‘E nehenehe te hoê api e haaputa i te poiri mai te hoê fetia’
I TEIE nei mahana, e itehia te mau tatararaa o te mau Papai Moˈa fatata na te ao atoa nei. Tera râ, ua riro te aroraa no te Bibilia ei ohipa no te ora e no te pohe.
I roto i te buka Fifteenth Century Bibles, ua papai o Wendell Prime e: “E toru ahuru matahiti i muri aˈe i te iteraahia te matini neneiraa buka, ua manuïa roa te mau ohipa a te Tiribuna haava hairesi i te fenua Paniora. I rotopu i na 342 000 feia tei faautuahia i taua fenua ra e 32 000 tei tutui-oraora-hia. Na te Bibilia i aratai ia ratou i roto i te mau auahi o te pohe. Ua tupu atoa taua mauhaa o te pohe riaria i te fenua Italia, i te pae apatoerau e apatoa. E auahi aamu te mau arii epikopo, tauturuhia e te Tiribuna haava hairesi no te mau Bibilia e to ratou feia taio. Ua faaama o Nero i te tahi mau kerisetiano mai te mau maramarama o teie nei ao ma te tuu ia ratou i roto i te auahi, tei taamuamuhia i roto i te mau pute, tei tapoˈihia e te tapau, ma te faaohipa ia ratou mai te mau mori hinu ra no te turama i ta ˈna mau peu iino mâha ore. Ua turamahia te mau aroâ o te mau oire no te fenua Europa e te tutuiraa o te Bibilia. E ere te mau Bibilia mai te feia taio o tei vevehia, tei tatarahia te ahu, tei haamauiuihia, tei tâpûpûhia e tei tiavaruhia. O te hoê api anaˈe tei ora mai e nehenehe e haaputa i te ereere o taua poiri mai te hoê fetia.” (Papai faataoto, na matou.)
Tera iho â te ohipa i tupu no te api o te Bibilia e itehia ra i ǒ nei mai ta te taata papai ra o Prime e faataa nei. O te hoê faaotiraa parau teie, oia hoi te api hopea o te buka e te hoê tapao o te faaite mai o vai te taata huri. Tei roto taua na anairaa api tuea maitai ra i te mau parau faaotiraa a te Apokalupo.
No nia i taua buka ra, te faaite ra te buka The Cambridge History of the Bible e: “Ua neneihia te tatararaa o te Bibilia Catalan a Bonifacio Ferrer i Valencia, i te matahiti 1478; ua faaore te Tiribuna haava hairesi i te mau buka atoa e vai ra hou te matahiti 1500, tera râ, ua ora mai te hoê noa api i te vairaa buka i te Taiete Marite paniora.” (Papai faataoto, na matou.)
Ua parau atoa o Wendell Prime e: “No te mau ekalesiatiko o tei mâtaˈu roa, aita e Bibilia maitai e mau Bibilia noa râ tei tia ia tutuihia. E rahi mai te auahi mai te peu e e itehia e ratou e rave rahi atu â mau Bibilia no te tutui. I roto e rave rahi mau vahi, aita i tutuihia te mau Bibilia no te mea noa te vai ara noa ra te faatereraa e aita e Bibilia no te tutui.” Noa ˈtu teie mau tutavaraa uˈana no te faaore i te Bibilia tei opuahia no te huiraatira, e rave rahi mau buka tei ora mai i te haamouraa. Ua parau faahou o Prime e: “Ua faahereherehia te mau Bibilia i to te feia hopoi-ê-hia afairaa ia ratou, aore ra ma te faatapuni ia ratou mai te mau ofai maitatai e te mau auri maitatai i te mau tau hepohepo e te atâta.”
Ua papai te peropheta a te Atua ra o Isaia e: “E aihere te taata atoa nei . . . Te maehe nei te aihere, te maheahea nei te tiare; area te parau a to tatou Atua, e tia ïa i te vai-maite-raa.” (Isaia 40:6, 8) I te roaraa o te mau senekele, e rave rahi mau taata here i te Bibilia e e rave rahi feia huri itoito tei faaruru e rave rahi mau ati e tei mauiui rahi no te Parau a te Atua. Tera râ, eita roa ˈtu te mau tutavaraa a te taata anaˈe e nehenehe e faaherehere ia ˈna. No taua faaherehere ra, te haamauruuru nei tatou i te Tumu o te Bibilia, o Iehova.
[Faaiteraa i te fatu o te hohoˈa i te api 7]
Ma te parau faatia a The Hispanic Society of America, New York