Mau uiraa a te feia taio
I teie tau fifi i te pae faanavairaa faufaa, te rahi noa ˈtura te mau taata e mau taiete e faaohipa ra i te topatariraa. E tia anei i te hoê kerisetiano ia faaea i te aufau no te mea ua topatari o ˈna e ua tano anei ia au i te mau Papai?
E horoa mai te pahonoraa i taua uiraa ra i te hoê faahohoˈaraa maitai roa, oia hoi nafea te Parau a te Atua e pûpû mai ai i te hoê aratairaa ohie i te mau ohipa apî mau o teie tau. Te vai ra te mau ture i roto e rave rahi fenua no te faaafaro i te topatariraa. Mea ê te mau ture i tera e tera fenua, e eita te amuiraa kerisetiano e horoa i te aˈoraa no nia i te reira ia au i te ture. E tuatapapa na tatou i te faanahoraa o te topatariraa ia au i te ture.
Te hoê tumu e faatia ai te mau faatereraa hau i te taata tataitahi e te feia ona ia faˈi i mua i te ture e ua topatari ratou, no te mea ïa e te pûpûhia ra i te feia e horoa ra i te tarahu aore ra e faarahi ra i te tarahu (feia i tarahuhia) te hoê faito parururaa no ô mai i te mau taata ra aore ra te feia ona e haere ra e aitarahu i te moni aore ra e paruru ra i te feia i tarahu (feia aitarahu), eita râ ratou e aufau i ta ratou tarahu. No te feia i horoa i te tarahu, e au ra e e ravea noa ta ratou e nehenehe e rave, o te hororaa ïa i mua i te tiribuna ia faaite te taata i aitarahu e ua topatari o ˈna e e operehia ïa te mau faufaa a te taata i aitarahu ei aufauraa i te hoê tuhaa o te tarahu.
Te tahi atu faaohiparaa a te topatariraa, ua riro oia mai te hoê paruru no te feia aitarahu o te ore iho â e nehenehe e aufau i ta ratou tarahu. E faatiahia te taata aitarahu ia faaite e ua topatari o ˈna, i muri aˈe e nehenehe ïa te feia i tarahuhia e haru i te tahi o ta ˈna mau faufaa. Tera râ, e nehenehe te ture e faatia ia ˈna ia fatu noâ i to ˈna fare aore ra i te tahi mau faufaa iti e i muri aˈe ia ora tiamâ oia ma te ore e mǎtaˈu faahou e e haere mai te feia i tarahuhia e a ˈna e haru i ta ˈna mau faufaa.
Mea papu ïa e ua faataahia teie mau ture no te horoa i te tahi paruru i na pae toopiti i roto i te ohipa faanavairaa faufaa aore ra i te pae tapihooraa. E tapao râ tatou e eaha te aˈoraa faufaa ta te Bibilia e horoa ra.
Mea fifi paha no te hoê taata ia taio i te Bibilia taatoa ma te ore e tuatapapa e aita oia e faitoito ra i te tarahuraa moni. E ite tatou i taua huru faaararaa i roto i te Maseli 22:7: “Te faahepo ra te taata taoˈa i te taata haehaa; e ua riro te tipee ra ei tavini no tei tipeehia.”
A haamanaˈo atoa râ i te faahohoˈaraa a Iesu i roto i te Mataio 18:23-34 e parau ra no te hoê tavini e tarahu rahi ta ˈna. “Ua faaue atura tana fatu ia hoohia oia e tana vahine e te mau tamarii, e ta ˈna atoa ra taoˈa, a hoo mai ai,” i muri aˈe râ, ua faaore te fatu, e arii oia, i ta ˈna faaotiraa e ua faaite oia i te aroha. I to taua tavini ra faaiteraa i te aroha ore, ua faaue ihora te arii ‘ia tuu ia ˈna i te feia tapea ra, e ia hoona roa tana tarahu ra ia ˈna.’ Ma te papu, te haerea maitai roa ˈˈe, te haerea e faauehia maira, o te oreraa ïa e aitarahu i te moni.
I Iseraela tahito ra, ua rave na te mau tavini a te Atua i te mau ohipa tapihooraa, e i te tahi taime ua tupu te aitarahuraa e te horoaraa i te tarahu. Eaha ta te Atua i aˈo ia ratou ia rave? Mai te peu e ua hinaaro te hoê taata e aitarahu i te moni no te faatupu aore ra no te faarahi i te ohipa tapihooraa, mea tano ia au i te ture ia titau te hoê ati Hebera i te moni taime. Tera râ, te faaue ru ra te Atua i to ˈna nunaa, ia faaite i te horoa maitai mai te peu e e horoa ratou i te tarahu na te hoê ati Iseraela e fifi ra; eiaha ratou ia imi i to ratou maitai ia atihia vetahi ma te titau i te moni taime. (Exodo 22:25) Te parau ra te Deuteronomi 15:7, 8 e: “E taata taoˈa ore to roto ia outou na . . . , e haamahora hua râ oe i to rima i te horoaraa ˈtu ia ˈna, e tuu atu hoi oe ia ˈna i ta ˈna e ere ra, e ia navai maite.”
