A faaitoito!
“E tia ˈi ia tatou ia faaitoito e ia parau e, O [Iehova] to ˈu tauturu.”—HEBERA 13:6.
1. Eaha te mǎtaˈu ore i faaitehia e te feia o tei haapii i te parau mau a te Atua i te senekele matamua ra?
O TE senekele matamua teie o to tatou nei tau. Ua haere mai te Mesia i tiai-maoro-hia. Ua haapii maitai oia i ta ˈna mau pǐpǐ e ua haamata oia i te hoê ohipa pororaa faufaa rahi. Ua tae i te taime ia faaroo te taata i te parau apî maitai o te Basileia o te Atua. E ua faaite te mau tane e te mau vahine o tei haapii i te parau mau i taua poroi faahiahia mau ra ma te mǎtaˈu ore.—Mataio 28:19, 20.
2. No te aha te mau Ite no Iehova e titau ai i te itoito i teie mahana?
2 Aita te Basileia i haamauhia i taua tau ra. Tera râ, ua tohu te Arii i maitihia ra o Iesu Mesia no nia i to ˈna vairaa mai ite-ore-hia i roto i te Basileia e tupu a muri aˈe. E tapaohia e te mau tamaˈi aore i itehia aˈenei, te oˈe, te mau maˈi, te mau aueueraa fenua, e te pororaa i te parau apî maitai ati noa ˈˈe te fenua nei. (Mataio 24:3-14; Luka 21:10, 11) Ei mau Ite no Iehova, te titau nei tatou i te itoito no te faaruru i teie mau huru tupuraa e te hamani-ino-raa o ta tatou e farerei nei. E mea maitai ïa ia tuatapapa tatou i te mau faatiaraa a te Bibilia no nia i te feia poro itoito o te Basileia no te senekele matamua o to tatou nei tau.
Te itoito no te pee i te Mesia
3. O vai te hiˈoraa maitai roa ˈˈe no te itoito, e eaha tei parauhia no ˈna i roto i te Hebera 12:1-3?
3 O Iesu Mesia te hiˈoraa maitai roa ˈˈe no te itoito. I muri aˈe i to ˈna faahitiraa i te ‘nahoa rahi’ o te mau ite itoito no Iehova hou te tau kerisetiano, ua tuu te aposetolo Paulo i te tapao i nia ia Iesu i te na ôraa e: “E teie nei, ua haaatihia tatou e taua nahoa rahi i ite nei, e haapae tatou i te mau mea teimaha atoa, e te ino e hara ˈi tatou nei, a horo tamau maite ai i teie nei hororaa i mua ia tatou nei, ma te tiatonu maite to tatou mata ia Iesu, i te tumu e te faaoti i to tatou faaroo; o tei faaoromai i te [pou haamauiuiraa], aore i haapao i te haama, i te maitai i tuuhia mai i mua i tana aro; e te parahi ra i teie nei i te pae atau i te terono o te Atua ra. E haamanaˈo maite hoi ia ˈna, o tei faaoromai i te reira huru faaino a te feia rave hara ia ˈna ihora, ia ore hoi outou ia toaruaru, ia ore ia taiâ to outou aau.”—Hebera 12:1-3.
