VAIRAA PAPAI NATIRARA Watchtower
Watchtower
VAIRAA PAPAI NATIRARA
Tahiti
ǎ,ě,ǐ,ǒ,ǔ,ˈ
  • ǎ
  • ě
  • ǐ
  • ǒ
  • ǔ
  • ˈ
  • BIBILIA
  • PAPAI
  • PUTUPUTURAA
  • w94 15/5 api 15-20
  • Te mau taurearea—Ta vai haapiiraa ta outou e haapao maitai?

Aita e video no teie tuhaa.

Eiaha e inoino, te vai ra te tahi fifi e te video.

  • Te mau taurearea—Ta vai haapiiraa ta outou e haapao maitai?
  • Te Pare Tiairaa te faaite ra i te Basileia o Iehova 1994
  • Upoo parau iti
  • Papai tei tuea
  • Te mau demoni e ta ratou mau haapiiraa
  • Te haaparareraa i te mau haapiiraa a te mau demoni
  • A hiˈopoa ia outou iho
  • A patoi atu i te mau haapiiraa a te mau demoni
  • Ia faufaahia oe i te haapiiraa no ǒ mai i te Atua ra
  • A rave i te maitiraa tano
  • Te haapiiraa no ǒ mai i te Atua ra e te mau haapiiraa demoni
    Te Pare Tiairaa te faaite ra i te Basileia o Iehova 1994
  • Mea puai aˈe Iesu i te mau demoni
    A faaroo i te Orometua rahi
  • Te parau mau no nia i te mau melahi
    Eaha ta te Bibilia e haapii mai?
  • Eaha te parau mau no nia i te mau melahi?
    Ia ora oe e a muri noa ˈtu! (Aparauraa Bibilia)
Ite hau atu â
Te Pare Tiairaa te faaite ra i te Basileia o Iehova 1994
w94 15/5 api 15-20

Te mau taurearea—Ta vai haapiiraa ta outou e haapao maitai?

“E faarue ai te tahi pae i te faaroo nei, i te faarooraa ˈtu i . . . te parau o te mau demoni ra.”—TIMOTEO 1, 4:1.

1. (a) Eaha te maitiraa e vai ra no te mau taurearea? (b) Mea nafea Iehova ia haapii anaˈe?

TEIE te uiraa te tuuhia ˈtu i te mau taurearea: Ta vai haapiiraa ta outou e haapao maitai? Te faaite ra te reira e e tia i te mau taurearea ia maiti. Teie ïa te maitiraa, te fariiraa i te haapiiraa no ǒ mai i te Atua ra e te peeraa i te mau haapiiraa a te mau demoni. Te haapii ra Iehova na roto i te arai o ta ˈna Parau, te Bibilia, e na roto atoa i te taviniraa a te feia o ta ˈna e faaohipa ra ei mau tia na ˈna i nia i te fenua nei. (Isaia 54:13; Ohipa 8:26-39; Mataio 24:45-47) Te maere atoa râ anei outou i te mea e te haapii atoa ra te mau demoni?

2. No te aha e mea faufaa ia ara maite i te mau haapiiraa a te mau demoni i teie nei iho â ra taime?

2 Ua papai te aposetolo Paulo e: “E ia tae i te mau tau a muri atu e faarue ai te tahi pae i te faaroo nei, i te faarooraa ˈtu i te mau varua haavare, e te parau o te mau demoni ra.” (Timoteo 1, 4:1) I te mea e te ora ra tatou i “te anotau hopea” e te haa taa ê ra o Satani e ta ˈna ra mau demoni, te taa ra anei ia outou e no te aha matou e ani ai i teie nei uiraa: Ta vai haapiiraa ta outou e haapao maitai? (Timoteo 2, 3:1-5; Apokalupo 12:7-12) No te mea ïa e ohipa o Satani e ta ˈna mau demoni ma te haavarevare e te faahema, e mea faufaa mau ïa ia haapao maitai outou i teie nei uiraa.—Korinetia 2, 11:14, 15.

