Te haapiiraa no ǒ mai i te Atua ra e te mau haapiiraa demoni
“E faarue ai te tahi pae i te faaroo nei, i te faarooraa ˈtu i te mau [faaiteraa faauruahia] haavare, e te [mau haapiiraa] o te mau demoni ra.”—TIMOTEO 1, 4:1.
1. Tei ropu te mau kerisetiano i teihea aroraa?
A FERURI na e e faaea outou i to outou oraraa taatoa i roto i te hoê fenua e tamaˈi ra. Eaha te huru ia haere atu outou e taoto e te maniania o te mau pupuhi e ia ara mai outou e te mau paainaraa ofai pupuhi? Ma te peapea hoi, tera te huru o te oraraa o te taata i te tahi mau fenua o te ao nei. I te pae varua râ, te ora nei te mau kerisetiano atoa mai teie te huru. Tei ropu ratou i te hoê aroraa rahi o tei uˈana tau 6 000 matahiti te maoro e ua puai roa i to tatou nei tau. Eaha taua tamaˈi maoro ra? O te aroraa ïa i rotopu i te parau mau e te haavare, te haapiiraa no ǒ mai i te Atua ra e te mau haapiiraa demoni. E ere i te mea hape ia parauhia oia—no te hoê iho â râ o na pae e piti—e aroraa aroha ore roa ˈˈe e te ino roa ˈˈe o te aamu taata nei.
2. (a) Ia au i te parau a Paulo, eaha na pae e piti e aro ra i te tahi e te tahi? (b) Eaha “te faaroo” o ta Paulo i faahiti?
2 Ua faahiti te aposetolo Paulo i na pae e piti e aro ra ia ˈna i papai atu ia Timoteo: “Te parau papu maira râ te [faaiteraa faauruahia], e ia tae i te mau tau a muri atu e faarue ai te tahi pae i te faaroo nei, i te faarooraa ˈtu i te mau [faaiteraa faauruahia] haavare, e te [mau haapiiraa] o te mau demoni ra.” (Timoteo 1, 4:1) A tapao na e e puai roa mai te mau haapiiraa demoni ia tae “i te mau tau a muri atu.” Ia hiˈohia ia au i te tau o Paulo ra, te ora nei ïa tatou i taua tau ra. A tapao atoa i te mea e patoi ra i te mau haapiiraa demoni, oia hoi “te faaroo.” I ǒ nei, te faahohoˈa ra “te faaroo” i te haapiiraa no ǒ mai i te Atua ra, niuhia i nia i te mau faaiteraa faauruahia mai a te Atua e vai ra i roto i te Bibilia. E horoa teie faaroo i te ora. E haapii oia i te hoê kerisetiano ia rave i te hinaaro o te Atua. O te parau mau ïa e aratai i te ora mure ore.—Ioane 3:16; 6:40.
3. (a) Eaha te roohia i te feia e pohe i roto i te aroraa i rotopu i te parau mau e te haavare? (b) O vai to muri mai i te mau haapiiraa demoni?
3 Te taata e faarue noa ˈtu i te faaroo, e erehia ïa oia i te ora mure ore. E pohe vetahi i te tamaˈi. Auê te peapea e ia vaiiho ia tatou ia vare i te mau haapiiraa demoni! (Mataio 24:24) Nafea tatou tataitahi ia ape e ia pohe tatou? Na roto ïa i te patoi-roa-raa i teie mau haapiiraa haavare, o te turu nei i te opuaraa a ‘te raatira o te mau demoni,’ te Diabolo ra o Satani. (Mataio 12:24) Oia mau â, e haavare anaˈe te mau haapiiraa a Satani, inaha o Satani ‘te metua no te haavare.’ (Ioane 8:44) A hiˈo na i to ˈna aravihi i to ˈna faaohiparaa i te haavare no te aratai hape i to tatou nau metua matamua.
Te faraa mai te mau haapiiraa demoni
4, 5. Eaha te haavare ta Satani i parau atu ia Eva, e no te aha e parau ino roa te reira?
