Te haavahia ra te haapiiraa e mea tupu noa mai te mau mea
Te onoono ra ma te maniania te feia tiaturi e mea tupu noa mai te mau mea ia hiˈopoa-faahou-hia te mau tumu o te ora
AHIRI e o oe te haava i te hoê taata rave hara. E faaite papu te taata e paruruhia ra e mea hara ore o ˈna, e e haere mai te feia ei ite no ˈna. Ma te faaroo i ta ratou faatiaraa, e tapao hoi oe e te patoi ra te mau ite te tahi i te tahi. E ia ani-faahou-hia ˈtu te mau ite o te paruru ia tia ˈtu i mua i te aro o te haava, e taui ïa ta ratou mau aamu. Ei taata ite i te ture, e haafaufaa ra anei oe i ta ratou faatiaraa? E hinaaro ra anei oe e faatiamâ noa ˈtu i te taata i parihia? Eita roa ˈtu, no te tuati ore hoi te manaˈo o te paruru e iti ïa te tiaturiraa i te parau a te taata e paruruhia ra.
Mai te reira atoa ïa te huru no te manaˈo e mea tupu noa mai te mau mea. E tiaa rahi ite tei tia mai no te faatia i te mau faataaraa e rave rau no nia i te tumu o te ora, ma te turu i te manaˈo e mea tupu noa mai te mau mea. Tera râ, e tu ra anei ta ratou mau faatiaraa e te parau mau ia haava-maite-anaˈe-hia? Hoê anei parau ta te feia turu i teie manaˈo?
E mea ê roa te faatiaraa
Mea nafea te ora i te tupuraa mai? Aita paha e tumu parau ê atu e vai ra i faatupu i te mau manaˈo e te mau mǎrôraa hau atu â. E ere râ hoi i te hoê aimǎrôraa i rotopu noa i te haapiiraa e mea tupu noa mai te mau mea e te poieteraa; te rahiraa o te tatamaˈiraa tei rotopu ïa i te feia iho e tiaturi ra e mea tupu noa mai te mau mea. O te mau parau rii atoa o teie haapiiraa—mea nafea te reira i te tupuraa, ihea roa te haamataraa, o vai aore ra na te aha i haamata i te reira, e eaha te maororaa o te tauiuiraa—tei aimǎrô-rahi-hia.
I te roaraa matahiti ua faahua ite te feia tiaturi e mea tupu noa te mau mea e ua haamata te ora i roto i te hoê apoo pape mahanahana “tihopu” poroteina. I teie nei te tiaturi nei vetahi e ua nehenehe te ufaufa tai i te faatupu mai i te ora. Ua riro te mau ohipape veavea i raro i te moana ei vahi ê atu tei manaˈohia e te mau aivanaa no te tumu o te ora. Te faahua manaˈo ra te tahi pae e ua tae mai te mau mea ora na nia i te mau pao o tei topa i nia i te fenua nei. Aore ra, te parau ra te tahi pae, ua u paha te mau palaneta rii i nia i te fenua nei e ua taui te huru o te reva ma te faatupu mai i te ora. Te parau ra te hoê aivanaa maimi e: “Ahiri e ua tairi te hoê palaneta rii auri i te fenua, e mau mea faahiahia mau te itehia mai.”
Ua hiˈopoa-faahou-atoa-hia e mea nafea te ora i te tupuraa mai. “Aita te ora i fa mai i raro aˈe i te mau tupuraa hau e te mǎrû, mai tei manaˈohia na mua ˈˈe,” o te manaˈo ïa a te vea Time, “i raro aˈe râ i te mau raˈi mehameha o te hoê palaneta anohia e te paainaraa mouˈa auahi e te topitahia e te mau fetia ave e te mau palaneta rii.” Ia nehenehe te ora i te tauiui i rotopu i teie huru huenaneraa, i teie nei te parau ra te tahi mau aivanaa, ua tupu ïa te taatoaraa o te tereraa ohipa i roto i te hoê area tau poto aˈe i tei manaˈohia na.
Ua taa ê atoa hoi te manaˈo o te mau aivanaa no nia i te Atua—“ahiri e te vai ra oia”—eaha to ˈna tiaraa ei tumu no te ora. Te parau ra vetahi pae e ua tauiui noa te ora ma te ore roa te Poiete e ohipa aˈe, e te horoa ra te tahi atu hoi pae i te manaˈo e na te Atua i haamata i te tereraa ohipa e i muri iho ua tupu noa mai te mau mea.