Te mau demoni e ta ratou mau haapiiraa

3. O vai ma te mau demoni, eaha ta ratou opuaraa, e nafea ratou ia faatupu i te reira?

3 Na mua ˈˈe e mau melahi na Iehova te mau demoni, ua orure hau râ ratou i to ratou Poiete a riro ai ratou ei mau varua o tei turu ia Satani. (Mataio 12:24) Teie ta ratou opuaraa, te haaviiviiraa i te taata eiaha ratou ia tavini faahou i te Atua. No te faatupuraa i te reira, e faaohipa te mau demoni i te mau orometua taata no te faaitoito i te hoê huru oraraa miimii e te peu morare tia ore o tei opani-etaeta-hia e Iehova. (A faaau i te Petero 2, 2:1, 12-15.) E tauturu te hiˈopoaraa e mea nafea te mau melahi haapao maitai i te riroraa mai ei mau demoni ia ite tatou i ta ratou huru haapiiraa e te huru oraraa ta teie mau haapiiraa e faaitoito ra.

4. (a) No te aha te mau melahi faaroo ore i pou ai i nia i te fenua nei i te mahana o Noa? (b) Eaha tei tupu i nia i te mau melahi iino e ta ratou mau tamarii i te tau o te Diluvi?

4 I te anotau o Noa, no te rahi te hinaaro o te tahi mau melahi no te mau tamahine nehenehe a te taata faarue ihora teie mau varua i to ratou tiaraa i nia i te raˈi no te pou mai i nia i te fenua nei. I to ratou taatiraa ˈtu i te pae tino e te mau vahine fanau maira ta ratou mau tamarii afa varua afa taata tei piihia Nephilim. E ere hoi i te mea tano no te mau varua ia faaea e te mau taata, e mea hape mau ïa te ohipa ta te mau melahi faaroo ore i rave e taua mau vahine ra mai te mau peu mahu i ravehia i muri iho e te mau tane e te mau tamaroa no Sodoma. (Genese 6:1-4; 19:4-11; Iuda 6, 7) Noa ˈtu â ïa e ua pohe te mau hoa vahine a te mau melahi i roto i te diluvi e ta ratou mau tamarii afa varua afa taata, faarue aˈera te mau melahi iino i to ratou mau tino iˈo e hoˈi atura ratou i nia i te raˈi a riro ai ei mau hoa demoni na te Diabolo ra o Satani.—Petero 2, 2:4.

5. Mai te aha te huru o te mau demoni, e mea nafea ratou ia tamata i te haapiˈo i te mau ture a te Atua?

5 Ia au i teie tupuraa o te aamu, te taa ra anei ia outou i te huru mau o te mau demoni? E mau varua faufau ratou i te pae taatiraa o te tino e te ohipa ra ratou ma te aravihi e te ore e itehia e te taata i nia i teie nei ao tei maamaahia i te mau ohipa taatiraa i te pae tino. Noa ˈtu â ïa e eita ratou e nehenehe e rave faahou i te tino iˈo mai to te taata, e noaa ia ratou te navenave na roto i te mau taatiraa tano ore i te pae tino o te feia o ta ratou e haaviivii ra i nia i te fenua nei. (Ephesia 6:11, 12) E tamata te mau demoni i te haapiˈo i te mau ture a Iehova no nia i te peu viivii ore e te peu morare tia ma te faariro i te reira ei ture etaeta faufaa ore. Te faaitoito ra teie mau melahi iino i te peu morare tia ore o te taatiraa i te pae tino ei haerea tano e te navenave hoi i roto i te oraraa.

Te haaparareraa i te mau haapiiraa a te mau demoni

6. No te aha eita e tia ia tatou e maere e te haaparare ra te mau demoni i ta ratou mau haapiiraa ma te ravea paari?

6 Eiaha tatou ia maerehia e e haaparare te mau demoni i ta ratou mau haapiiraa ma te ravea paari, no te mea o te ravea tera ta to ratou raatira, te Diabolo ra o Satani, i faaohipa no te haavare ia Eva. A haamanaˈo e ua paraparau oia ia ˈna mai te huru ra e te hinaaro ra o ˈna e tauturu ia ˈna. “Oia ïa, ua parau mai te Atua e, Eiaha orua e amu i to te mau raau atoa o te ô nei?” ta Satani i ani atu. I reira ua tamata oia ma te aravihi i te taui i te mau haapiiraa a te Atua ma te parauraa ˈtu ia Eva e e faufaahia o ˈna i te amuraa i to te raau i opanihia. “Ua amu anaˈe orua i to reira,” ta te Diabolo i tǎpǔ, “e araara ïa to orua mata, e e riro orua mai te [A]tua ra te huru, i te ite i te maitai e te ino.” (Genese 3:1-5) Hinaaro ihora Eva, oia mau vare aˈera oia i te faaroo-ore-raa i te Atua.—Korinetia 2, 11:3; Timoteo 1, 2:13, 14.