4 Ua papaihia te mau ohipa i tupu i roto i te Bibilia i te Genese 3:1-5. Ma te faaohipa i te hoê ophi, ua haafatata ˈtu o Satani i te vahine ra o Eva e ua ani atura ia ˈna: “Oia ïa, ua parau mai te Atua e, Eiaha orua e amu i to te mau raau atoa o te ô nei?” E au ra e mea maau roa taua uiraa nei, tera râ, e faahohonu atu â tatou. “Oia ïa?” E au ra e ua maere roa o Satani, mai te mea e te na ô ra oia, ‘No te aha hoi te Atua i na reira ˈi i te parau?’
5 No to ˈna hoi ite ore, ua parau atura o Eva e tera iho â. Ua ite oia i te haapiiraa a te Atua no nia i teie ohipa, oia hoi ua parau te Atua ia Adamu e e pohe raua ia amu raua i te maa o te raau e ite ai i te maitai e te ino. (Genese 2:16, 17) E au ra e ua faaara te uiraa a Satani i to ˈna anaanatae, no reira oia i horoa ˈi i to ˈna tariˈa i to Satani faahitiraa i teie tuhaa faufaa roa: “Ua parau maira taua ophi ra i te vahine, E ore roa orua e pohe.” Auê ïa parau ino mau ta ˈna e! Te pari ra o Satani e ua haavare o Iehova, te Atua parau mau, te Atua here, te Poiete, i Ta ˈna mau tamarii taata!—Salamo 31:5; Ioane 1, 4:16; Apokalupo 4:11.
6. Mea nafea to Satani faahaparaa i te maitai e te tiaraa faatere o Iehova?
6 Ua hau atu râ ta Satani i parau. Te na ô râ oia e: “Ua ite hoi te Atua e, ua amu anaˈe orua i to reira, e araara ïa to orua mata, e e riro orua mai te atua ra te huru, i te ite i te maitai e te ino.” Ia au i ta Satani i parau, ua hinaaro te Atua ra o Iehova—o tei horoa mai hoi i te mau mea atoa na to tatou nau metua matamua—e faaere ia raua i te tahi mea faahiahia roa. Ua hinaaro oia e tapea ia ore raua ia riro mai te mau atua ra te huru. Ua faahapa ïa o Satani i te maitai o te Atua. Ua faaitoito atoa oia i te haamâharaa ia ˈna iho e te hinaaroraa e faarue i te mau ture a te Atua, ma te parau e e mea maitai ia na reira. Inaha, ua faahapa Satani i te tiaraa faatere o te Atua i nia i Ta ˈna poieteraa, ma te faahua parau e aita to te Atua e tiaraa no te taotia i te ohipa ta te taata i rave.
7. Afea to te mau haapiiraa demoni faarooraahia no te taime matamua, e hoê â i teie mahana i roto i teihea tuhaa?
7 Maoti teie mau parau a Satani, ua haamatahia ˈtura te mau haapiiraa demoni i te faaroohia. Te turu noa nei â teie mau haapiiraa iino i teie mau huru faaueraa tumu paieti ore. Mai ta ˈna i rave i te ô i Edene ra, te faahapa noa nei o Satani, tei apitihia mai i teie nei e vetahi atu mau varua orure hau, i te tiaraa o te Atua ia taotia i te haerea. Te patoi noa nei oia i te tiaraa faatere o Iehova e te tamata nei oia i te faahema i te taata ia faaroo ore i to ratou Metua i te raˈi ra.—Ioane 1, 3:8, 10.
8. Eaha ta Adamu raua Eva i ere i Edene ra, mea nafea râ te haapapuraahia e ua tano Iehova?
8 I taua patoiraa matamua ra o te tamaˈi i rotopu i te haapiiraa no ǒ mai i te Atua ra e te haapiiraa demoni, ua rave o Adamu raua Eva i te hoê faaotiraa hape e ua erehia raua i to raua tiaturiraa e ora e a muri noa ˈtu. (Genese 3:19) A mairi ai te mau matahiti e a haamata ˈi to raua tino i te ino, ua ite papu maitai raua e o vai tei haavare e o vai tei faaite i te parau mau i Edene ra. Teie râ, e mau hanere matahiti hou raua e pohe ai i te pae tino, o raua te feia matamua i pohe i roto i te tamaˈi i rotopu i te parau mau e te haavare i to te Poiete, te Pu o te ora, faaotiraa e eita e tia ia raua ia ora. I reira ïa raua i te poheraa i te pae varua.—Salamo 36:9; hiˈo Ephesia 2:1.
