Te pee hua ra anei outou ia Iehova?
“MAI te liona ra te feia parau-tia i te mǎtaˈu ore.” (Maseli 28:1) Te faatupu nei ratou i te faaroo, te turui nei ratou ma te tiaturi i nia i te Parau a te Atua, e te haere nei ratou i mua ma te mǎtaˈu ore i roto i te taviniraa a Iehova noa ˈtu te mau huru tupuraa atâta atoa.
A vai ai te mau ati Iseraela i Sinai i muri aˈe i to te Atua faaoraraa mai ia ratou mai te faatîtîraa a to Aiphiti i te senekele 16 hou to tatou nei tau, e piti taata o tei faaite taa ê e ua riro raua mai te liona ra i te mǎtaˈu ore. Ua faaite atoa raua i te faaroo ia Iehova i roto i te mau tupuraa fifi. Hoê o teie mau taata, o te ati Epheraima ïa o Iosua, o tei riro ei tiaau na Mose e o tei faatoroahia i muri iho ei mono ia ˈna. (Exodo 33:11; Numera 13:8, 16; Deuteronomi 34:9; Iosua 1:1, 2) Te piti o Kaleba ïa, tamaiti na Iephune no te opu o Iuda.—Numera 13:6; 32:12.
Ua rave o Kaleba i te hinaaro o Iehova ma te taiva ore e te itoito. Maoti to ˈna taviniraa i te Atua ma te haapao maitai i te roaraa o to ˈna oraraa, ua nehenehe oia e parau e ‘ua pee hua oia ia Iehova.’ (Iosua 14:8) “E taiva ore taatoa to ˈu i te FATU, ta ˈu Atua,” o ta te The New American Bible ïa e parau ra. Ua “auraro” o Kaleba “ma te haapao maitai,” aore ra “ua faatupu oia ma te taiva ore i te opuaraa a,” te Atua ra o Iehova. (Today’s English Version; The New English Bible) Na roto i te tahi atu mau parau, ua faaite o Kaleba e: “Ua . . . apee au i te FATU ta ˈu Atua ma to ˈu mafatu atoa.” (New International Version) E o outou? Te pee hua ra anei outou ia Iehova?
Te hiˈo-haere-raa i te fenua
A feruri na e tei roto outou i te mau ati Iseraela i muri noa ˈˈe i to Iehova faatiamâraa mai ia ratou i te faatîtîraa a to Aiphiti. A hiˈo na e mea nafea te peropheta ra o Mose ia pee ma te haapao maitai i te mau faaueraa a te Atua. E, e a tapao na i te tiaturi o Kaleba e tei To ˈna nunaa ra o Iehova.
Te piti teie o te matahiti i muri aˈe i te Haereraa mai i rapae ia Aiphiti, e ua puhapa te mau ati Iseraela i Kadesa-barenea i roto i te medebara no Parana. Te faaea ra ratou i te otia o te Fenua i tǎpǔhia mai. Ia au i te faaueraa a te Atua, te faaineine ra o Mose i te tono e 12 feia hiˈo haere i Kanaana. Te na ô ra oia e: “E haere tia ˈtu na te pae i apatoa ra, e haere roa i nia i te mouˈa ra; e hiˈo i te huru o te fenua, e te taata i te parahiraa i reira, i te etaetaraa, e te paruparuraa, i te rahiraa, e te itiraa; e to ratou fenua e parahi ra i te maitairaa, e te inoraa; e te mau oire ta ratou e parahi ra i te auaraahia, e te oreraa; e te repo hoi i te maitairaa, e te inoraa; e te raauraahia, e te oreraa; e faaitoito hoi outou e e rave atoa mai i te maa no taua fenua na.”—Numera 13:17-20.
Ua haamata na taata e 12 i to ratou tere atâta. E 40 mahana te maoro o to ratou haereraa. I Heberona, ua ite aˈera ratou i te mau taata rarahi. I te peho ra o Esekola, ua ite atura ratou i te hotu o te fenua e ua faaoti ihora ratou e hoˈi atu e te tahi o to ˈna maa. No te teiaha o te hoê peenave vine, ua titauhia e ia amohia i nia i te hoê raau e piti taata e hopoi!—Numera 13:21-25.