7. Eaha te faahopearaa o te mau haapiiraa haavare a te mau demoni, e eaha te faaararaa ta te reira e horoa mai?

7 I teie nei anotau, e rave rahi mau tei haavarehia. Ua faaitoito te mau demoni i te peu morare tia ore ma te ravea haavare e te fariihia ra e te rahiraa, e o ratou hoi tei faahapa i te reira i mutaa ihora. Ei hiˈoraa, i to te hoê vahine aˈo tuiroo papai vea no te mau Hau amui no Marite pahonoraa ˈtu i te hoê rata no nia i te feia o tei ore i faaipoipo e o te taati ra i te pae tino, ua papai oia e: “Aita roa ˈtu vau i manaˈo e e taui au no nia i teie tumu parau, te tiaturi nei râ vau i teie nei e te mau hoa tei opua mau e faaipoipo e tia ia raua ia rave i te mau faafaaearaa i te hopea hebedoma no te tamata i te hiˈo e e ua tuea maite anei raua.” E ua na ô faahou â oia e: “Aita vau e tiaturi nei e ua papai vau i te reira!” Noa ˈtu â ïa e aita o ˈna e tiaturi ra e ua faaitoito o ˈna i te poreneia, ua na reira mau ra o ˈna! Ma te maramarama maitai, e tia ia tatou ia ara eiaha te mau haapiiraa demoni ia haafifi i to tatou huru hiˈoraa no nia i te mau ohipa e opani-etaeta-hia e te Atua.—Roma 1:26, 27; Ephesia 5:5, 10-12.

8. (a) Mea nafea te parau “ao” i te faaohipahia i roto i te Bibilia? (b) Na vai e faatere ra i te ao nei, e mea nafea te mau pǐpǐ a Iesu ia hiˈo i te ao nei?

8 Eiaha roa ia moehia ia tatou e o Satani “te arii o teie nei ao.” Te parau ra hoi te aposetolo Ioane e “te vai noa nei to te ao atoa i raro aˈe i taua varua ino ra.” (Ioane 12:31; Ioane 1, 5:19) Parau mau, i te tahi mau taime ua faaohipa Iesu i te parau “ao” no nia ïa i te huitaata atoa. (Mataio 26:13; Ioane 3:16; 12:46) Mea pinepine râ o ˈna i te rave i te parau “ao” no nia i te faanahoraa o te totaiete taata taatoa e vai ra i rapae au i te amuiraa kerisetiano mau. Ei hiˈoraa, ua parau Iesu i ta ˈna ra mau pǐpǐ, “e ere outou no teie nei ao” (te totaiete taata parau-tia ore) e no te mea e ere ratou no teie nei ao, e riri mai ïa teie nei ao ia ratou. (Ioane 15:19; 17:14-16) Te faaara maira te Bibilia i mua ˈtu e eiaha roa tatou ia riro ei mau hoa no teie nei ao e faaterehia ra e Satani.—Iakobo 4:4.

9, 10. (a) Eaha te mau mea e vai ra i roto i te ao nei e o te faaitoito ra i te mau hinaaro tano ore o te taatiraa i te pae tino? (b) Mea nafea ia itehia e o vai ma to muri mai i ta te faaanaanataeraa a te ao nei e haapii ra?

9 Te faaitoito ra te aposetolo Ioane e: “Eiaha e hinaaro i teie nei ao, e te mau mea atoa o teie nei ao.” Ua parau atoa oia e: “O te mau mea atoa o teie nei ao, o te hinaaro tia ore o te tino nei, e te hinaaro tia ore o te mata nei, e te ahaaha o te oraraa nei, e ere ïa i to ǒ mai i te Metua ra.” (Ioane 1, 2:15, 16) A feruri na i te reira. Eaha te mau mea e vai ra i roto i teie nei ao i teie nei mahana o te faaitoito ra i te hinaaro ino mai te peu tano ore o te taatiraa i te pae tino? (Tesalonia 1, 4:3-5) E eaha te parau no nia i te rahiraa upaupa o te ao? Ua parau te hoê raatira mutoi no Kalifonia o tei hiˈopoa i te haerea o te feia hara mau auri tei faatiamâhia e: “Te haapii ra te mau upaupa e aita e faufaa ia faaroo i to outou mau metua, e e tia ia outou ia ora i te oraraa ta outou e hinaaro.” Te taa ra anei ia outou te pu o te haapiiraa e horoahia ra e teie mau huru upaupa?

