Iehova.’ Ua pure oia e ‘ia tupu te mau ohipa maitatai ia ratou, e ia rahi hoi to ratou ite i te Atua; ma te faaetaetahia i te mau puai atoa i to ˈna ra puai mana, ia rahi atu te faaoromai, e te haamahuraa roa i te ino ma te oaoa.’—Kolosa 1:9-11.

Haapuai-atoa-hia i teie nei mahana

15. Nafea tatou ia faatupu i te hoê â haerea mai tei faataahia i roto i te papai a Paulo i to Kolosa?

15 Auê te hiˈoraa maitai ta Paulo i horoa no tatou e! Te titau nei to tatou mau taeae na te fenua atoa nei i ta tatou mau pure ia faaoromai e ia tapea ratou i to ratou oaoa noa ˈtu te mau mauiui. Mai ia Paulo, e tia ia tatou ia faahiti taa maitai ia ratou i roto i ta tatou mau pure ia faaroo anaˈe tatou e tei roto te mau taeae no te tahi atu amuiraa, aore ra no te tahi atu fenua, i te mau fifi. Peneiaˈe ua roohia te hoê amuiraa tapiri i te tahi ati natura aore ra te tahi fifi i te pae varua. Aore ra te faaruru ra paha te mau kerisetiano o te hoê fenua i te tamaˈi tivila aore ra i te mau taparahiraa taata i rotopu i te mau opu ěê. I roto i te pure e tia ia tatou ia ani i te Atua e ia tauturu i to tatou mau taeae ‘ia au to ratou haerea ia Iehova,’ ia amo ratou i te hotu o te Basileia a faaoromai noa ˈi ratou, e ia faarahi ratou i te ite. Ia na reirahia te fanaˈo nei te mau tavini a te Atua i te puai o to ˈna varua, “ma te faaetaetahia i te mau puai atoa i to ˈna ra puai mana.” E nehenehe outou e tiaturi papu e e faaroo e e pahono mai to outou Metua.—Ioane 1, 5:14, 15.

16, 17. (a) Mai ta Paulo i papai, no teihea mea e tia ˈi ia tatou ia mauruuru? (b) I roto i teihea auraa i faatiamâhia ˈi e i faaorehia ˈi te hapa o te nunaa a te Atua?

16 Ua papai Paulo e e tia na i te feia no Kolosa ia ‘haamaitai i te Metua, o tei faaau mai ia ratou ia au ia ratou te hoê tufaa i te aiˈa o te feia moˈa i te ao ra.’ E haamauruuru atoa anaˈe tatou i to tatou Metua i te raˈi ra no to tatou tiaraa i roto i ta ˈna faanahoraa, i roto anei i te aorai o te raˈi aore ra i nia i te fenua i raro aˈe i ta ˈna Basileia. Mea nafea te Atua i haafaufaa ˈi i te mau taata tia ore? Ua papai Paulo i to ˈna mau taeae faatavaihia e: “O tei faaora ia tatou i te varua mana o te pouri, e ua tahiti ê mai ia tatou i roto i te basileia o ta ˈna Tamaiti here ra; no ˈna i noaa ˈi to tatou ora, te hara i faaorehia ra, i to ˈna ra toto.”—Kolosa 1:12-14.

17 Noa ˈtu e eaha to tatou tiaturiraa, i nia anei i te raˈi aore ra i te fenua nei, te haamauruuru nei tatou i te Atua i te mau mahana atoa no to ˈna faaoraraa ia tatou mai teie faanahoraa ino o te pouri, faatupuhia maoti to tatou faaroo i roto i te opuaraa faufaa roa o te tusia hoo o te Tamaiti here a Iehova. (Mataio 20:28) Ua faufaahia te mau kerisetiano faatavaihia e te varua i te hoo tei rave-taa-hia no ratou ia nehenehe ratou e ‘tonohia i roto i te basileia o te Tamaiti o te here a te Atua.’ (Luka 22:20, 29, 30) Te faufaa-atoa-hia nei râ te “mau mamoe ê atu” i te hoo i teie nei â. (Ioane 10:16) E nehenehe ratou e fanaˈo i te faaoreraa hapa a te Atua ia nehenehe ratou e faaite i te hoê tiaraa tia i mua ia ˈna ei mau hoa no ˈna. E tuhaa rahi ta ratou i roto i te pororaa i ‘teie parau apî maitai o te basileia’ i teie tau hopea nei. (Mataio 24:14) Taa ê atu i te reira, te vai ra ia ratou te tiaturiraa faahiahia mau o te riro-taatoa-raa ei taata parau-tia e te tia roa i te pae tino, i te hopea o te Faatereraa Tausani Matahiti a te Mesia. A taio noa ˈi outou i te faataaraa a te Apokalupo 7:13-17, a hiˈo na mai te peu e eita outou e farii e e haapapuraa te reira e ua faaorahia e ua haamaitaihia outou.