Te mau haapiiraa demoni i teie mahana
9. Eaha te manuïaraa o te mau haapiiraa demoni i roto i te roaraa o te mau senekele?
9 Mai tei papaihia i roto i te buka Apokalupo, ua afaihia te aposetolo Ioane na roto i te faauruaraa e tae roa i “te mahana o te Fatu,” o tei haamata i te matahiti 1914 ra. (Apokalupo 1:10) I taua taime ra, ua hurihia mai o Satani e ta ˈna mau demoni i rapae i te raˈi na pihai iho i te fenua nei—e pau iti rahi teie no taua taata patoi i to tatou Poiete Rahi ra. Aita to ˈna reo i faaroo-faahou-hia i nia i te raˈi, i te pari-haavare-raa ma te tuutuu ore i te mau tavini a Iehova. (Apokalupo 12:10) Eaha râ te faito i naeahia e te mau haapiiraa demoni i nia i te fenua mai Edene mai â? Te na ô ra te faatiaraa e: “Hurihia ˈtura hoi te teni rahi i rapae, o taua ophi tahito ra ïa, o tei parauhia o te diabolo ra, e o Satani hoi, o tei haavare i to te ao atoa nei.” (Apokalupo 12:9) Ua hema te hoê ao taatoa i te mau haavare a Satani! E ere ïa i te mea maere ia piihia o Satani e “te arii o teie nei ao”!—Ioane 12:31; 16:11.
10, 11. Mea nafea to Satani e ta ˈna mau demoni i te ohipa-puai-raa i teie mahana?
10 Ua farii anei Satani i to ˈna pau i muri aˈe i to ˈna tiavaruraahia mai te raˈi mai? Aita roa! Ua faaoti oia e tamau noa i te aro i te haapiiraa no ǒ mai i te Atua ra e i te feia e tapea maite ra i te reira. I muri aˈe i to ˈna tiahiraahia i te raˈi, ua tamau noa o Satani i ta ˈna aroraa: “Riri roa aˈera te teni [Satani] i taua vahine ra, haere atura e tamaˈi atu i te toea o to ˈna ra huaai, o tei haapao i te parau a te Atua ra, o tei mau maite i te parau a Iesu Mesia i faaite maira.”—Apokalupo 12:17.
11 Taa ê atu i te aroraa i te mau tavini o te Atua, te ninii nei o Satani i ta ˈna mau raveraa i nia i teie nei ao, ma te tutava i te tapea i te huitaata i raro aˈe i to ˈna mana. I roto i te hoê o ta ˈna mau orama a te Apokalupo no nia i te mahana o te Fatu, ua ite te aposetolo Ioane e toru animala taehae o tei faataipe ia Satani, ta ˈna faanahonahoraa politita i nia i te fenua, e te puai o te ao nei e mana ra i to tatou nei tau. Ua puroro maira te mau rana mai roto mai i te vaha o teie na puaa e toru. Eaha ta te reira e faataipe ra? Te papai ra o Ioane e: “E [mau faaiteraa faauruahia e te mau] demoni ratou, o tei haere i te hui arii o te fenua nei e o te ao atoa nei, ma te rave i te tapao ra, e haaputu ia ratou i te tamaˈi i taua mahana rahi o te Atua Puai hope ra.” (Apokalupo 16:14) Papu maitai, e mea uˈana te mau haapiiraa demoni i nia i te fenua. Te aro noa nei o Satani e ta ˈna mau demoni i te haapiiraa no ǒ mai i te Atua ra, e e tamau noa ratou i te na reira e tae roa i te taime e faahepo ai Iesu, te Arii Mesia, ia ratou ia faaea.—Apokalupo 20:2.
Te ite-papu-raahia te mau haapiiraa demoni
12. (a) No te aha e nehenehe ai e patoi atu i te mau haapiiraa demoni? (b) Nafea Satani ia tamata i te faatupu i ta ˈna tapao i nia i te mau tavini a te Atua?