4. Mea nafea to Iesu faaiteraa i te itoito i to ˈna faahemaraahia e Satani?
4 I muri aˈe i to ˈna bapetizoraa e i na mahana e 40 to ˈna feruri-hohonu-raa, pureraa, e haapaeraa i te maa i roto i te medebara, ua patoi aˈera o Iesu ia Satani ma te taiâ ore. Faahemahia e te Diabolo ia taui i te mau ofai ei faraoa, ua patoi atu o Iesu no te mea e mea ino ia rave i te hoê semeio no te haamâha i to ˈna iho hiaai. “Ua papaihia,” o ta Iesu ïa i parau, “E ore te taata e ora i te maa anaˈe ra, i te mau [parau] atoa râ [no roto mai i te vaha o] te Atua.” I to Satani faahemaraa ia ˈna ia ouˈa na nia mai i te patu o te hiero, ua patoi atu o Iesu no te mea e riro ei hara ia tamata oia i te Atua no te faaora ia ˈna i te haapoheraa ia ˈna iho. “Ua papai-atoa-hia e,” o ta te Mesia ïa i faaite, “Eiaha oe e aa i to Atua ra ia Iehova.” Ua pûpû maira Satani i te mau basileia atoa o te ao nei ‘ia tipapa mai o ˈna i raro e haamori mai ia ˈna’ i te hoê noa taime, eita râ o Iesu e rave i te hoê ohipa apotata e e turu atu i te faatihaehaeraa a te Diabolo oia hoi eita te mau taata e tapea i to ratou taiva ore i te Atua i raro aˈe i te tamataraa. Ua parau atu râ o Iesu e: “E haere ê atu oe, e Satani; ua oti hoi i te papaihia, O to Atua o Iehova ta oe e haamori, e oia anaˈe ra ta oe e [faatae atu i te hoê taviniraa moˈa].” “Faarue maira [te Faahema] ia ˈna” tae roa i te tahi atu taime tano.—Mataio 4:1-11; Luke 4:13.
5. Eaha te mea e tauturu ia tatou ia patoi atu i te faahemaraa?
5 Ua auraro o Iesu ia Iehova e ua patoi atu oia ia Satani. Mai te peu e mai ia ˈna ra, e ‘auraro atu tatou i te Atua e e patoi atu tatou i te Diabolo, na ˈna e maue ê atu.’ (Iakobo 4:7) Mai ia Iesu, e nehenehe tatou e faaruru i te faahemaraa ma te itoito mai te peu e e faaohipa tatou i te mau Papai, peneiaˈe ma te faahiti roa ˈtu i te taime e faahemahia ˈi tatou ia rave i te hoê hara. E riro anei tatou i te topa i roto i te faahemaraa e eiâ mai te peu e e faahiti noa tatou ia tatou iho i taua taime ra i te ture a te Atua: “Eiaha roa oe e eiâ”? E hema anei e piti kerisetiano ia rave i te taatiraa tia ore i te pae tino, mai te peu e e faahiti hoê noa ˈˈe o raua ma te itoito i te mau parau e: “Eiaha roa oe e faaturi”?—Roma 13:8-10; Exodo 20:14, 15.
6. Mea nafea to Iesu upootiaraa ma te itoito i nia teie nei ao?
6 Ei mau kerisetiano o te ririhia mai e teie nei ao, e nehenehe tatou e ape i to ˈna feruriraa e to ˈna haerea hara. Ua parau o Iesu i ta ˈna mau pǐpǐ e: “E pohe to outou i teie nei ao. E faaitoito râ, ua riro te re o teie nei ao ia ˈu.” (Ioane 16:33) Ua upootia oia i nia i te ao na roto i to ˈna oreraa e pee ia ˈna. E nehenehe to ˈna hiˈoraa ei taata upootia e te hopea o to ˈna haerea taiva ore e faaî ia tatou i te itoito ia pee ia ˈna na roto i te faataa-ê-raa mai ia tatou i teie nei ao e ia ore tatou ia viiviihia ia ˈna.—Ioane 17:16.
Te itoito no te tamau noa i te poro
7, 8. Eaha te mea e tauturu ia tatou ia tamau noa i te poro noa ˈtu te hamani-ino-raa?