I muri aˈe i te tupuraa mai te ora, mea nafea te iteraahia te mau mea i te tupu-noa-raa? I reira atoa hoi, e patoi te mau aamu te tahi i te tahi. I te matahiti 1958, hoê senekele i muri aˈe i te neneiraahia te buka Te tumu o te mau huru mea ora (beretane), ua faˈi te taata tiaturi e mea tupu noa te mau mea o Julian Huxley tane e: “Te ite rahi a Darwin, oia hoi te faaueraa tumu taatoa no nia i te upootiaraa te mea ora maitai aˈe, i te pae hopea ua haamau-papu-hia ei ravea hoê roa no te mau tauiuiraa faufaa i te maitairaa mai te mau mea ora.” E piti ahuru matahiti i muri iho, ua papai râ hoi te taata tiaturi e mea tupu noa te mau mea o Michael Ruse e: “Te aimǎrô ra te hoê rahiraa taata tuatapapa i te ihiora o te maraa noa ra . . . e te tahi noa ˈˈe manaˈo e mea tupu noa te mau mea niuhia i nia i te mau faaueraa tumu a Darwin—oia iho â te tahi noa ˈˈe manaˈo tei faariro i te upootiaraa mai te mea ora maitai aˈe ei ravea hoê no te tauiui-noa-raa te mau mea ora—aita ïa te manaˈo i hope roa.”
I to te vea Time parauraa e te vai ra “e rave rahi haapapuraa” no te turu i te haapiiraa e mea tupu noa te mau mea, te farii atoa ra hoi e aai fifi roa teie haapiiraa e “rave rahi hape e mau manaˈo patoi te tahi i te tahi ia itehia mai te mau tuhaa papu e erehia ra.” Maoti i te horoaraa i te manaˈo e ua oti ïa ohipa, i teie nei te onoono ra ma te maniania rahi te tahi feia tiaturi e mea tupu noa te mau mea e ia hiˈopoa-taatoa-faahou-hia te mau tumu o te ora.
Aita hoi te haapapuraa no te haapiiraa e mea tupu noa te mau mea—no nia iho râ i te omuaraa o te ora ia au i teie haapiiraa—i niuhia i nia i te faatiaraa au maite. Ua tapao te aivanaa o T. H. Janabi e te feia e turu ra i te haapiiraa e mea tupu noa te mau mea “ua faatupu e ua faarue ratou e rave rahi mau tatararaa hape i te roaraa o te mau matahiti e aita hoi te manaˈo o te mau aivanaa tahoê i nia i te hoê noa ˈˈe tatararaa.”
Ma te anaanatae hoi, ua manaˈo atea o Charles Darwin i teie mǎrôraa. I te omuaraa o te buka Te tumu o te mau huru mea ora (beretane), ua papai oia e: “Ua ite maitai vau e aita e vai ra te mau haapapuraa te pûpûhia ˈtu no te mau tuhaa e rave rahi e tuatapapahia ra i roto i teie buka, ma te aratai pinepine hoi i te mau faaotiraa taa ê roa i tei naeahia e au.”
Parau mau, e faatupu teie huru faatiaraa patoi te tahi i te tahi i te mau uiraa e tia anei ia tiaturihia te manaˈo e mea tupu noa te mau mea.
Te haapiiraa e mea tupu noa te mau mea e maitiraa no te feruriraa anei?
Mai te haamataraa iho â, ta te buka Milestones of History e tapao ra, te manaˈo e mea tupu noa te mau mea “ua au e rave rahi taata i te reira no te mea e au ra e e ite aivanaa parau mau hau atu i te manaˈo o te mau poieteraa taa ê.”
Hau atu â, e nehenehe te mau faˈiraa parau etaeta a te tahi feia tiaturi e mea tupu noa te mau mea e haamǎtaˈu. Ei hiˈoraa, te haapapu ra te aivanaa o H. S. Shelton e te manaˈo o te poieteraa taa ê e “mea maamaa roa ïa ia haapao-maite-hia.” Ua faˈi papu te taata tuatapapa i te ihiora o Richard Dawkins e: “Ia faaite noa ˈtu te hoê taata e aita oia e tiaturi ra i te haapiiraa e mea tupu noa te mau mea, e taata pouri, maamaa aore ra maau oia.” Hoê atoa huru, te parau ra te orometua haapii o René Dubos e: “I teie nei te farii ra te rahiraa o te feia maramarama ei ohipa papu e ua tauiui e te tamau noa ra te mau mea atoa i te tauiui i roto i te ao taatoa—mai te mau tino no te raˈi e tae atu i te mau taata—na roto i te tereraa ohipa e mea tupu noa mai te mau mea atoa.”