I to ratou hoˈiraa ˈtu i te puhapa a Iseraela, ua faataa ˈtura te feia hiˈo haere: “Tae atura matou i te fenua ta oe i tono ia matou nei, e e fenua tahe pape mau â te û e te meli; teie hoi te maa no taua fenua ra. Area te taata o taua fenua ra, ua etaeta ïa, e te oire hoi ua auahia, e te rahi hoi; e ite atura hoi matou i te huaai o Anaka i reira. O te ati Amaleka tei parahi i te pae i apatoa i taua fenua aˈera, e te ati Heta, e te ati Iebusi ra, e te ati Amori, tei te mouˈa ïa i te parahiraa; e te ati kanaana ra, tei tahatai ïa, e tei te pae Ioridana i te parahiraa.” (Numera 13:26-29) Ahuru feia hiˈo haere o tei ore i ineine i te farii i te mau faaueraa a te Atua e i te tomo i roto i te Fenua i tǎpǔhia mai.
“Teie Iehova tei ia tatou nei”
Ma te faaroo i roto i te Atua ra o Iehova, ua faaitoito te taata hiˈo haere mǎtaˈu ore ra o Kaleba e: “Mai haere tatou i teie nei e rave, e pau noa ïa ia tatou.” Ua patoi râ na taata hiˈo haere e hoê ahuru, i te na ôraa e mea puai aˈe te feia no Kanaana i te mau ati Iseraela. Ua faaau te feia hiˈo haere mehameha e te tiaturi ore ia ratou i te vivi rii ia hiˈohia ra.—Numera 13:30-33.
“Teie Iehova tei ia tatou nei: eiaha roa e mǎtaˈu atu ia ratou,” o ta Kaleba ïa e o Iosua i faaitoito. Aita râ ta raua parau i faaroohia. I to te nunaa faahitiraa i te parau e tui ia raua i te ofai, ua haere maira te Atua e ua faautua ihora i te feia mutamuta: “[E ore roa outou] e tae i te fenua ta ˈu i tǎpǔ ra e, e parahi outou i reira; maori râ o Kaleba a Iephune, e o Iosua a Nuna ra: o ta outou râ mau tamarii ra, . . . o ta ˈu ïa e aratai i nia i te fenua, e na ratou e parahi i te fenua ta outou i vahavaha na: . . . ei roto i te medebara to outou mau tamarii e haere noa ˈi e e maha ahururaa o te matahiti; . . . e ia hope to outou mau tino i te pohe i teie nei medebara: mai te mau mahana atoa ta outou i hiˈo haere i taua fenua ra, na mahana e maha ahuru ra, hoê mahana hoê ïa matahiti, o te vairaa ïa o te utua i ta outou hara i nia ia outou e maha atoa ahururaa o te matahiti.”—Numera 14:9, 30-34.
Ua tapea oia i to ˈna haapao maitai e rave rahi matahiti i muri iho
Ua mairi te utua e 40 matahiti, e ua pohe ihora taua ui taata ohumu atoa ra. Area o Kaleba raua o Iosua ra, te tapea noa ra raua i to raua haapao maitai i te Atua. I te mau vahi papu no Moabi, ua taio o Mose e te Tahuˈa Rahi ra o Eleazara i te mau taata a te nuu mai te 20 matahiti e i nia ˈtu. Ua nomino te Atua i te hoê taata no roto i te opu tataitahi o Iseraela e na ˈna e haapao i te tufaraa o te Fenua i tǎpǔhia mai. Tei roto o Kaleba, o Iosua, e o Eleazara ia ratou. (Numera 34:17-29) Noa ˈtu e e 79 matahiti to ˈna i teie nei, mea pautuutu â o Kaleba, e taata taiva ore, e te itoito.
I to Mose raua o Aarona numeraraa i te nunaa i Sinai na mua iti noa ˈˈe i to ratou patoiraa ma te mǎtaˈu e tomo i roto i te fenua no Kanaana, ua taiohia e 603 550 feia tamaˈi Iseraela. I muri aˈe e maha ahuru matahiti i roto i te medebara, ua itihia mai te nuu e 601 730 taata. (Numera 1:44-46; 26:51) Teie râ, e o Iosua to ratou upoo e te taata haapao maitai ra o Kaleba i rotopu ia ratou, ua tomo atura te mau ati Iseraela i roto i te Fenua i tǎpǔhia mai e ua noaa ia ratou tera upootiaraa i muri aˈe i te tahi. Mai ta Iosua e o Kaleba i tiaturi noa na, ua upootia o Iehova i te mau aroraa na to ˈna nunaa.
