Mau uiraa a te feia taio
Te haapapu ra anei te parau ra e “tei ia ˈna ta te varua ra,” i roto i te Korinetia 1, 14:37, e ua noaa i te hoê taata te varua moˈa i roto i te auraa e ua faatavaihia oia, aore ra te haapapu ra anei te reira e ua noaa ia ˈna te hoê ô semeio no ǒ mai i te varua ra?
I roto i te Tatararaa a te ao apî o te mau Papai Moˈa, te na ô ra teie irava e: “Mai te peu e e manaˈo te hoê taata e e peropheta oia aore ra e ô ta ˈna no ǒ mai i te varua ra, ia faˈi ïa oia i te mau mea o ta ˈu e papai ra ia outou, no te mea e faaueraa teie na te Fatu.”—Korinetia 1, 14:37.
E nehenehe te taata taio e rave i te parau ra “e ô ta ˈna no ǒ mai i te varua ra” mai te hoê faahitiraa i te mea e ua faatavaihia te mau kerisetiano o te senekele matamua i te varua e ua riro mai ratou ei mau tamaiti pae varua a te Atua. Aore ra e nehenehe teie pereota e papuhia ma te faatano atu i te hoê taata o tei noaa mai te hoê ô taa ê o te varua moˈa. E au ra e teie manaˈo hopea te auraa mau, mai ta te taatoaraa o te parau e faaite ra.
Te faaohipa ra te aposetolo Paulo i ǒ nei i te parau Heleni ra pneu·ma·ti·kosʹ, oia hoi te auraa tumu e “na te varua, e pae varua.” Te faaohipahia nei vetahi huru o teie parau i roto i te mau faataaraa ra “tino pae varua,” “haamaitairaa pae varua,” “maramarama pae varua,” e “fare i te pae varua.”—Korinetia 1, 15:44; Ephesia 1:3; Kolosa 1:9; Petero 1, 2:5.
I roto i teie mau hiˈoraa, te haapapu ra te Bibilia i te parau tumu haa (tino, haamaitairaa, maramarama, fare) ta te “pae varua” e faataa ra. I roto râ i te tahi atu mau hiˈoraa, e tia ia haapapuhia te auraa e te huriraa mau o te parau “pae varua” ia au i te taatoaraa o te mau irava. Ei hiˈoraa, te faataa ê ra te Korinetia 1, 2:14, 15 i te haerea o te hoê taata pae tino e to te ho pneu·ma·ti·kosʹ, oia hoi te auraa tano “te taata pae varua.”
Te haamatara ra te Korinetia 1, pene 12 e tae atu i te pene 14 i te mau ô semeio o te varua moˈa. Ua horoa ˈtu te Atua i teie mau ô i te tahi mau kerisetiano matamua no te haapapu e aita oia e faaohipa faahou ra i te Iseraela i te pae tino tera râ te haamaitai ra oia i teie nei i te ‘Iseraela o te Atua’ kerisetiano. (Galatia 6:16) No nia i teie mau ô, ua papai o Paulo e: “E rave rahi te huru o te mau mea i horoahia, hoê râ [v]arua.” (Korinetia 1, 12:4) Tei roto te paari taa ê, te ite, e te faaroo i te mau ô o te varua, mai te tohuraa atoa, te paraparauraa i te mau reo ěê, e te huriraa i te mau reo.—Korinetia 1, 12:8-11.
Te mau kerisetiano no Korinetia o ta Paulo i papai atu, ua faatavaihia ïa ratou e te varua moˈa o te Atua. Ua parau o Paulo e: “Ua horoihia râ outou, ua faataahia râ outou, ua tiahia râ outou i te iˈoa o te Fatu ra o Iesu, e te [v]arua o to tatou Atua.” (Korinetia 1, 6:11; 12:13) Oia mau, ua fanaˈo ratou paatoa i “te tapao ra o te [v]arua.” (Korinetia 2, 5:5) Teie râ, aita o ratou pauroa tei fanaˈo i te hoê ô taa ê na roto i te varua moˈa. E e au ra e e rave rahi o tei horuhoru roa i te paraparauraa i te mau reo ěê, ma te horoa i te hoê faufaaraa tano ore i taua ô nei. Ua papai o Paulo no te faatitiaifaro i to ratou feruriraa e ua faahiti oia e eita te mau reo e haamaitai i te hoê â rahiraa taata e te ô o te tohuraa. I te hopea o te pene 12, ua faaara ˈtu o Paulo i to Korinetia e: ‘A imi na i te mau ô rahi aˈe ma te itoito.’—Korinetia 1, 12:28-31.
I muri iho, i te omuaraa o te pene 14, ua faaitoito oia e: “E tapi i te aroha, e ia rahi te hinaaro i ta te [ta pneu·ma·ti·kaʹ], o te [tohu] â ia [tohu] outou.” E imi i te aha? Aita taua mau kerisetiano ra i titauhia ia imi i te faatavairaa i te varua, inaha, ua faatavai-ê-na-hia ratou. Ma te tano mau, ua hinaaro o Paulo e parau “te mau ô” o te varua, o ta ˈna hoi i faaitoito ia ratou ia imi i te hopea o te pene 12. No reira, te huri ra te Tatararaa a te ao apî o te mau Papai Moˈa i te Korinetia 1, 14:1 e: “A tamau â i te imi ma te itoito i te mau ô pae varua.” Te huri nei te tahi atu mau tatararaa a te Bibilia i te parau ra ta pneu·ma·ti·kaʹ ei “ô pae varua” aore ra ei “ô o te Varua.”
Maoti teie huru hohoˈa, te tapao nei tatou e fatata roa i te hopea o te pene 14, te faatuati nei o Paulo i te tohuraa e te parau pneu·ma·ti·kosʹ. Mai i te irava 1 ra, te faaau ra te taatoaraa o te mau irava e te hinaaro ra oia e parau e tei noaa i te ô o te varua. Te farii nei Te Faufaa Apî na roto i te reo o teie nei tau (beretane), a R. F. Weymouth, i teie huriraa: “Mai te peu e e faˈi te hoê taata e e peropheta oia aore ra e taata e mau ô pae varua ta ˈna, ia farii ïa oia ei faaueraa na te Fatu te parau o ta ˈu e papai atu nei.”
Oia mau, ua titauhia te mau kerisetiano atoa, noa ˈtu e e ô no te tohuraa ta ratou aore ra te tahi atu ô o te varua, ia farii e ia pee i te aˈoraa ta Paulo i papai no nia i te huru raveraa i te mau ohipa i roto i te amuiraa.