E Atua feruriraa tia o Iehova!
“Area te paari no nia maira, e huru . . . feruriraa tia ïa.”—IAKOBO 3:17.
1. Mea nafea to vetahi faataaraa i te Atua mai te hoê Atua feruriraa tia ore, e eaha to outou manaˈo i nia i taua huru hiˈoraa i te Atua?
EAHA te huru Atua o ta outou e haamori ra? Te tiaturi ra anei outou e e Atua e faatupu i te huru parau-tia etaeta roa e te fati ore, o te ore e ata, e te huru aueue ore? No te taata porotetani ra o Ioane Kalavino, mai te reira noa paha o te Atua. Ua faaite o Kalavino e “e faanahoraa mure ore [to te Atua] e o te ore e taui” no te taata tataitahi, ma te faanaho aˈena i te oraraa o te taata atoa ahiri e e ora oia e a muri noa ˈtu i roto i te oaoa aore ra e haamauiuihia e a muri noa ˈtu i roto i te po auahi. A feruri na: Mai te peu e ua tano te reira, aita e mea ta outou e nehenehe e rave, noa ˈtu e titau te reira i te mau tutavaraa rahi, o te taui i te faanahoraa etaeta a te Atua i haamau-aˈena-hia no outou e no to outou oraraa no a muri aˈe. E hinaaro anei outou e tapiri atu i pihai iho i te hoê Atua feruriraa tia ore mai te reira te huru?—A faaau e te Iakobo 4:8.
2, 3. (a) Nafea tatou ia faahohoˈa i te feruriraa tia ore o te mau ohipa e te mau faanahonahoraa a te taata? (b) Eaha ta te orama a Ezekiela no nia i te pereoo no te raˈi a Iehova e faaite ra no nia i To ˈna huru faaau ohie?
2 Auê te mahanahana ia haapii mai tatou e e feruriraa tia to te Atua o te Bibilia i roto i te hoê faito teitei mau! E ere o te Atua, o te mau taata râ teie e faaite nei i te huru etaeta e te fati ore, tei taotiahia e to ratou iho huru taata tia ore. Mai te mau pereoo auahi faauta fereiti e e ere i te mea ohie ia faahoro no to ratou teiaha, te mau faanahoraa a te taata. Ia tere anaˈe te hoê pereoo auahi rarahi faauta fereiti i nia i te hoê eˈa tei haapeapeahia, eita ta ˈna e nehenehe e taviri, e e ere i te mea ohie ia tapea i te pereoo. No te puai o te tere o te tahi mau pereoo auahi, eita e navai noa i te hoê kilometera no te tapea e e mau ai te pereoo! Hoê â huru no te hoê pahi rahi faauta mori arahu o te nehenehe noâ e tere e tau 8 kilometera te roaraa noa ˈtu e e ua tupohehia te mau matini. Oia atoa mai te peu e faaterehia te matini no te haere i muri, e nehenehe â oia e tere tau 3 kilometera! E hiˈopoa anaˈe na i te hoê faurao hau roa ˈˈe i te faahiahia i teie e piti, te faurao e faahohoˈa ra i te faanahonahoraa a te Atua.
3 A tau 2 600 matahiti i teie nei, ua horoa o Iehova i te peropheta ra o Ezekiela i te hoê orama e faahohoˈa ra i Ta ˈna faanahonahoraa o te raˈi o te mau mea varua i poietehia. E pereoo faito rahi mehameha mau, te “pereoo” iho a Iehova e vai noa i raro aˈe i ta ˈna aratairaa. Mea anaanatae mau â to ˈna huru tereraa. E maha tuhaa to te huira rahi tataitahi e ua îî i te mata, e nehenehe oia e hiˈo i te mau vahi atoa, e e taui i to ˈna tere i te taime iho e titauhia, ma te ore e tapea aore ra e taviri. E aita e faufaa no teie pereoo rahi ia haere mǎrû mai te pahi utaraa mori arahu e te pereoo auahi uta fereiti. E tere oia i te vitiviti o te anaparaa uira, ma te faatupu i te hoê ohuraa poro afaro maitai! (Ezekiela 1:1, 14-28) Mea taa ê mau â o Iehova i te Atua ta Kalavino i poro, mai To ˈna pereoo i taa ê i te mau matini hamanihia e te taata aravihi ore. E faaau ohie noa oia ia ˈna. Ma te haapopou i taua tuhaa o te huru o Iehova, e tauturu te reira ia tatou ia faaau ohie noa ia tatou e ia ape i te marei o te feruriraa tia ore.