7 Ua turui atu o Iesu e ta ˈna mau pǐpǐ i nia i te Atua ia noaa mai te itoito no te tamau noa i te poro noa ˈtu te hamani-ino-raa. Ua faaoti te Mesia i ta ˈna taviniraa ma te mǎtaˈu ore noa ˈtu te hamani-ino-raa, e i muri aˈe i te Penetekose o te matahiti 33 o to tatou nei tau, ua tamau noa ta ˈna mau pǐpǐ o tei hamani-ino-hia i te poro haere i te parau apî maitai noa ˈtu e ua tamata te mau raatira faaroo ati Iuda i te tapea ia ratou. (Ohipa 4:18-20; 5:29) Ua pure te mau pǐpǐ e: “E hiˈo mai oe, e [Iehova], i ta ratou nei haamǎtaˈuraa mai; e faaitoito mai i to mau tavini ia parau noa i to parau ma te mǎtaˈu ore.” E eaha te ohipa i tupu? “E te pure ra ratou, aueue ihora ta ratou vahi e apoo ra,” o ta te faatiaraa ïa e faaite ra, “e faaîhia maira ratou atoa i te [varua moˈa], ua parau noa ihora i te parau a te Atua ma te mǎtaˈu ore.”—Ohipa 4:24-31.
8 I te mea e aita te pae rahi o te taata i teie mahana e farii ra i te parau apî maitai, mea pinepine e titauhia te mǎtaˈu ore no te tamau noa i te poro atu ia ratou. Ia hamani-ino-hia ratou, i reira mau te mau tavini a Iehova e titau ai i te itoito no ǒ mai i te Atua ra no te tufa i te hoê faaiteraa taatoa. (Ohipa 2:40; 20:24) No reira te taata poro itoito o te Basileia ra o Paulo i parau ai i te hoê hoa rave ohipa apî e mea iti aˈe to ˈna aravihi e: “E ere hoi i te aau taiâ ta te Atua i horoa mai no tatou, i te aau itoito râ, e te aroha, e te haapao maitai. Eiaha oe e haama i te parau o to tatou Fatu, e eiaha atoa e haama ia ˈu i to ˈna taata i tapeahia nei; e farii atoa râ oe i te pohe o te evanelia nei, i te itoito a te Atua ra.” (Timoteo 2, 1:7, 8) Mai te peu e e pure tatou no te ani i te itoito, e nehenehe ïa tatou e tamau noa i te poro, e eita atoa te hamani-ino-raa e faaere ia tatou i to tatou oaoa ei feia poro no te Basileia.—Mataio 5:10-12.
Te itoito no te tia ˈtu i te pae o Iehova
9, 10. (a) Eaha ta te mau ati Iuda e te feia no te mau nunaa o te senekele matamua i rave no te riro mai ei mau pǐpǐ bapetizohia a te Mesia? (b) No te aha i titauhia ˈi te itoito no te riro mai ei kerisetiano?
9 E rave rahi mau ati Iuda e mau taata no te mau nunaa i te senekele matamua ra, o tei faarue i te mau peu tutuu opanihia e te mau Papai no te riro mai ei mau pǐpǐ bapetizohia a te Mesia. I muri noa ˈˈe i te Penetekose o te matahiti 33 o to tatou nei tau, “rahi roa ˈtura hoi te mau pǐpǐ i Ierusalema, e rave rahi atoa hoi to te feia tahuˈa i faaroo i te parau.” (Ohipa 6:7) Ua noaa i taua mau ati Iuda ra te itoito no te tâpû i te mau taairaa i te pae faaroo e no te farii ia Iesu ei Mesia.
10 Mai te matahiti 36 o to tatou senekele mai, e rave rahi mau taata no te mau nunaa o tei riro mai ei feia faaroo. I to Korenelio, te mau melo o to ˈna utuafare, e vetahi atu feia no te mau nunaa faarooraa i te parau apî maitai, ua farii oioi atura ratou, ua mairi maira te varua moˈa i nia ia ratou, e ‘ua bapetizohia ˈtura ma te iˈoa o Iesu Mesia ra.’ (Ohipa 10:1-48) I Philipi, ua farii oioi te hoê taata tiai i te fare tapearaa, e taata oia no te mau nunaa, e to ˈna utuafare i te kerisetianoraa, e “bapetizohia ihora oia e to ˈna atoa ra i reira ra.” (Ohipa 16:25-34) Ua titauhia te itoito no te rave i teie mau taahiraa avae no te mea ua riro te mau kerisetiano ei pǔpǔ iti hamani-ino-hia e te ririhia e te taata. E aita i taui. Tera râ, mai te peu e aitâ outou i pûpû atura ia outou i te Atua e i bapetizohia ˈtura ei Ite no Iehova, e ere anei teie i te taime tano no te rave i teie mau taahiraa avae itoito?