10 A haamanaˈo e ua parau hoi Satani ia Eva: ‘Te erehia ra oe i te tahi mea anaanatae mau. A ora i te oraraa ta oe e hinaaro. A faaoti no oe iho i te mea maitai e te mea ino. Aita oe e titauhia ra ia faaroo i te Atua.’ (Genese 3:1-5) E ere râ anei hoê â poroi te itehia ra i roto i te upaupa o te ao nei? Aita râ te mau demoni e haapii noa ra na roto i te arai o te upaupa. E faaohipa atoa ratou i te mau porotarama afata teata tapihooraa, te mau hohoˈa taviri, e te mau video no te haapii. Nafea ïa? Te faaiteite ra te mau ravea haapurororaa parau apî o te ao nei i te mau faaanaanataeraa o te faariro ra i te mau haapiiraa peu morare tia a te Atua ei mea haavî. Te turu ra ratou i te poreneia ma te faarahi e ma te faariro i te reira ei mea hinaarohia.

11. No nia i te peu morare, eaha ta te afata teata e haapii ra?

11 Te faˈi ra te vea U.S.News & World Report e: “I te matahiti 1991, ua faaiteite na tootoru faanahoraa afata teata [o te mau Hau amui no Marite] hau atu i te 10 000 taatiraa i te pae tino i te mau hora i reira te rahiraa e mataitai ai; no te hoê hohoˈa e faaite ra i te taatiraa i te pae tino o te feia faaipoipo, ua faaite te faanahoraa afata teata 14 ïa taatiraa i rapae au i te faaipoiporaa.” Na roto i te faaiteraa e 9 000 tupuraa o te taatiraa i te pae tino tano ore i te mau hora e mataitai ai te rahiraa i roto i te hoê matahiti, eaha ïa te tia ia parau no nia i te mau mea te afata teata e haapii ra? Ua parau o Barry S. Sapolsky, tei fatu atoa i te parau faataa “Te taatiraa i te pae tino i te mau hora e mataitai ai te rahiraa i te afata teata: 1979 o te faahapa ra ia 1989,” e: “Ahiri e mataitai te hoê taurearea i te maororaa matahiti i te afata teata i reira te taata e herehere ai aore ra e haerea tano ore i te pae taatiraa, i te roaraa o te mau matahiti, e haapii ïa teie mau tausani hohoˈa e mea au roa te taatiraa i te pae tino—e aita roa ˈtu e vai ra te mau faahopearaa.” Aore roa ïa e feaaraa: Te haapii ra te mau faaanaanataeraa o te ao nei e aore roa e mau ture, e mea maitai te poreneia, e aita roa e vai ra te mau faahopearaa iino ia ora i te huru oraraa faautuahia e te Atua.—Korinetia 1, 6:18; Ephesia 5:3-5.

12. No te aha te mau faaanaanataeraa o te ao e faaino taa ê ai i te mau kerisetiano taurearea iho â?

12 Ua faanahohia te ao o te upaupa, o te mau hohoˈa taviri, o te mau video e o te afata teata ia auhia te reira e te mau taurearea. Te haaparare nei te reira i te mau haapiiraa viivii a te mau demoni! E ohipa maere anei te reira? A feruri na i te reira. Mai te peu e e tuhaa te haapaoraa hape e te politita no te ao a Satani—e tera mau iho â—e mea tano ra anei ia manaˈo e te mau faaanaanataeraa e faaitoitohia ra e teie nei ao aita te reira e haafifihia ra e te mau demoni? Outou iho â râ, te mau taurearea a ara maite eiaha “ia vaiiho i te ao nei e haaati ra ia outou ia faatahe ia outou i roto i ta ˈna iho tarairaa.”—Roma 12:2, The New Testament in Modern English, a J. B. Phillips.