Iehova—Te Taata faaau ohie roa ˈˈe i roto i te ao nei
4. (a) I roto i teihea tuhaa te iˈoa iho o Iehova e faaite ra e e Atua faaau ohie oia? (b) Eaha vetahi o te mau tiaraa e faaohipahia no te Atua ra o Iehova, e no te aha e ua tano iho â?
4 Te faaite ra te iˈoa iho o Iehova i to ˈna huru faaau ohie. Te auraa mau o te iˈoa ra “Iehova” oia hoi “Na ˈna e faatupu.” Teie ïa te auraa tano e na Iehova e turai ia ˈna iho ia riro mai ei Faatupu i Ta ˈna mau parau tǎpǔ. I to Mose aniraa i te Atua i to ˈna iˈoa, ua horoa oia i to ˈna auraa na roto i te parauraa e: “‘Te vai nei au o vau e vai nei.’” (Exodo 3:14) Te parau tahaa nei te huriraa a Rotherham e: “E faatupu vau i te mea atoa ta ˈu e au ra.” E nehenehe o Iehova e riro mai aore e maiti ia riro mai, noa ˈtu eaha te titauhia no te faatupu i ta ˈna mau opuaraa e ta ˈna mau parau tǎpǔ tia. No reira, te amo nei oia i te hoê anairaa tiaraa faahiahia mau mai te Poiete, te Metua, te Fatu mana hope, te Tiai mamoe, o Iehova sabaota, Tei faaroo i te pure, te Haava, te Orometua Rahi, te Faaora. Te amo nei oia i teie mau tiaraa atoa e hau atu â no te faatupu i ta ˈna mau opuaraa here mau.—Isaia 8:13; 30:20; 40:28; 41:14; Salamo 23:1; 65:2; 73:28; 89:26; Mau Tavana 11:27; hiˈo atoa Te Huriraa a te Ao apî, Buka 1J.
5. No te aha eita tatou e faaoti e faataui te huru faaau ohie o Iehova i to ˈna huru aore ra ta ˈna mau faaueraa?
5 Te auraa anei e e tauiui noa anei râ te Atua i to ˈna huru aore ra ta ˈna mau faaueraa? Aita; mai ta Iakobo 1:17 e faaite ra, “aore roa e hirohirouri ia ˈna ra, aore hoi e huru-ê-raa e vahi iti noa ˈˈe.” Te vai ra anei i te manaˈo patoi i ǒ nei? Aita roa ˈtu. Ei hiˈoraa, o vai ïa metua here o te ore e amo i te mau tiaraa huru rau no te maitai o te mau tamarii? I te roaraa noa o te hoê mahana, e nehenehe te hoê metua e riro ei aˈo, ei taata tunu maa, ei tamâ fare, ei orometua haapii, ei taata faatitiaifaro, ei hoa, ei taata rave rima î, ei haapao tamarii—e e nehenehe i teie tabula e roa faahou â. Eita te mau metua e taui i to ratou huru ia amo ratou i teie mau tiaraa ra; e faatano noa te tane aore ra te vahine i te mea e titauhia ra i taua iho taime ra. Hoê â huru no Iehova tera râ i nia râ i te hoê faito rahi roa ˈˈe. Aita e otia no nia i te huru ta ˈna e hinaaro ra e faatupu no te maitai o ta ˈna mau mea i poietehia. Oia mau, mea faahiahia mau â te hohonuraa o to ˈna paari!—Roma 11:33.