Te itoito i roto i te mau utuafare amahamaha
11. Eaha te mau hiˈoraa maitatai no te itoito ta Eunike raua o Timoteo i vaiiho mai?
11 Ua riro o Eunike e ta ˈna tamaiti o Timoteo ei mau hiˈoraa maitatai no te faaroo itoito i roto i te hoê utuafare amahamaha. Noa ˈtu e e tane etene ta Eunike, ua haapii oia i ta ˈna tamaiti i “te parau moˈa i papaihia ra” mai to ˈna tamariiriiraa mai â. (Timoteo 2, 3:14-17) I to ˈna riroraa mai ei kerisetiano, ua faaite oia i te “faaroo haavare ore.” (Timoteo 2, 1:5) Ua faaite atoa oia i te itoito no te tufa i te haapiiraa kerisetiano ia Timoteo a faaite ai oia i te faatura no te tiaraa upoo o ta ˈna tane aita to roto i te parau mau. Oia mau, ua haamauruuruhia to ˈna faaroo e to ˈna itoito i te taime a maitihia ˈi ta ˈna tamaiti tei haapii-maitai-hia no te apee ia Paulo i roto i te mau tere mitionare. E nehenehe mau â te reira e faaitoito i te mau metua kerisetiano o te farerei nei i teie mau huru tupuraa!
12. Ua riro mai o Timoteo ei taata mai te aha te huru, e o vai tei riro mai ia ˈna te huru i teie mahana?
12 Noa ˈtu e ua ora o Timoteo i roto i te hoê utuafare amahamaha i te pae faaroo, ua farii oia ma te itoito i te kerisetianoraa e ua riro mai oia ei taata pae varua, e ua parau hoi o Paulo no ˈna e: “Te tiaturi nei râ vau i te Fatu ra ia Iesu, e eita e roaroa e tono atu ai au ia Timoteo ia outou na [to Philipi], ia itoito hoi au ia ite au i te mau parau ia outou na. Aita hoi a ˈu e taata mai ia ˈna atoa te aau, i te haapao mau i ta outou na. . . . Ua ite mau râ outou ia ˈna, e mai ta te tamaiti haapaoraa i te metua ra, o ta ˈna ïa haapaoraa ia ˈu i te ohipa i te evanelia nei.” (Philipi 2:19-22) I teie mahana, e rave rahi mau tamaroa e mau tamahine i roto i te mau utuafare amahamaha i te pae faaroo o te farii nei ma te itoito i te kerisetianoraa mau. Mai ia Timoteo, te faaite ra ratou i to ratou haapao maitai, e te oaoa nei tatou ia ite ia ratou i roto i te faanahonahoraa a Iehova!
Te itoito no te ‘tuu i te aˈî i raro’
13. Mea nafea to Akuila raua o Perisilia faaiteraa i te itoito?
13 Ua horoa mai o Akuila e ta ˈna vahine ra o Perisila (Periseka), i te hiˈoraa na roto i te ‘tuuraa i to raua aˈî i raro’ ma te itoito no to raua hoa faaroo. Ua farii raua ia Paulo i roto i to raua fare, ua rave raua i te ohipa na muri ia ˈna i te hamaniraa i te fare ie, e ua tauturu raua ia ˈna ia faatia i te amuiraa apî i Korinetia. (Ohipa 18:1-4) I te maororaa e 15 matahiti to ratou riroraa ei hoa, ua haamǎtaˈuhia to raua ora no Paulo na roto i te hoê ravea haapapu-ore-hia. Te faaea ra raua i Roma i to ˈna parauraa i te mau kerisetiano i reira e: “E aroha ˈtu ia Perisila raua o Akuila, e pue hoa rave ohipa no ˈu i te Mesia nei ia Iesu: o tei tuu atoa i to raua aˈî i raro ia ora vau: te haamaitai nei au ia raua, e ere râ o vau anaˈe ra, o te mau ekalesia [no te mau nunaa] atoa râ.”—Roma 16:3, 4.