A hiˈopoa ia outou iho

13. Eaha te hiˈopoaraa ia ˈna iho e tia ia ravehia?

13 E ite-mau-hia ta vai te mau haapiiraa ta outou e haapao maitai na roto i te huru o ta outou mau parau e o ta outou atoa mau ohipa. (Roma 6:16) No reira ïa, a ui ia oe iho, ‘Ua haafifihia ra anei to ˈu haerea e to ˈu huru oraraa i ta ˈu e haapii ra na roto i te polititaraa a te mau ravea haapurororaa parau? Te tomo ra anei te mau haapiiraa a te mau demoni i roto i to ˈu nei oraraa?’ No te tauturu ia oe ia roaa te pahonoraa i teie mau huru aniraa, no te aha oe e ore ai e faaau i te rahiraa taime e te rahiraa o te tutavaraa ta oe e horoa ra no te haapii i te Bibilia, no te haere i te mau putuputuraa kerisetiano, e te tauaparauraa ia vetahi ê no nia i te Basileia o te Atua e te taime ta oe e haamâuˈa i te mataitairaa i te afata teata, i te faarooraa i te upaupa, te hautiraa i te hauti taaro ta oe e au rahi aore ra i te faaôraa ˈtu ia oe i roto i te hoê â mau ohipa? I te mea e i te rahiraa—oia hoi, to oe oraraa mau—e ati to mua ia oe, no reira a hiˈopoa maite ia oe iho ma te haavare ore.—Korinetia 2, 13:5.

14. Na te aha e haafifi i to tatou oraora-maitai-raa i te pae varua, e eaha te ohipa au e te tia hoi te tia ia tatou ia haamanaˈo noa?

14 Ua ite maitai oe e e hauti te huru maa ta oe e amu ra i nia i to oe oraora-maitai-raa i te pae tino. Oia atoa, e fifihia to oe maitai i te pae varua na roto i ta oe huru faaamuraa i to oe feruriraa e to oe mafatu. (Petero 1, 2:1, 2) I te mea e e nehenehe oe e haavare ia oe iho no nia i te mau mea o ta oe e anaanatae mau ra, eita râ oe e nehenehe e haavare i to tatou Haava, o Iesu Mesia. (Ioane 5:30) No reira a ani ia oe iho, ‘Ahiri e tei te fenua nei o Iesu, e haama anei au ia tomo mai o ˈna i roto i to ˈu piha e ia faaroo i ta ˈu upaupa aore ra ia ite oia i ta ˈu e mataitai ra?’ Teie te ohipa au e te tia hoi, te hiˈopoa ra o Iesu e ua ite mau oia i ta tatou mau ohipa.—Apokalupo 3:15.

A patoi atu i te mau haapiiraa a te mau demoni

15. No te aha e tia i te mau kerisetiano ia aro hua no te patoi i te mau haapiiraa a te mau demoni?

15 E mea puai mau te faateimaharaa a te mau demoni ia haapao maitai te mau taurearea i ta ratou mau haapiiraa. E au ra e te pûpû ra teie mau varua iino i te hoê oraraa fanaˈo i teie nei iho â taime—e oraraa arearea e te navenave. Ia auhia oia e te Atua, ua faarue Mose i tahito ra i “te navenave poto noa o te [hara]” ei melo tuiroo no te fare o Pharao. (Hebera 11:24-27) E ere i te mea ohie ia patoi i ta te mau demoni e pûpû ra, no reira e tia ia oe ia aro atu no te rave i te mea tia. E parau mau iho â te reira no te mea ua fatu tatou i te hara e e pinepine to tatou mafatu i te hiaai i te rave i te mea ino. (Genese 8:21; Roma 5:12) No teie mau huru, e tia atoa i te aposetolo Paulo ia haavî ia ˈna iho e eiaha ia faatia i to ˈna mau hinaaro o te tino ia faatere ia ˈna.—Korinetia 1, 9:27; Roma 7:21-23.