E tapao te feruriraa tia no te paari no ǒ mai i te Atua ra
6. Eaha te auraa mau e te tanoraa o te parau heleni ra i faaohipahia e Iakobo no te faataa i te paari o te Atua?
6 Te faaohipa ra te pǐpǐ ra o Iakobo i te hoê parau anaanatae mau no te faataa i te paari o teie Atua faaau ohie teitei mau. Ua papai oia e: “Area te paari no nia maira, e huru . . . feruriraa tia.” (Iakobo 3:17) E mea fifi i te huri i te parau heleni (e·pi·ei·kesʹ) e faaohipahia i ǒ nei. Ua faaohipa te feia huri i teie mau parau mai “mǎrû,” “here,” “faaoromai,” e “hamani maitai.” Te huri nei te Tatararaa a te ao apî na roto i te parau “feruriraa tia,” e te hoê manaˈo i raro i te api no te faaite e o te parau ra “faatia” te auraa mau.”a Te horoa atoa nei i te auraa e e eiaha ia onoono i nia i te mau faaueraa iti o te ture i papaihia ma te ore e haapao i te manaˈo i muri mai, eiaha roa ia etaeta aore ra ia haapaari. Te faataa ra te taata aivanaa ra o William Barclay i roto i te buka ra te Mau parau a te Faufaa Apî (beretane) e: “Te niu aore ra te parau tumu no nia i te epieikeia e no ǒ mai ïa te reira i te Atua ra. Ahiri e ua tapea noa te Atua i to ˈna mau tiaraa, ahiri e ua faatano te Atua i te ture etaeta i nia ia tatou, teihea roa tatou i teie nei? O te Atua te hiˈoraa rahi roa ˈˈe o te faatupu i te epieikēs [feruriraa tia] e o tei turu ia vetahi ê ma te epieikeia [huru manaˈo tia].”
7. Mea nafea to Iehova faaiteraa i te huru feruriraa tia i roto i te ô i Edene?
7 A hiˈo na i te tau a patoi ai te huitaata i te mana Arii o Iehova. Auê hoi i te ohie no te Atua ia haamou i na taata patoi mauruuru ore e toru ra—o Adamu, o Eva, e o Satani! Ehia ïa rahiraa mauiui ta ˈna iho e ape ia na reira oia! E o vai te nehenehe e parau aita to ˈna e tiaraa no te faatupu i taua huru haerea etaeta mau ra? Tera râ hoi, aita roa ˈtu o Iehova i tapea i ta ˈna faanahonahoraa tei faaauhia i te pereoo no te raˈi i roto i te huru parau-tia etaeta e o te ore roa e nehenehe e faatano. No reira, eita teie pereoo e faataere i to ˈna tereraa no te faateimâha i te fetii taata e te mau tiaturiraa atoa no te hoê oraraa oaoa no a muri aˈe. Taa ê atu, ua faahoro oioi o Iehova i to ˈna pereoo na roto i te vitiviti o te anaparaa uira. I muri noa ˈˈe i te orureraa hau, ua faanaho o Iehova i te hoê opuaraa hiˈo-atea-hia o te afai mai i te aroha e te tiaturiraa no te huaai atoa a Adamu.—Genese 3:15.
8. (a) Mea nafea te huru hiˈoraa tano ore o te amuiraa faaroo kerisetiano no nia i te feruriraa tia i te taa-ê-raa e te huru feruriraa tia mau o Iehova? (b) No te aha tatou e parau ai e aita te huru feruriraa tia o Iehova e faaite ra e e nehenehe oia e ofati i ta ˈna mau faaueraa tumu?
8 E ere ïa te auraa e e feruriraa tia to Iehova e e ofati ïa oia i ta ˈna mau faaueraa tumu tia. Te manaˈo ra te mau ekalesia o te amuiraa faaroo kerisetiano i teie mahana e e feruriraa tia to ratou ia tâuˈa ore anaˈe ratou i te mau peu taatiraa viivii, ia farii ta ratou nǎnǎ faaroo ore ia ratou. (A faaau e te Timoteo 2, 4:3.) Aita roa o Iehova i ofati noa ˈˈe i ta ˈna iho mau ture, aita atoa oia i faahuru ê i ta ˈna mau faaueraa tumu. Tera râ, e faaite oia i to ˈna hinaaro e faatano, e faaau ia ˈna i te mau tupuraa, i reira taua mau faaueraa tumu e piti e faaohipahia ˈi ma te parau-tia e te aroha. E e ara maite noa oia i te faaaifaito i to ˈna parau-tia e to ˈna puai i nia i to ˈna here e to ˈna paari o te feruriraa tia. E hiˈopoa na tatou e toru tuhaa i reira to Iehova faaiteraa i te feruriraa tia.