14. I to raua tuuraa i to raua aˈî i raro no Paulo, ua ohipa o Akuila raua o Perisilia ia au i teihea faaueraa?
14 Na roto i to raua tuuraa i to raua aˈî i raro ia ora o Paulo, ua ohipa o Akuila raua o Perisila ia au i te mau parau a Iesu: “E tuu atu vau i te [faaueraa] apî na outou, E [here] outou ia outou iho, mai ia ˈu e [here atu] ia outou na, e [here] atoa hoi outou ia outou iho.” (Ioane 13:34) E faaueraa “apî” teie i te mea e ua hau atu oia i te titauraa a te Ture a Mose e ia here te hoê taata i to ˈna taata-tupu mai ia ˈna ihora. (Levitiko 19:18) Ua titau hoi teie faaueraa i te here o te haapae ia ˈna iho, o te tae roa i te horoaraa i to ˈna ora no vetahi ê, mai ta Iesu i rave. Ua faahiti te taata papai ra o Tertullien no te piti e te toru o te senekele o to tatou nei tau i te mau parau a te feia no teie nei ao no nia i te mau kerisetiano, ia ˈna i papai e: “‘A hiˈo na,’ o ta ratou ïa e parau ra, ‘i to ratou here i te tahi e te tahi . . . e to ratou ineineraa i te pohe no te tahi e te tahi.’” (Parururaa [beretane], pene XXXIX, 7) I roto iho â râ i te hamani-ino-raa e titauhia ˈi tatou ia faaite i te here taeae na roto i te ineineraa i te pohe ia ore to tatou mau taeae ia roohia i te haamauiuiraa aore ra i te pohe i te rima o te mau enemi.—Ioane 1, 3:16.
E hopoi mai te itoito i te oaoa
15, 16. Mai tei faaitehia i roto i te Ohipa pene 16, mea nafea te itoito e te oaoa ia taaihia?
15 Te horoa ra o Paulo raua o Sila i te haapapuraa e ia faaitehia te itoito i roto i te mau tamataraa, e noaa mai te oaoa. Na nia i te faaueraa a te feia toroa tivila o te oire no Philipi, ua rutuhia raua i te raau i mua i te taata e ua tuuhia ˈtura i roto i te fǐfǐ auri. Aita râ raua i mǎtaˈu. Noa ˈtu te mau tupuraa fifi, ua noaa noâ ia raua i te itoito no ǒ mai i te Atua ra e te oaoa ta ˈna e hopoi mai na te mau kerisetiano haapao maitai.
16 I te maororaa po, te pure ra o Paulo raua o Sila e te arue ra raua i te Atua na roto i te himene. Ma te hitimahuta, ua aueue aˈera te fenua i roto i te fare tapearaa, ua matara ihora to raua mau fǐfǐ, e ua hamama ˈtura te mau opani. Ua poro atura raua ma te mǎtaˈu ore i te tiai fare auri tei riaria roa e to ˈna utuafare e ua bapetizohia ˈtura ratou ei mau tavini na Iehova. “Oaoa roa ˈtura oia e tana utuafare atoa ma te faaroo i te Atua.” (Ohipa 16:16-34) Auê ïa oaoa ta Paulo raua o Sila i ite i reira! I te mea e ua tuatapapa mai tatou i teie e vetahi atu mau hiˈoraa itoito i roto i te mau Papai, nafea ïa tatou e vai itoito noa ˈi ei mau tavini na Iehova?