E au ra e na roto i teie mau haapapuraa e e tia i te hoê taata maramarama rii ia farii noa i te haapiiraa e mea tupu noa te mau mea. Ia na reira anaˈe ïa, teie ïa te auraa e taata “maramarama” oia maoti i te taata “maamaa.” Te vai nei râ hoi te mau tane e te mau vahine ite o te ore roa e turu i te manaˈo e mea tupu noa te mau mea. “Ua ite au e rave rahi aivanaa e mau manaˈo feaa to ratou,” ta Francis Hitching e papai ra i roto i ta ˈna buka Te arapoa o te Girafe (beretane), “e te hoê rahiraa o te tae roa i te parau e te manaˈo a Darwin e mea tupu noa te mau mea e ere roa ˈtu ïa i te manaˈo ite aivanaa.”
Ua rave atoa o Chandra Wickramasinghe, te hoê aivanaa beretane tuiroo i te hoê â tiaraa. “Aore roa e haapapuraa no te tahi noa ˈˈe haapiiraa tumu a Darwin e e mea tupu noa te mau mea,” o ta ˈna ïa e parau ra. “I riro na ei puai totiare tei parare na te ao i te matahiti 1860, e te manaˈo ra vau e mau faahopearaa ino mau tei noaahia mai e te ite aivanaa mai reira mai.”
Ua hiˈopoa o T. H. Janabi i te mau haapapuraa vauvauhia e te feia tiaturi e mea tupu noa te mau mea. “Ua ite au e mea taa ê roa te tupuraa i tei turaihia ia tatou ia tiaturi,” ta ˈna e parau ra. “E mea varavara roa e te tatuhaa-roa-hia te mea mau no te turu i te hoê manaˈo fifi roa mai tera te huru mai te manaˈo no nia i te tumu o te ora.”
Eiaha râ ia tuu-noa-hia ˈtu i te hiti te feia e patoi ra i te haapiiraa e mea tupu noa te mau mea ei “taata pouri, maamaa aore ra maau.” No nia i te mau manaˈo patoi i teie haapiiraa, ua farii hoi o George Gaylord taata tiaturi e mea tupu noa te mau mea e: “E hape mau ia ore e haapaohia teie mau huru hiˈoraa ma te hoata aore ra ma te tahitohito. Te feia patoi i te manaˈo e mea tupu noa te mau mea atoa i riro na hoi (e e) feia maimi maramarama roa e te ite ratou.”
Ei faaroo, e tia ˈi
Te manaˈo ra te tahi pae e ua niuhia te tiaturiraa e mea tupu noa te mau mea i nia i te ohipa mau, area te tiaturiraa i te poieteraa ua niuhia ïa i nia i te faaroo. Parau mau aore roa e taata tei ite i te Atua. (Ioane 1:18; a faaau e te Korinetia 2, 5:7.) No nia râ i teie tuhaa aita to te haapiiraa e mea tupu noa te mau mea e faufaa aˈe, i te mea e ua haamauhia i nia i te mau tupuraa o tei ore roa i ite-mata-hia e te hoê noa ˈˈe taata aore ra i tapiti-faahou-hia.
Ei hiˈoraa, aore roa te mau aivanaa i hiˈopoa na i te mau tauiraa i roto i te mau tapao tupuna o te mau mea ora—e tae noa ˈtu i te mau tauiraa o te haamaitai i te huru—o te faatupu mai i te mau huru mea ora apî; e ua papu hoi ia ratou e mea na reira mau te mau huru raau e animala apî i te tupu mai. E aita ratou i ite mata roa i te faraa mai te ora mai roto mai i te taoˈa ora ore; e te onoono ra hoi ratou e mea na reira te ora i te tupuraa mai.
No teie ereraa i te mea mau o T. H. Janabi i pii ai i te manaˈo o te haapiiraa e mea tupu noa te mau mea ei “‘faaroo’ noa.” Ua pii o Fred Hoyle taata tuatapapa i te mau puai o te taoˈa i te reira ei “Evanelia ia au ia Darwin.” E parau teiaha ˈtu â ïa ta te taote ra o Evan Shute. “Te manaˈonaˈo ra vau e mea iti aˈe te miterio ta te feia tiaturi e mea poietehia te mau mea atoa e tia ia faataa i ta te feia aau tae mau o te tiaturi ra e mea tupu noa mai te mau mea,” o ta ˈna e parau ra.
Hoê atoa ïa manaˈo to vetahi atu mau taata aravihi. “Ia feruri maite anaˈe vau i te huru o te taata” o ta Robert Jastrow taata tuatapapa i te reva teitei e farii ra, “te aˈeraa teie taata ora faahiahia mau mai roto mai i te mau raau tahe o te hoê apoo pape mahanahana e au ra e semeio teie mai te faatiaraa a te Bibilia no nia i te tumu o te taata.
No te aha râ, hoi, e rave rahi e patoi ai i te manaˈo e mea poietehia te ora?
[Hohoˈa i te api 3]
E nehenehe te mau faˈiraa parau etaeta a te tahi mau taata e haamǎtaˈu