“Ineine no te faaore i te hapa”
9, 10. (a) Eaha te tuearaa e vai ra i rotopu i te “ineineraa no te faaore i te hapa” e te feruriraa tia? (b) Mea nafea to Davida fanaˈoraa i te ineineraa o Iehova no te faaore i te hapa, e no te aha?
9 Ua papai o Davida e: “Te maitai ra hoi oe, e te Fatu, e ua [ineine oe no] te faaore mai i te hara nei, e te aroha rahi i te feia atoa e tiaoro atu ia oe ra.” (Salamo 86:5) I to te Papai Hebera huriraa na roto i te reo heleni, ua tatarahia te parau “ineine no te faaore i te hapa” na roto i te reo heleni e e·pi·ei·kesʹ, aore ra “feruriraa tia.” Oia mau, peneiaˈe ua riro te faaoreraa i te hapa e te aroharaa ei eˈa matamua no te faaite i te feruriraa tia.
10 Ua taa maitai ia Davida i te feruriraa tia o Iehova i roto i taua tuhaa ra. I to Davida faaturiraa e o Bate-Seba e faanahoraa e ia taparahi-pohe-hia ta ˈna tane, ua topa o ˈna e o Bate-Seba i raro aˈe i te utua pohe. (Deuteronomi 22:22; Samuela 2, 11:2-27) Ahiri e na te mau haava taata i haapao i taua ohipa ra, ua ere ïa raua toopiti atoa ra i to raua ora. Ua faaite râ o Iehova i te huru feruriraa tia (e·pi·ei·kesʹ), o tei parauhia i roto i te Titionare faataaraa i te mau parau bibilia a Vine (beretane) e, “o te faaite nei i taua manaˈo aroha ra o te hiˈo ia au i te ‘huru taata e ma te feruriraa tia, i te mau tupuraa.’” No te tatarahapa rotahi o na feia rave hara e te aroha ta Davida iho i faaite i nia ia vetahi ê i turai ia Iehova ia rave i te hoê faaotiraa aroha. (Samuela 1, 24:4-6; 25:32-35; 26:7-11; Mataio 5:7; Iakobo 2:13) Tera râ, ia au i te faataaraa a Iehova iho no nia ia ˈna i roto i te Exodo 34:4-7, ua tano iho â e ia faautua Iehova ia Davida. Ua tono oia i te peropheta ra o Natana e te hoê poroi etaeta mau, o tei haapii ia Davida e ua haafaufaa ore oia i te parau a Iehova. Ua tatarahapa o Davida e no reira aita ˈtura oia i pohe no ta ˈna hara.—Samuela 2, 12:1-14.
11. Mea nafea to Iehova faaiteraa e ua ineine oia no te faaore i te hapa a Manase?
11 Mea faahiahia atu â te hiˈoraa o te Arii no Iuda ra o Manase i roto i taua tuhaa ra, ua hara rahi roa o Manase i roto i te hoê tau roa, taa ê atu ia Davida. Ua turu o Manase i te mau peu faufau i te pae faaroo i roto i te fenua, ma te faaô atoa i te mau tusia taata. O o ˈna atoa paha te tumu te peropheta haapao maitai ra o Isaia “i ěêhia [na] ropu e taa ê atura.” (Hebera 11:37) No te faautua ia Manase, ua faatia o Iehova e ia afai-tîtî-hia oia i Babulonia. Teie nei râ, ua tatarahapa o Manase i roto i te fare tapearaa e ua ani e ia arohahia mai oia. Ei pahonoraa i to ˈna tatarahapa rotahi mau, ua “ineine [o Iehova] i te faaore i te hapa”—noa ˈtu i roto i te tupuraa ino roa.—Paraleipomeno 2, 33:9-13.