18. Eaha te faahauraa faahitihia i roto i te Kolosa ta te Atua e faatupu noa ra?

18 Te tauturu ra te rata a Paulo ia feruri tatou e e tarahu rahi ta tatou i te taata rahi roa ˈˈe i ora aˈenei. Eaha ta te Atua i faatupu na roto i te arai o te Mesia? “Ia faafaito hoi oia i te mau mea atoa ra ia ˈna iho i roto ia ˈna ra, i te hau i noaa i te toto o to ˈna ra satauro; to te raˈi e to te fenua nei, ia fait[o] â ia ˈna.” Te opuaraa a te Atua, o te faahau-roa-raa ïa i te poieteraa atoa ia ˈna ra, mai tei itehia na na mua ˈˈe i te orureraa hau i Edene ra. Te Taata i faaohipahia no te hamani i te mau mea atoa, o O ˈna â o tei faaohipahia i teie nei no te faatupu i teie faahauraa.—Kolosa 1:20.

Haapuaihia no teihea tumu?

19, 20. Tei te aha to tatou riroraa ei taata moˈa e te hapa ore?

19 E mau hopoia ta te feia i rotopu ia tatou tei faahau e te Atua. Ua tae i te hoê taime ua hara tatou e ua fariu ê tatou i te Atua. I teie nei râ, ma te tuu i te faaroo i roto i te tusia a Iesu e te oreraa e haamau i to tatou feruriraa i nia i te mau ohipa iino, te tia tumu nei tatou i roto i te hoê huru ‘moˈa e te hapa ore,’ “e te pariraa ore i mua i t[e] aro [o te Atua].” (Kolosa 1:21, 22) A feruri na, mai ta te Atua i ore na i haama i taua mau ite haapao maitai paari ra, aita atoa e haama ra ia tatou, ia parauhia oia e e Atua no tatou. (Hebera 11:16) I teie nei mahana, eita te hoê noa ˈˈe taata e nehenehe e faahapa ia tatou i te amo-hape-raa i to ˈna iˈoa hanahana, aore ra i te mǎtaˈuraa i te faaite i taua iˈoa ra e tae roa ˈtu i te hopea o te fenua nei!

20 A tapao na râ i te aˈoraa ta Paulo i faahiti i roto i te Kolosa 1:23: “Outou hoi i tamau maite i te faaroo, e ua tatumu, e ua mau maite, e aore i aueue i te tiaturiraa a te evanelia nei; ta outou i faaroo aˈenei, e tei faaite-haere-hia i te taata atoa i raro aˈe i teie nei raˈi.” Tei to tatou noa ïa tapearaa i te haapao maitai ia Iehova, ma te pee i te mau taahiraa avae o ta ˈna Tamaiti here. E mea rahi mau ta Iehova e ta Iesu i horoa no tatou! Ia faaite ïa tatou i to tatou here no ratou na roto i te peeraa i te aˈoraa a Paulo.

21. No te aha te vai ra ia tatou te hoê tumu rahi no te oaoa i teie nei mahana?

21 Eita e ore e ua putapû te mau kerisetiano no Kolosa i te faarooraa e ua “faaite-haere-hia i te taata atoa i raro aˈe i teie nei raˈi” ‘te parau apî maitai ta ratou i faaroo.’ I teie nei mahana e mea hau atu i te faahiahia ia faaroo i te parareraa o te parau apî maitai o te Basileia faaitehia e hau atu i te maha e te afa mirioni Ite i roto hau atu i te 230 fenua. Oia mau, te faahauhia ra i te mau matahiti atoa tau 300 000 feia no te mau nunaa atoa i te Atua!—Mataio 24:14; 28:19, 20.

22. Noa ˈtu e te faaruru nei tatou i te mauiui, eaha ta te Atua e nehenehe e rave no tatou?

22 Noa ˈtu e ua tamaumauhia o Paulo i roto i te fare auri i te taime a papai ai oia i te rata na to Kolosa, aita oia i oto aˈe i nia i fifi i tupu. Maoti râ, ua parau oia e: “Te oaoa nei au i to ˈu nei pohe ia outou i teie nei.” Ua taa ia Paulo e eaha ‘te faaoromai e te haamahuraa roa i te ino ma te oaoa.’ (Kolosa 1:11, 24) Ua ite râ oia e aita oia i rave i te reira i to ˈna iho puai. Ua haapuai Iehova ia ˈna! Oia atoa i teie nei mahana. Aita te mau tausani Ite i tapeahia e i hamani-ino-hia i erehia i to ratou oaoa i te taviniraa ia Iehova. Maoti râ, ua haafaufaa ratou i te parau mau o te mau parau a te Atua mai tei itehia i roto i te Isaia 40:29-31: “Te horoa nei oia i te itoito no te matapouri . . . o te feia râ e tiaturi ia Iehova, e noaa ïa te etaeta apî.”