12 E nehenehe anei râ te mau taata e mǎtaˈu ra i te Atua e patoi atu i te mau haapiiraa demoni? E, e nehenehe, e piti hoi tumu. A tahi, no te mea e mea puai aˈe te haapiiraa no ǒ mai i te Atua ra; e a piti, no te mea ua faaite tahaa Iehova i te mau huru raveraa a Satani ia nehenehe tatou e patoi atu ia ratou. Mai ta te aposetolo Paulo i parau, “e ere hoi tatou i te ite ore i ta ˈna mau ravea.” (Korinetia 2, 2:11) Ua ite tatou e te faaohipa ra o Satani i te hamani-ino-raa ei ravea no te faatupu i ta ˈna tapao. (Timoteo 2, 3:12) Ma te haavarevare roa ˈtu râ, te tamata nei oia i te faahema i te feruriraa e te mafatu o te feia e tavini nei i te Atua. Ua haavare oia ia Eva e ua tuu oia i te mau hiaai iino i roto i to ˈna mafatu. Te tamata nei oia i te hoê â ravea i teie mahana. Ua papai atu Paulo i to Korinetia e: “Te mǎtaˈu nei râ vau, o te faainohia to outou aau ia ore atu te rotahi noa e au i te Mesia nei, mai ta te ophi i haavare atu ia Eva i to ˈna ra paari.” (Korinetia 2, 11:3) A hiˈo na e mea nafea to ˈna faainoraa i te feruriraa o te rahiraa o te taata.
13. Eaha te mau haavare ta Satani i parau i te mau taata mai Edene mai â?
13 I mua ia Eva, ua pari Satani e ua haavare te Atua e ua parau oia e e nehenehe te taata e riro mai te mau atua ra te huru mai te peu e e faaroo ore ratou i to ratou Poiete. Te haapapu ra te tiaraa hara o te huitaata i teie mahana e o Satani, eiaha râ o Iehova, te haavare. E ere te mau taata i teie mahana i te mau atua ra! Teie râ, ua puoi mai Satani i te tahi atu mau haavare i taua haavare matamua ra. Ua faaô mai oia i te manaˈo e mea pohe ore te nephe taata. Ua faahema ïa oia i te taata e te manaˈoraa e riro mai te mau atua ra te huru na roto i te tahi atu ravea. E inaha, niuhia i nia i taua haapiiraa hape ra, ua haaparare oia i te mau haapiiraa o te po auahi, te vahi tamâraa hara, te peu hiˈohiˈo, e te haamoriraa tupuna. Te faatîtî noa nei â teie mau haavare i te mau hanere mirioni taata i teie mahana.—Deuteronomi 18:9-13.
14, 15. Eaha te parau mau no nia i te pohe e te tiaturiraa o te taata no a muri atu?
14 Oia mau, e parau mau ta Iehova i parau atu ia Adamu. Ua pohe mau â o Adamu i to ˈna hararaa i te Atua. (Genese 5:5) I to Adamu e ta ˈna huaai poheraa, ua riro mai ratou ei mau nephe pohe, tei aramoina e te ohipa ore. (Genese 2:7; Koheleta 9:5, 10; Ezekiela 18:4) No te hara i noaa mai na roto ia Adamu ra, te pohe nei pauroa te mau nephe taata. (Roma 5:12) I Edene râ, ua tǎpǔ mai Iehova e e haere mai te hoê huaai o te aro atu i te mau ohipa a te Diabolo. (Genese 3:15) O Iesu Mesia taua Huaai ra, te Tamaiti fanau tahi iho a te Atua. Ua pohe o Iesu ma te hara ore, e ua riro maira to ˈna ora faatusiahia ei hoo no te hoo mai i te huitaata i to ratou tiaraa taata pohe. E nehenehe te feia o te faatupu nei i te faaroo ma te auraro i roto ia Iesu e fanaˈo i te ora mure ore tei erehia e Adamu.—Ioane 3:36; Roma 6:23; Timoteo 1, 2:5, 6.
15 O te hoo, eiaha râ te tahi manaˈo papu ore roa e e ora ˈtu te nephe i te poheraa, te tiaturiraa mau no te huitaata. E haapiiraa teie no ǒ mai i te Atua ra. O te parau mau. E tapao faaite faahiahia atoa no te here e te paari o Iehova. (Ioane 3:16) Auê tatou i te mauruuru e i te mea e ua haapii tatou i teie parau mau e ua faatiamâhia mai tatou i te mau haapiiraa demoni i roto i teie mau tuhaa!—Ioane 8:32.