Te tauiraa i te tereraa ia tupu te hoê ohipa apî
12, 13. (a) No nia i te ohipa i tupu i Nineve, eaha te tauiraa o te tupuraa i turai ia Iehova ia faahuru ê i ta ˈna faaotiraa? (b) Mea nafea to Iona haapapuraa e ua iti aˈe to ˈna feruriraa tia i to te Atua ra o Iehova?
12 Te faaite-atoa-hia ra te feruriraa tia o Iehova na roto i to ˈna hinaaro e taui i te mau ohipa o ta ˈna i faaoti aˈena ia tupu mai te hoê ohipa apî. Ei hiˈoraa, i to te peropheta ra o Iona pororaa na roto i te oire no Nineve i tahito ra, mea ohie roa ta ˈna poroi i faauruahia mai: E haamouhia te oire puai i roto e 40 mahana. Teie nei râ, ua taui te mau tupuraa—ma te taatoa hoi! Ua tatarahapa te feia no Nineve.—Iona, pene 3.
13 E huti mai tatou i te haapiiraa ia faaauhia i te huru o Iehova e to Iona i mua i te tauiraa o te mau ohipa. Oia mau, ua taui o Iehova i te tereraa o to ˈna pereoo no te raˈi. I roto i taua tupuraa ra, ua faatano oia ma te faariro ia ˈna iho ei taata faaore i te hapa noa ˈtu e “e puai rahi [to Iehova] i te tamaˈi.” (Exodo 15:3) Area o Iona i to ˈna aˈe pae, e huru etaeta mau to ˈna. Maoti i te apee i te pereoo o Iehova, ua ohipa oia ia au i te pereoo auahi uta fereiti aore ra i te pahi rahi uta mori arahu i faahitihia i te omuaraa. Ua poro oia i te haamouraa, e tia mau â e ia tae mai te haamouraa! Peneiaˈe ua manaˈo oia e ia taui-anaˈe-hia i te tereraa e faahaehaa te reira ia ˈna i mua i te aro o te feia no Nineve. Ma te faaoromai râ, ua horoa o Iehova i ta ˈna peropheta manaˈo etaeta i te hoê haapiiraa te ore e moehia e ana no nia i te feruriraa tia e te aroha.—Iona, pene 4.
14. No te aha o Iehova i taui ai i te tereraa o ta ˈna ohipa no nia i ta ˈna peropheta ra o Ezekiela?
14 Ua taui atoa o Iehova i te tereraa i te tahi atu mau taime—noa ˈtu i nia i te mau tumu parau iti haihai. Ei hiˈoraa, i to ˈna faaueraa i te peropheta ra o Ezekiela ia hauti i te hoê darama no nia i te hoê parau tohu, te vai ra i roto i te parau a Iehova i te hoê faaueraa e ia tunu o ˈna i ta ˈna maa e o te tutae taata te vahie. Ua rahi roa ïa no te peropheta, o tei tuô, “E te Fatu, e Iehova!” e ua taparu atu o ˈna e eita oia e rave i te hoê ohipa faufau mau mai te reira te huru. Aita o Iehova i faariro i te manaˈo o te peropheta ei mea tano ore; taa ê roa râ, ua faatia Oia ia Ezekiela ia faaohipa i te tutae puaatoro, te hoê vahie matauhia i roto e rave rahi mau fenua e tae roa mai i teie mahana.—Ezekiela 4:12-15.
15. (a) Eaha te mau hiˈoraa e faaite ra e ua ineine o Iehova i te faaroo e i te pahono i te mau taata? (b) Eaha te haapiiraa ta te reira e horoa maira na tatou?