16. Mea nafea te mau taurearea e faaruru ai i te mau faateimâharaa ia rave ratou i te haerea o te peu morare tia ore?

16 Noa ˈtu â ïa e nehenehe oe e tamatahia ia “pee i te feia rave i te parau ino ra,” e nehenehe te Atua e tauturu ia oe ia faaruru i te faateimâharaa a to outou mau hoa no te pee i ta ratou haereraa hape. (Exodo 23:2; Korinetia 1, 10:13) E tia râ ia oe ia faaroo i te mau aratairaa a te Atua, ma te haafaufaa i ta ˈna mau parau i roto i to oe mafatu. (Salamo 119:9, 11) E tia ia oe ia ite e ia faaea anaˈe te mau taurearea ratou anaˈe iho, e nehenehe e tupu uˈana mai te hinaaro e taati i te pae tino ma te aratai ia oe ia ofati i te ture a te Atua. “Ia faaea anaˈe vau e to ˈu hoa tane mâua anaˈe iho, e hinaaro to ˈu tino e rave i te hoê mea e e parau mai to ˈu roro ia ˈu ia rave i te tahi atu mea,” ta te hoê potii i faˈi ra. A farii i to oe mau otia e a feruri e mea haavare mau to oe mafatu. (Ieremia 17:9) Eiaha e faataa ê ia oe iho. (Maseli 18:1) A haamau i te mau otia no te faaite atu i te here. E te mea faufaa roa, a amuimui atu e te feia anaˈe iho e here ra ia Iehova e o te faatura ma te hohonu i ta ˈna mau ture.—Salamo 119:63; Maseli 13:20; Korinetia 1, 15:33.

17. Na te aha e tauturu i te mau taurearea kerisetiano ia noaa te itoito no te patoi i te mau haapiiraa a te mau demoni?

17 E tauturu te hoê haapiiraa ma te haapao maitai i te mau buka e te mau vea kerisetiano, tei faanahohia no te faaitoito ia oe, i te pae varua. Ei hiˈoraa, a hiˈo i te buka ra Te uiui nei te mau taurearea—Mau pahonoraa ohie (farani) e te pene “Te aroraa no te rave i te mea tia” i roto i te buka ra E nehenehe oe e ora e a muri noa ˈtu i roto i te paradaiso i nia i te fenua nei. A vaiiho i te mau haapiiraa a te mau Papai ia aa hohonu i roto i to oe feruriraa e to oe mafatu, e na te reira e haapaari ia oe. Eiaha roa ˈtu e haamoe i te hoê mea e i roto i teie nei ao faaterehia e te mau demoni, e ere ïa i te mea ohie ia rave i te mea tia. No reira a aro ma te puai. (Luka 13:24) A haapaari i to oe itoito i te pae varua. Eiaha e apee i te hiˈoraa o te feia paruparu, e te taiâ o te pee ra i te nahoa taata.

Ia faufaahia oe i te haapiiraa no ǒ mai i te Atua ra

18. Eaha te tahi mau maitai tei noaahia mai ia haapao maitai anaˈe i te haapiiraa no ǒ mai i te Atua ra?

18 A haamanaˈo atoa e eita roa ˈtu oe e erehia i te tahi noa ˈˈe mea faufaa na roto i te haapao-maitai-raa i te haapiiraa a Iehova. Te here mau ra oia ia oe, e no reira oia i “faaite [ai] ia oe i te mea e maitai ai oe.” (Isaia 48:17) No reira, a haapao maitai i te haapiiraa a Iehova e a ape atu i te mauiui o te hoê haava manaˈo peapea, te ereraa i te tura ia oe iho, te hapuraa ma te hinaaro-ore-hia, te mau maˈi pee o te taatiraa i te pae tino, aore ra te mau ati mai te reira te huru. E oaoa Iehova ia horoa ta ˈna mau tavini i te hoê pahonoraa i te faatihaehaeraa a Satani e eita te mau taata e mau maite ma te haapao maitai i te tamataraa a te Atua. (Ioba 1:6-12) Ia faaoaoa anaˈe oe i te mafatu o Iehova ma te mau maite ia ˈna, e ora mai oe ia faatae anaˈe oia i ta ˈna haavaraa faautuaraa i nia i teie nei ao, i reira te feia atoa tei haavahavaha i ta ˈna mau ture e mou ai.—Maseli 27:11; Korinetia 1, 6:9, 10; Ioane 1, 2:17.