16. Eaha te mau faahopearaa maoro i noaa mai i to te taata peeraa i to ˈna iho paari?
16 Na roto i ta ˈna mau haavare i te ô i Edene ra, ua faaitoito o Satani ia Adamu e o Eva ia titau i te faatiamâ mai ia raua i te Atua e ia tiaturi i to raua iho paari. I teie mahana, te ite nei tatou i te mau faahopearaa maoro o teie haerea na roto i te taparahiraa taata, te mau fifi i te pae faanavairaa faufaa, te mau tamaˈi, e te aifaito-ore-raa rahi e itehia ra na te ao nei i teie mahana. Eita e maerehia ia parau te Bibilia e: “O te paari hoi o teie nei ao, e mea maamaa ïa i te Atua”! (Korinetia 1, 3:19) Noa ˈtu râ, mea au aˈe na te rahiraa o te mau taata e mea maamaa hoi, ia mauiui maoti i te haapao i te mau haapiiraa a Iehova. (Salamo 14:1-3; 107:17) Te ape nei te mau kerisetiano, o tei farii i te haapiiraa no ǒ mai i te Atua ra, i te topa i roto i teie marei.
17. Eaha te ‘parau i haavarehia e e ite’ ta Satani i haaparare, e eaha to ˈna mau hotu?
17 Ua papai atu o Paulo ia Timoteo e: “E Timoteo e, e haapao maitai i tei tuuhia ˈtu ia oe na, e fariu ê oe i te parau rii paieti ore, aore e faufaa ra, e te parau mârôhia ra i haavarehia e e ite. O tei mauhia e te tahi pae ra, e hahi ê roa aˈenei i te [faaroo] nei.” (Timoteo 1, 6:20, 21) Te faahohoˈa atoa ra teie “ite” i te mau haapiiraa demoni. I te tau o Paulo, te faahiti ra ïa te reira i te mau manaˈo apotata ta vetahi e haaparare ra i roto i te mau amuiraa. (Timoteo 2, 2:16-18) I muri aˈe, ua faaino te parau i haavarehia e e ite, mai te Ite teitei e te haapiiraa philosopho Heleni, i te amuiraa. I roto i te ao nei i teie mahana, ua riro te tiaturi-ore-raa i te Atua, te feaaraa i te mau mea itea-ore-hia, te mau tatararaa no nia i te tupu-noa-raa te mau mea, e te faahaparaa teitei i te Bibilia ei mau hiˈoraa no te parau i haavarehia e e ite, mai te mau manaˈo tuea ore atoa e te mau Papai e haapararehia nei e te mau apotata no teie nei tau. Te itehia nei te mau hotu o teie mau parau atoa i haavarehia e e ite i roto i te toparaa i te pae morare, te parareraa o te faatura ore i te mana, te haerea tia ore, e te miimii e tapao ra i te faanahoraa o te mau mea a Satani.
Te tapea-maite-raa i te haapiiraa no ǒ mai i te Atua ra
18. O vai te maimi ra i te haapiiraa no ǒ mai i te Atua ra i teie mahana?
18 Noa ˈtu e ua ninii o Satani i te mau haapiiraa demoni i nia i te fenua mai te tau mai â i Edene ra, ua vai noa mai iho â vetahi feia o tei maimi i te haapiiraa no ǒ mai i te Atua ra. E mau mirioni ratou i teie mahana. Tei roto atoa te toea o te mau kerisetiano faatavaihia te vai ra ia ratou te tiaturiraa papu e faatere e o Iesu i roto i ta ˈna Basileia i nia i te raˈi e te feia rahi roa e maraa noa ˈtura o te mau “mamoe ê atu” e tiaturi nei e ora i nia i te fenua i raro aˈe i taua Basileia ra. (Mataio 25:34; Ioane 10:16; Apokalupo 7:3, 9) I teie mahana, ua haaputuputuhia mai ratou i roto i te hoê faanahonahoraa na te ao nei i nia ia ratou e tano ai te mau parau a Isaia: “E te mau tamarii atoa na oe ra, e haapiihia ïa e Iehova, e e hau rahi to te mau tamarii na oe ra.”—Isaia 54:13.