15 E ere anei i te mea putapû ia hiˈo i te haehaa o to tatou Atua ra o Iehova? (Salamo 18:35) Mea teitei aˈe oia ia tatou nei; e te faaroo nei râ oia ma te faaoromai i te mau taata hara e te taui nei atoa oia i ta ˈna faaotiraa i te tahi taime. Ua faatia oia ia Aberahama e ia aparau raua no nia i te haamouraa o Sodoma e o Gomora. (Genese 18:23-33) E ua faatia oia ia Mose ia horoa i te tahi patoiraa no nia i Ta ˈna opuaraa e haamou i te mau ati Iseraela orure hau maoti i te faariro ia ratou ei nunaa puai, o tei faahuru ê roa hoi ia Mose. (Exodo 32:7-14; Deuteronomi 9:14, 19; a faaau i te Amosa 7:1-6.) E ua horoa oia i te hiˈoraa tia no ta ˈna mau tavini i nia i te fenua nei, o te tia ia faaite i te hoê â ineineraa i te faaroo ia vetahi ê ia tia anaˈe e ia nehenehe anaˈe.—A faaau e te Iakobo 1:19.
Te feruriraa tia i roto i te faaohiparaa i te mana
16. Mea nafea to Iehova taa-ê-raa i te rahiraa o te mau taata no nia i ta ˈna huru faaohiparaa i to ˈna mana?
16 Ua tapao aˈenei anei outou e a rahi noa ˈi te mana a te mau taata, e au ra e te iti ra to ratou feruriraa tia? I te tahi aˈe pae, to Iehova te tiaraa teitei roa ˈˈe i te pae o te mana i roto i te ao atoa nei, o O ˈna râ te hiˈoraa otahi roa o te huru feruriraa tia. Te faatupu ra oia i to ˈna mana i roto i te hoê feruriraa tia te ore roa e mou. Taa ê atu i te rahiraa o te mau taata, aita o Iehova e mǎtaˈu ra no to ˈna mana, no reira aita oia e tapea ra i te reira ma te pohehae—ahiri e ia tufa anaˈe oia i te tahi tuhaa o to ˈna mana na vetahi ê e haapeapea te reira i to ˈna iho mana. Oia mau, i te taime a fa mai ai te tahi atu taata i roto i te ao nei, ua tufa o Iehova i te hoê mana rahi no taua taata ra. Ua faariro oia i te Logo ei ‘taata rave ohipa rahi,’ ua fa mai ïa te mau mea atoa na roto i taua Tamaiti herehia ra. (Maseli 8:22, 29-31; Ioane 1:1-3, 14; Kolosa 1:15-17) I muri iho, ua horoa oia na ˈna “te mana atoa i te raˈi e te ao atoa nei.”—Mataio 28:18; Ioane 5:22.
17, 18. (a) No te aha o Iehova i tono ai i te mau melahi i Sodoma e i Gomora? (b) No te aha o Iehova i ani ai i te mau melahi i te tahi mau manaˈo e nafea ia haavare ia Ahaba?
17 Hoê â atoa, te horoa nei o Iehova no ta ˈna mau mea i poietehia e rave rahi, i te tahi tuhaa ohipa o ta ˈna iho e nehenehe e rave ma te maitai roa ˈˈe. Ei hiˈoraa, i to ˈna parauraa ia Aberahama, “E haere na vau i raro [i Sodoma e Gomora], e hiˈo, ia ite au i te rave-mau-raa ratou, mai tei tae roa mai te reo ia ˈu nei ra,” e ere te auraa e e haere roa mai o ˈna iho. Tera râ, ua maiti o Iehova e horoa i te mana, ma te nomino i te mau melahi no te haaputuputu mai i taua mau haamaramaramaraa no ˈna. Ua horoa oia na ratou i te mana no te aratai i teie ohipa haamaramaramaraa e no te hoˈi mai e faaite ia ˈna.—Genese 18:1-3, 20-22.
18 I te tahi atu taime, i to Iehova faaotiraa e faautua i te Arii ino ra o Ahaba, ua titau Oia i te mau melahi no te hoê tairururaa i nia i te raˈi no te horoa i te mau manaˈo e nafea ia “haavare” (V.C.J.S.) i teie arii apotata ra no te faaô ia ˈna i roto i te tamaˈi o te haapohe ia ˈna. Papu maitai, aita o Iehova, te Pu o te paari atoa e titau ra i te tauturu no te rave i te faaotiraa maitai roa ˈˈe! Tera râ, ua horoa oia i te mau melahi i te haamaitairaa taa ê no te faaite i te tahi mau faaotiraa e te mana no te faautua i te taata ta ˈna i maiti.—Te mau Arii 1, 22:19-22.