Ua itehia hoê â maitai aore ra feruriraa i roto i te mau faanahoraa e haapapu ra e eita te feia i horoa i te tarahu e nehenehe e haru i te mau mea faufaa e hinaarohia ra no te ora mai te ofai oro a te utuafare aore ra te hoê ahu e hinaarohia ra no te tamahanahana i te taata i te po.—Deuteronomi 24:6, 10-13: Ezekiela 18:5-9.
Parau mau, aita te mau ati Iuda paatoa i farii e i faaohipa i te manaˈo e teie mau ture aroha no ô mai i to ratou Haava rahi ra e to ratou Iriti ture. (Isaia 33:22) Ua haavî te tahi mau ati Iuda nounou i to ratou mau taeae. I teie mahana atoa, e haavî paha te tahi feia i horoa i te tarahu e e faaite paha ratou i te tia-ore-raa i roto i ta ratou mau titauraa, i nia atoa i te hoê kerisetiano aau rotahi o tei ore e nehenehe e aufau i te hoê taime no te mea ua farerei oia i te tahi fifi manaˈo-ore-hia. (Koheleta 9:11) Na roto i ta ratou haavîraa faahepo, e turai paha te feia no te ao nei i horoa i te tarahu i teie huru taata aitarahu, i roto i te hoê huru tupuraa e manaˈo ai o ˈna e e paruru oia ia ˈna iho. Nafea? I te tahi huru tupuraa, te mea noa ta te feia horoa i te tarahu e faˈi, o te faaiteraa ïa i te topatariraa. No reira, e faaohipa paha te hoê kerisetiano, tei ore i faaite i te nounou aore ra i te haapao ore, i te topatariraa.
E tia râ ia faaarahia tatou no nia i te tahi aˈe pae o te ohipa. E tarahu paha te hoê kerisetiano no te mea aita oia i faaohipa i te tapearaa ia ˈna iho i roto i te huru haamâuˈaraa aore ra aita paha oia i feruri maite i roto i ta ˈna mau faaotiraa i te pae tapihooraa. E tia anei ia ore o ˈna ia haapeapea no nia i te tarahu e ia imi oioi i te haamâmâ ia ˈna na roto i te topatariraa, ma te haamauiui ia vetahi no ta ˈna feruriraa faufaa ore? Aita te Bibilia e farii ra i taua huru haapao ore i te ture. Te faaue ra oia i te tavini a te Atua ia riro ta ˈna e ei e. (Mataio 5:37) A haamanaˈo atoa e, ua parau o Iesu ia numera i te haamâuˈaraa hou e haamata ˈi i te patu i te hoê pare. (Luka 14:28-30) Ia au i te reira, e tia ia feruri maite te hoê kerisetiano i te mau faahopearaa hinaaro-ore-hia o te nehenehe e tupu mai hou oia e rave ai i te tarahuraa moni. Ia rave anaˈe oia i te tarahu, e tia ia ˈna ia amo i ta ˈna hopoia no te faahoˈi i ta ˈna tarahu moni i te mau taata ra aore ra i te mau taiete ra. Mai te peu e ua ite vetahi e aita te hoê kerisetiano e haapao ra aore ra eita e nehenehe e tiaturihia, e faaino oia i te roo maitai ta ˈna i faaitoito i te imi e eita te faaiteraa maitai e roaa faahou ia hiˈo mai te feia no rapae.—Timoteo 1, 3:2, 7.
A haamanaˈo e eaha ta te Salamo 15:4 e parau ra no nia i te huru taata ta Iehova e farii. E taio tatou e: “O tei [te taata ta te Atua e farii] tǎpǔ atu, ino noa ˈi oia ihora, e aore e tahema ra.” E, te tiai ra te Atua e ia rave maitai te mau kerisetiano i te feia ta ratou i tarahu mai ta ratou i hinaaro ia rave-maitai-hia ratou.—Mataio 7:12.
Ei haapotoraa, aita te Bibilia e faaore ra i te manaˈo e i roto i te hoê huru tupuraa fifi roa, e nehenehe te hoê kerisetiano e fanaˈo i te parururaa e horoahia ra e te mau ture a Kaisara no nia i te topatariraa. Tera râ, e tia i te kerisetiano ia faaite i to ˈna taa-ê-raa no nia i te haavare ore e te neheneheraa e tiaturihia. No reira, ia faaite ratou i te hiˈoraa maitai roa i roto i to ratou hinaaro papu e rave faaoti i ta ratou mau hopoia i te pae moni e tia ˈi.