Te faatia ra te feia poro i te Basileia
“E ao to te taata i noaa ia ˈna te paari”
UA TANO teie maseli i Korea, i reira te vai ra i teie nei hau atu i te 71 000 mau Ite no Iehova oaoa. (Maseli 3:13) E a feruri na, e 42% o teie mau tavini, tei roto ïa ratou i te taviniraa ma te taime taatoa! E faaite te mau aamu i muri nei e e fanaˈo te feia atoa e maimi ra i te paari mau i te oaoa.
E 16 matahiti to te hoê vahine no Pusan haere-noa-raa i te hoê ekalesia a te amuiraa faaroo kerisetiano. Ua ite oia e rave rahi mau peu aita i tano i te mau Papai e no reira ua manaˈo atura oia e aita e Atua. I te tahi aˈe pae, aita ta ˈna e nehenehe e patoi e te vai ra te Atua, no reira ua pure oia ma te aau mehara i te Atua e ia itea mai ia ˈna te ekalesia mau mai te peu e te vai ra. I reira, ua puta taue maira te mau Ite no Iehova i roto i to ˈna feruriraa, e ua haamanaˈo oia e ua faaino ta ˈna ekalesia ia ratou e ua faaara oia i te feia haere pure eiaha e farii i te mau Ite no te mea aita ratou e tiaturi ra i te Toru Tahi, te poauahi, e te tahi atu mau haapiiraa a te amuiraa faaroo kerisetiano. O ratou paha te ekalesia mau? Maoti te tauturu a te hoê vahine tapiri, ua itea mai ia ˈna te Piha no te Basileia. I te mahana i muri iho, ua haere atu oia i te hoê putuputuraa.
Ua maere roa oia i te nahonaho maitai o te putuputuraa. Aita e tuôtuôraa maamaa aore ra e himene horuhoru mai te tupu ra i roto i ta ˈna ekalesia. Ua haafarereihia oia e te hoê Ite o tei farii i te haapii i te Bibilia na muri ia ˈna, e e mau hora tei mairi i te haapiiraa matamua no te mea e rave rahi ta ˈna mau uiraa. I te pitiraa o te haapiiraa, ua faaite oia e e faaore oia i to ˈna iˈoa i ta ˈna ekalesia e e riro mai oia ei Ite. Ua parau atu oia i te tuahine e eita e faufaa ia haapii faahou ia ˈna, e haere noa oia i te mau putuputuraa. Teie râ, ua faaitehia ˈtu te faufaaraa o te fanaˈoraa i te hoê haapiiraa bibilia no ˈna iho apitihia e te haereraa ˈtu i te mau putuputuraa. Ua farii oia i teie manaˈo, e ua haapao maitai oia i ta ˈna mau haapiiraa, e i muri iho, ua bapetizohia oia.
I teie nei, ua oaoa roa oia i to ˈna iteraa mai i te paari o te Atua mau, o Iehova, e te vai ra ia ˈna te tiaturiraa e ora e a muri noa ˈtu i roto i te ao apî a te Atua.
Ua haapii te hoê tenerara i tatuhaahia i te parau mau
Ua bapetizohia te vahine a te hoê tenerara a te nuu i te matahiti 1962 ra. Ua patoi ta ˈna tane ia ˈna i te omuaraa, i muri iho râ, aita o ˈna i patoi faahou mai, e ua haapii oia e ua faaea na reira noa i roto i na 28 matahiti i muri iho, e e rave rau mau taeae o tei tamata i te faaara i to ˈna anaanatae i te parau mau. Ua haere atu oia i te tahi mau putuputuraa e te mau tairururaa, tera râ, aita oia i haafaufaa i te parau mau. I te matahiti 1990, ua tere raua ta ˈna vahine i Tapone, i reira to raua haereraa i te hoê tairururaa mataeinaa. I taua taime ra, ua faaroo maite oia i te mau oreroraa parau—aita hoi oia i na reira aˈenei na mua ˈtu. Ua hitimahuta roa oia i te mau oreroraa parau itoito o tei faahapa i te haapaoraa hape, teie râ, ua faaaraara te reira i to ˈna mata i mua i te haerea haavare o te amuiraa faaroo kerisetiano. Ua maere roa oia i te nahonaho e te oaoa o te nunaa a te Atua i Tapone, hoê â hoi huru e ta ˈna i ite i Korea. I to ˈna hoˈiraa ˈtu i Korea, ua haamata ˈtura oia i te hoê haapiiraa bibilia tamau e ua bapetizohia ˈtura oia.
Eaha ïa ta ˈna e rave i muri aˈe i to ˈna bapetizoraa? Ua vaiiho oia i to ˈna toroa peretiteni i roto i te hoê hotela tuiroo na te mau ratere e ua apiti atura oia i ta ˈna vahine i roto i te taviniraa pionie ma te taime taatoa. Te manaˈo nei oia e ua riro te taviniraa pionie tamau ei ravea maitai aˈe no te mono i na matahiti e 28 o ta ˈna i haamâuˈa i te haamarirau-noa-raa.
I teie nei, te taa ra ia ˈna e e tano atoa te maseli ra “e ao to te taata i noaa ia ˈna te paari” no ˈna!