19. Eaha te faufaaraa i te amuimuiraa ˈtu e te feia tei mauruuru i te maitai o te haapiiraa a Iehova?

19 Ia amuimui anaˈe oe e te feia e mauruuru ra i ta Iehova e rave ra no ratou, e nehenehe oe e haapii na roto i te mea o ta ratou i ora na. Te faataa ra te hoê vahine o tei rave na i te raau taero ma te mâha ore e o te taiata e: “Ahiri e aita vau i faaroo ia Iehova, ua pohe aˈena vau. Te tane o ta ˈu i ineine i te faaipoipo, ua pohe ïa i te maˈi SIDA. Ua pohe to ˈu mau hoa rahi tahito o te ao nei i te SIDA aore ra ua fatata ratou i te pohe. E pinepine vau i te ite ia ratou i nia i te purumu, e e haamauruuru vau ia Iehova i te mau mahana atoa no ta ˈna mau ture o te faatere ra i ta ˈna nunaa e ahiri noa tatou e faaohipa i te reira e vai moˈa noa ïa tatou. Aitâ vau i oaoa, i mauruuru, e i fanaˈo aˈenei i te oraraa mai te reira te huru.” Parau mau, e faufaa-noa-hia tatou ia haapao maitai anaˈe tatou i te mau haapiiraa no ǒ mai ia Iehova ra!

A rave i te maitiraa tano

20, 21. (a) Eaha na maitiraa toopiti e vai ra i mua i te mau taurearea? (b) Eaha te haamaitairaa hopea ore e noaahia ia haapao maitai i te haapiiraa no ǒ mai i te Atua?

20 Te faaitoito ru nei matou ia outou e te feia apî: A rave i te maitiraa tano ma te taviniraa ia Iehova. E ia faaoti papu e tapea i taua maitiraa ra. (Iosua 24:15) I te mea mau, hoê anaˈe iho ïa maitiraa ta oe e nehenehe e rave i rotopu i nau maitiraa toopiti nei. Ua parau Iesu e e te vai ra te eˈa aano e te ateatea—te eˈa ohie i te raveraa i ta oe e hinaaro. E aratai teie eˈa i te pohe, e i te haamouraa. Te tahi atu eˈa e mea pirihao ïa. E eˈa fifi roa ia ratere na roto i teie nei ao peu morare tia ore e faaterehia e te mau demoni. E aratai râ teie eˈa i te feia e ratere ra na nia iho i roto i te ao apî faahiahia mau a te Atua. (Mataio 7:13, 14) Eaha te eˈa ta oe e rave? Ta vai haapiiraa ta oe e haapao maitai?

21 Te vaiiho ra Iehova i te maitiraa ia oe. Eita oia e tamata ra i te faahepo ia oe ia tavini ia ˈna. “Ua tuu au i te ora e te pohe . . . i mua ia oe,” ta te peropheta ra a te Atua o Mose i parau, ma te ani ru atu e: “A rave i te ora.” E ravehia teie maitiraa “ia hinaaro hoi oe i to Atua ra ia Iehova; e ia faaroo oe i to ˈna reo e ia ati atu oe ia ˈna.” (Deuteronomi 29:2; 30:19, 20) Ia maiti ïa oe ma te paari i te haapiiraa no ǒ mai i te Atua e ia fanaˈo oe i te oraraa hopea ore i roto i te ao apî hanahana a te Atua.

Nafea outou ia pahono mai?

◻ O vai ma te mau demoni, e eaha ta ratou e haapii ra?

◻ Nafea te mau demoni i te haaparareraa i ta ratou mau haapiiraa i teie nei mahana?

◻ Nafea tatou e nehenehe ai e patoi i te mau haapiiraa a te mau demoni?

◻ Eaha te mau maitai tei noaa mai i te haapao-maitai-raa ˈtu i te haapiiraa no ǒ mai ia Iehova?

[Hohoˈa i te api 16]

Na mua ˈˈe i te Diluvi, ua faaitoito te mau melahi faaroo ore e ta ratou mau tamarii i te haavîraa uˈana e te mau peu faufau iino

[Hohoˈa i te api 18]

E haama ra anei oe ahiri e e faaroo Iesu i te upaupa o ta oe e au rahi ra?

    Papai reo Tahiti (1985-2026)
    Haere i rapae
    Haere i nia
    • Tahiti
    • Hapono
    • Ta oe e hinaaro
    • Copyright © 2026 Watch Tower Bible and Tract Society of Pennsylvania
    • Parau no te faaohiparaa
    • Eita e puharahia
    • Maiti eaha te ore e puhara
    • JW.ORG
    • Haere i nia
    Hapono