19. Eaha te titauhia ia haapiihia tatou e Iehova?
19 Ia haapiihia tatou e Iehova, e hau atu ïa i te iteraa i te haapiiraa mau—noa ˈtu e mea faufaa te reira. Te haapii mai nei Iehova ia tatou nafea ia ora, nafea ia faaohipa i te haapiiraa no ǒ mai i te Atua ra i roto i to tatou iho oraraa. Ei hiˈoraa, te patoi nei tatou i te miimii, te morare tia ore, e te manaˈo faatiamâ ia tatou iho o tei rahi roa i roto i teie nei ao. Te taa ra ia tatou i te huru mau o te tapaparaa aroha ore i te taoˈa i roto i teie nei ao—oia hoi e aratai tia ˈtu i te pohe. (Iakobo 5:1-3) Eita roa e moehia ia tatou i te haapiiraa no ǒ mai i te Atua ra i faaitehia mai e te aposetolo Ioane: “Eiaha e hinaaro i teie nei ao, e te mau mea atoa o teie nei ao. O te taata i hinaaro i teie nei ao ra, aore te hinaaro i te Metua ra i roto ia ˈna.”—Ioane 1, 2:15.
20, 21. (a) Eaha ta Satani e faaohipa ra i roto i ta ˈna mau tutavaraa no te haapouri i te taata? (b) Eaha te mau haamaitairaa e noaa i te feia o te tapea maite i te haapiiraa no ǒ mai i te Atua ra?
20 Te itehia ra te faahopearaa o te mau haapiiraa demoni i nia i te feia o tei varehia i roto i te mau parau a Paulo i to Korinetia: “Oia te feia i haapourihia to ratou aau faaroo ore e [Satani] ia ore te maramarama o te evanelia hanahana o te Mesia, o te hohoˈa o te Atua ra, ia anaana mai i roto ia ratou.” (Korinetia 2, 4:4) Te hinaaro nei o Satani e na reira atoa i te haapouri i te mau kerisetiano mau. I Edene ra, ua faaohipa oia i te hoê ophi no te haavare i te hoê tavini a te Atua. I teie mahana, te faaohipa nei oia i te mau hohoˈa haavî uˈana aore ra tia ore i te pae morare e te mau porotarama afata teata. Te faaohipa nei oia i te radio, te mau buka, e te upaupa. Te hoê mauhaa puai roa i roto i to ˈna rima, o te mau amuimuiraa iino ïa. (Maseli 4:14; 28:7; 29:3) Ia taa oioi noa ia outou e eaha mau na teie mau mea—e mau ravea e e mau haapiiraa na te mau demoni.
21 A haamanaˈo, e haavare ta Satani i Edene ra; e parau mau ta Iehova. Mai taua tau tahito ra mai â, aita te mau ohipa i taui. Ua riro noâ o Satani ei taata haavare, e ua itehia te parau mau o te haapiiraa no ǒ mai i te Atua ra ma te hape ore. (Roma 3:4) Mai te peu e e tapea maite tatou i te Parau a te Atua, e vai noa tatou i te pae o te upootia i roto i te tamaˈi i rotopu i te parau mau e te haavare. (Korinetia 2, 10:4, 5) No reira, ia opua papu tatou e patoi i te mau haapiiraa demoni atoa. Mea na reira tatou e faaoromai ai e tae atu i te taime i reira te tamaˈi i rotopu i te parau mau e te haavare e hope ai. E upootia te parau mau. Aita faahou o Satani, e o te haapiiraa no ǒ mai i te Atua ra anaˈe o te faaroohia i nia i te fenua nei.—Isaia 11:9.
E nehenehe anei outou e faataa mai?
◻ Afea te mau haapiiraa demoni i te faarooraahia no te taime matamua?
◻ Eaha vetahi mau haavare tei haapara rehia e Satani e ta ˈna mau demoni?
◻ Mea nafea to Satani ohipa-puai-raa i teie mahana?
◻ Eaha ta Satani e faaohipa ra no te haaparare i te mau haapiiraa demoni?
◻ Eaha te mau haamaitairaa e noaa i te feia o te tapea maite i te haapiiraa no ǒ mai i te Atua ra?
[Hohoˈa i te api 9]
Ua faaroohia te haapiiraa demoni no te taime matamua i roto i te ô i Edene ra
[Hohoˈa i te api 10]
Te horoa maira te haapiiraa no ǒ mai i te Atua ra no nia i te hoo e te Basileia i te tiaturiraa hoê roa no te huitaata nei