19. (a) No te aha o Iehova i taotia ˈi i te rahiraa ture ta ˈna i horoa? (b) Mea nafea to Iehova iho faaiteraa i te feruriraa tia no nia i te mea o ta ˈna e tiai ra e ia rave tatou?
19 Aita o Iehova i faaohipa i to ˈna mana no te faatere ma te tano ore i nia i te taata. I roto atoa i taua tuhaa ra, ua faaite oia i te huru feruriraa tia o te ore roa e nehenehe e faaauhia. Ua taotia oia i te rahiraa o te mau ture ma te haapao maitai e ua opani oia i ta ˈna mau tavini ‘eiaha e haere na nia ˈˈe i tei papaihia ra’ na roto i te tuu faahou mai i te mau ture teimaha i nia ia ratou. (Korinetia 1, 4:6; Ohipa 15:28; a faaau e te Mataio 23:4.) Aita roa oia e titau ra e ia auraro te mau taata ta ˈna i poiete ma te ore e feruri, ua horoa râ oia i te mau haamaramaramaraa navai maitai no te aratai ia ratou e no te tuu i te maitiraa i mua ia ratou, ma te faatia ia ratou ia ite i te maitai o te auraroraa e te faahopearaa o te faaroo ore. (Deuteronomi 30:19, 20) Maoti i te faatere ia ratou na roto i te manaˈo faahapa, te haamâ, aore ra te mǎtaˈu, te tamata nei oia i te haaputapû i te mau mafatu; te hinaaro nei oia e ia tavini te mau taata ia ˈna na roto i te hoê here mau eiaha râ na roto i te faahepo. (Korinetia 2, 9:7) O te hoê noa taviniraa ma te aau atoa o te faaoaoa i te mafatu o te Atua, e ere hoi oia i te mea ‘fifi ia faaoaoa.’—Petero 1, 2:18; Maseli 27:11; a faaau e te Mika 6:8.
20. Nafea te huru feruriraa tia o Iehova ia ohipa i nia ia outou?
20 E ere anei i te mea faahiahia e aita o te Atua ra o Iehova, tei ia ˈna ra hoi te puai aita ta te taata i roto i te ao nei, e faaohipa ra i te reira na roto i te hoê huru tano ore, eita oia e faaohipa no te faahepo ia vetahi ê? Teie nei râ, e aamu faatereraa haavî to te mau taata i nia te tahi e te tahi noa ˈtu i to ratou haihai ia faaauhia. (Koheleta 8:9) Papu maitai, e huru maitatai faufaa mau â te feruriraa tia, o te turai ia tatou ia here rahi atu â ia Iehova. Na te reira e turai ia tatou ia faaohipa tatou iho i taua huru maitatai. Nafea ïa tatou ia faaohipa? Na te tumu parau i muri iho e pahono i taua uiraa ra.
[Nota i raro i te api]
a Ia hoˈi tatou i te matahiti 1769, ua faataa te taata papai titionare ra o John Parkhurst i te auraa o te parau ra e “faatia, huru feruriraa no te faatia, mǎrû, hau, faaoromai.” Ua horoa atoa te tahi atu feia ite i te auraa ra “faatia”.
Nafea outou ia pahono mai?
◻ Nafea te iˈoa o Iehova e te orama o to ˈna pereoo no te raˈi e haapapu ai i to ˈna huru faaau ohie?
◻ Eaha te huru feruriraa tia, e no te aha e ua riro ei tapao no te paari no ǒ mai i te Atua ra?
◻ I roto i teihea mau tuhaa to Iehova faaiteraa e ua “ineine oia no te faaore i te hapa”?
◻ No te aha o Iehova i maiti ai e taui i te tereraa o te ohipa i te tahi atu taime?
◻ Mea nafea to Iehova faaiteraa i te huru feruriraa tia i roto i ta ˈna huru faaohiparaa i te mana?
[Hohoˈa i te api 10]
No te aha o Iehova i faaore ai i te hapa a te Arii ino ra o Manase?