23, 24. Eaha te parau aro moˈa faahitihia i roto i te Kolosa 1:26?

23 E mea faufaa roa te taviniraa o te parau apî maitai niuhia i nia i te Mesia na Paulo. Ua hinaaro oia e ia haafaufaa vetahi ê i te faufaa o te tuhaa a te Mesia i roto i te opuaraa a te Atua, ua faataa ïa oia i te reira mai “te parau aro itea ore i te mau anotau e te mau ui i mutaa ihora.” Tera râ, e ere noa te reira e parau aro itea ore. Ua na ô faahou Paulo e: “Ua faaitehia mai râ i teie nei i te feia moˈa no ˈna ra.” (Kolosa 1:26) To te orureraa hau tupuraa i Edene, ua horoa Iehova i te hoê parau tǎpǔ o te mau mea maitai aˈe o te tupu mai, ma te tohu e ‘e haaparuparu te huaai o te vahine i te afii o te ophi.’ (Genese 3:15) Eaha ïa te auraa? Tau ui, tau senekele, ua vai miterio noa te reira. I muri iho ua haere mai o Iesu, e ‘ua faaite papu mai i te ora e te huru tahuti ore na roto i te parau apî maitai.’—Timoteo 2, 1:10.

24 Oia mau, ua niuhia te ‘parau aro moˈa’ i nia i te Mesia e te Basileia Mesia. Ua faahiti Paulo i ‘te mau mea i nia i te raˈi,’ oia hoi te feia o te faatere i roto i te Basileia e te Mesia. E riro ratou ei mauhaa no te hopoi i te mau haamaitairaa faito ore na te ‘mau mea i nia i te fenua,’ te feia o te fanaˈo i te hoê paradaiso mure ore i reira ra. E nehenehe outou e ite e e mea tano roa, i te mea e te faahoro ra Paulo i muri iho i “te maitai rahi hanahana o taua parau aro nei.”—Kolosa 1:20, 27.

25. Mai tei faataahia i roto i te Kolosa 1:29, eaha te tia ia tatou ia rave i teie nei?

25 Ua tiaturi o Paulo i to ˈna tiaraa i roto i te Basileia. Inaha ua feruri oia e e ere i te hoê mea o te tiai-noa-hia ma te ore e rave i te tahi aˈe ohipa. “I ohipa atoa ˈi hoi au nei, i te tautoo-maite-raa ma te puai no ˈna, ta ˈna e rave iho nei ma te uˈana i roto ia ˈu nei ra.” (Kolosa 1:29) A tapao e ua haapuai Iehova, na roto i te arai o te Mesia, ia Paulo ia nehenehe oia e faaoti i te hoê taviniraa o te faaora i te taata. E nehenehe Iehova e na reira atoa no tatou i teie nei mahana. E tia râ ia tatou iho ia aniani e, ‘Te faatupu ra anei au i te feruriraa pororaa ta ˈu i faatupu na i to ˈu haapiiraa i te taime matamua i te parau mau?’ Nafea outou ia pahono? Eaha te nehenehe e tauturu ia tatou tataitahi ia tamau noa ‘i te ohipa ma te puai e i te tutava ia au i te ohipa o te puai o Iehova?’ E tuatapapa te tumu parau i muri iho i te reira.

Ua tapao anei outou?

◻ No te aha e nehenehe tatou e tiaturi papu e e faatupu Iehova i to ˈna puai no te mau taata?

◻ Eaha te mau tupuraa no te mau parau a Paulo i roto i te Kolosa pene 1?

◻ Mea nafea te Atua i te faatupuraa i te faahauraa faahitihia i roto i te Kolosa 1:20?

◻ Na roto i to ˈna puai, eaha ta Iehova e nehenehe e faatupu na roto ia tatou?

[Hohoˈa fenua/Hohoˈa i te api 8]

KOLOSA

    Papai reo Tahiti (1985-2026)
    Haere i rapae
    Haere i nia
    • Tahiti
    • Hapono
    • Ta oe e hinaaro
    • Copyright © 2026 Watch Tower Bible and Tract Society of Pennsylvania
    • Parau no te faaohiparaa
    • Eita e puharahia
    • Maiti eaha te ore e puhara
    • JW.ORG
    • Haere i nia
    Hapono