A tamau noa i te faaitoito
17. Mai te faaitehia ra i roto i te Salamo 27, mea nafea te tiaturiraa ia Iehova e taaihia ˈi i te itoito?
17 E tauturu te tiaturiraa ia Iehova ia tatou ia vai itoito noa. Ua himene o Davida e: “Tiai ia Iehova; e faaitoito; e na ˈna e faaitoito mai i to aau ra: e tena na, e tiai â oe ia Iehova.” (Salamo 27:14) Te faaite ra te Salamo 27 e ua tiaturi o Davida ia Iehova mai te “tiai” o to ˈna ora. (Irava 1) I te mea e ua ite oia e mea nafea to te Atua ohiparaa i nia i te mau enemi o Davida i mutaa ihora, ua noaa mai ia ˈna te itoito. (Irava 2, 3) Ua tauturu-atoa-hia oia i te haafaufaaraa i te pu no te haamoriraa a Iehova. (Irava 4) Ua haapuai atoa te tiaturiraa i te tauturu, te parururaa, e te faaoraraa a Iehova i te itoito i roto ia Davida. (Irava 5-10) Ua riro atoa te haapiiraa tamau i roto i te mau faaueraa tumu o te eˈa parau-tia a Iehova ei tauturu. (Irava 11) Ua tauturu te pure rotahi ia faaorahia oia i to ˈna mau enemi, apitihia e te faaroo e te tiaturiraa, ia Davida ia faaitoito. (Irava 12-14) E nehenehe tatou e haapuai i to tatou itoito na roto atoa i teie mau ravea, ma te faaite e ‘o Iehova mau iho â to tatou tiaturiraa.’
18. (a) Eaha te mea e faaite ra e e nehenehe te amuimui-tamau-raa ˈtu i roto i to tatou mau hoa haamori ia Iehova e tauturu ia tatou ia vai itoito noa? (b) Eaha te tuhaa e hautihia ra e te mau putuputuraa kerisetiano i roto i te atuaturaa i te itoito?
18 E nehenehe te amui-tamau-raa ˈtu i roto i te mau hoa haamori ia Iehova e tauturu ia tatou ia vai itoito noa. I to Paulo tiaororaa ˈtu ia Kaisara e to ˈna tereraa ˈtu i Roma, ua haere mai te mau hoa faaroo e farerei ia ˈna i te Matete no Apio e te Tabereno Toru. “Ite aˈera Paulo ia ratou,” o ta te faatiaraa ïa e na ô ra, “haamaitai atura i te Atua e itoito atura.” (Ohipa 28:15) Ia haere tamau atu tatou i te mau putuputuraa kerisetiano, te pee ra ïa tatou i te aˈoraa a Paulo: “E haapao maite â tatou te tahi i te tahi, a faaaraara ˈtu ai ia rahi te aroha, o te rave i te mau ohipa maitatai ra: eiaha hoi e faarue i to tatou haaputuputuraa, mai ta te tahi pae ra peu, e faaitoito râ; e ia rahi atu â te faaitoito, no te mea te hiˈo na outou i taua mahana ra i te fatataraa mai.” (Hebera 10:24, 25) Eaha te auraa ia faaitoito i te tahi e te tahi? E faaitoito oia hoi te auraa “e faaoraora ma te itoito, te varua, aore ra te tiaturiraa.” (Webster’s Ninth New Collegiate Dictionary) E tuhaa rahi ta tatou e nehenehe e rave no te faaoraora i te tahi atu mau kerisetiano e te itoito, e e nehenehe atoa ta ratou faaitoitoraa e haapuai i teie huru i roto ia tatou nei.
19. Mea nafea te mau Papai e te mau buka kerisetiano ia taaihia i to tatou vai-itoito-raa?
19 No te vai itoito noa, e tia ia tatou ia tuatapapa tamau i te Parau a te Atua e ia faaohipa i ta ˈna mau aˈoraa i roto i to tatou oraraa. (Deuteronomi 31:9-12; Iosua 1:8) I roto i ta tatou haapiiraa tamau, e tia ia tatou ia tuatapapa i te mau buka kerisetiano niuhia i nia i te mau Papai inaha, e tauturu te mau aˈoraa papu ia tatou ia faaruru i te mau tamataraa i te faaroo maoti te itoito no ǒ mai i te Atua ra. I roto i te mau faatiaraa a te Bibilia, ua ite mai tatou e mea nafea te mau tavini a Iehova i te faaiteraa i te itoito i roto e rave rau mau huru tupuraa. I teie iho taime, aita paha tatou e ite ra e mea nafea teie mau haamaramaramaraa ia tauturu ia tatou, teie râ, e mana to te Parau a te Atua, e e nehenehe noâ tatou e maitaihia i te mea ta tatou e haapii ra i roto. (Hebera 4:12) Ei hiˈoraa, mai te peu e e haamata te mǎtaˈu i te taata i te faatoaruaru i ta tatou taviniraa, e nehenehe tatou e haamanaˈo e mea nafea te noaaraa mai ia Enoha te itoito no te faaite i te poroi a te Atua i te feia paieti ore.—Iuda 14, 15.
20. No te aha e parauhia ˈi e e mea faufaa roa te pure no te vai itoito noa ei mau tavini a Iehova?
20 No te vai itoito ei mau tavini a Iehova, e tia ia tatou ia tamau maite â i te pure. (Roma 12:12) Ua faaoromai o Iesu i ta ˈna mau tamataraa ma te itoito no te mea “ua pûpû hoi oia i te pure i tana oraraa ra, i te aniraa ˈtu ia ˈna ma te oto rahi e te roimata, i tei tia ia faaora ia ˈna mai te pohe maira, ei faaroohia oia i ta ˈna i mǎtaˈu ra.” (Hebera 5:7) Ia haafatata noa tatou i te Atua na roto i te pure, eita tatou e riro mai te feia mǎtaˈu haere noa no teie nei ao o te roohia ˈtu i “te piti o te pohe” aita hoi e tia-faahou-raa. (Apokalupo 21:8) O te mau tavini itoito a te Atua te fanaˈo i ta ˈna parururaa e o te ora i roto i ta ˈna ao apî.
21. No te aha te mau Ite no Iehova e nehenehe ai e itoito?
21 Ei mau Ite taiva ore a Iehova, eiaha tatou ia mǎtaˈu i te mau enemi demoni e taata nei inaha, te fanaˈo nei tatou i te turu a te Atua e te hiˈoraa itoito o Iesu ei taata o tei upootia i nia i teie nei ao. E tauturu te amuimuiraa o te haapuai i te pae varua e te nunaa o Iehova, ia tatou ia riro ei feia itoito. E patu-atoa-hia to tatou itoito na roto i te aratairaa e te mau aˈoraa a te mau Papai e te mau buka kerisetiano. E e tauturu te mau aamu a te Bibilia o te mau tavini a te Atua no te tau tahito ia haere na nia i to ˈna mau eˈa ma te itoito. I teie mau mahana hopea ati rahi ra, ia haere maite tatou i mua ma te mǎtaˈu ore i roto i te taviniraa moˈa. E, ia riro te nunaa taatoa o Iehova ei nunaa itoito!
Nafea outou ia pahono?
◻ Mea nafea te hiˈoraa o Iesu ia faaî ia tatou i te itoito?
◻ Eaha te mea i horoa i te itoito ia Iesu e ta ˈna mau pǐpǐ no te tamau noa i te poro?
◻ No te aha te mau ati Iuda e te feia no te mau nunaa i titau ai i te itoito no te rave i te pae o Iehova?
◻ Eaha te mau hiˈoraa no te itoito tei horoahia mai e Eunike raua o Timoteo?
◻ Eaha te haapapuraa e e hopoi mai te itoito i te oaoa noa ˈtu te hamani-ino-raa?
[Hohoˈa i te api 18]
Mai ia Iesu, e nehenehe tatou e faaruru i te faahemaraa mai te peu e e faaohipa e e faahiti tatou i te mau Papai