Ma te haere atu na roto ia Ioridana e te feia tamaˈi no Iseraela, ua amo te feia paari o Iosua e o Kaleba i ta raua mau hopoia i roto i te mau aroraa i muri iho. I muri aˈe e ono matahiti tamaˈiraa, mea rahi â te fenua e toe ra ia haruhia mai. E tiavaru Iehova i te taata teie râ, ua faaue oia i teie nei e ia tufa-kelero-hia te fenua i rotopu i te mau opu no Iseraela.—Iosua 13:1-7.
Ua pee hua oia ia Iehova
Ei faehau tahito i roto e rave rahi mau aroraa, ua tia maira o Kaleba i mua ia Iosua e ua na ô atura e: “Ua tae au i te maha i te ahururaa o to ˈu ra matahiti, a tono ai te tavini o Iehova ra o Mose ia ˈu mai Kadesa-barenea ˈtu e hiˈo haere i te fenua; e ua hopoi mai au i te parau ia ˈna ra, o te manaˈo mau ïa o to ˈu ra aau. Area tau mau taeae, tei haere atoa matou ra, ua faataiâ ïa i te aau o te taata atoa; ua pee hua râ vau i tau Atua ra ia Iehova.” (Iosua 14:6-8) E, ua pee hua o Kaleba ia Iehova, i te raveraa i te hinaaro o te Atua ma te taiva ore.
Ua parau faahou atu o Kaleba e: “E ua tǎpǔ ihora hoi Mose i taua mahana ra, na ô maira, E riro mau te fenua i taataahihia e to avae na ei parahiraa no oe, e no to tamarii e a muri noa ˈtu, no te mea, ua pee hua mai oe i tau Atua ra ia Iehova. E teie nei, inaha, ua faaorahia vau e Iehova, i ta ˈna hoi i parau maira, e mai taua parauraa mai a Iehova ia Mose i taua parau ra, a maha aˈenei ïa ahururaa i te matahiti, e pae tiahapa, to Iseraela i te hahaere-noa-raa i te medebara; e teie nei, inaha! a vau aˈenei ahururaa o to ˈu matahiti e pae tiahapa i teie nei mahana. Te vai nei râ to ˈu etaeta te huru â te huru i teie nei mahana, mai tei te mahana a tono ai Mose ia ˈu e hiˈo i te fenua ra. Taua etaeta no ˈu i reira ra, o to ˈu â ïa etaeta i teie nei, ia aro i te tamaˈi ra, e ia hahaere noa atoa ra. E teie nei, ho mai i teie nei mouˈa no ˈu, ta Iehova hoi i parau mai i taua mahana ra, ua faaroo atoa hoi oe i taua mahana ra: ati Anaka noa iho hoi te ati Anaka, e rahi noa iho hoi te mau oire, e te auahia hoi, tei pihaiiho Iehova ia ˈu ra, ta ˈna i parau maira, e hee ïa ratou ia ˈu.” Ua horoahia ˈtura o Heberona ei tufaa na Kaleba.—Iosua 14:9-15.
Ua horoahia na te taata paari ra o Kaleba i te tuhaa fifi roa ˈˈe—te hoê fenua tei î i te taata rarahi. Teie râ, e ere i te mea fifi roa no teie aito e 85 matahiti. I muri iho, ua noaa te re i nia i taua feia iino ra e faaea ra i Heberona. Ua haru maira o Otaniela, te tamaiti a te taeae apî o Kaleba e e haava no Iseraela, ia Debira. Na te mau ati Levi i parahi i teie na oire e piti i muri iho, e ua riro maira o Heberona ei oire haapuraa no te taparahi taata opua ore.—Iosua 15:13-19; 21:3, 11-16; Te mau tavana 1:9-15, 20.
A tamau noa i te pee hua ia Iehova
E tiaraa taata hara to Kaleba raua o Iosua. Noa ˈtu râ, ua rave raua i te hinaaro o Iehova ma te haapao maitai. Aita to raua faaroo i paruparu i roto i na 40 matahiti fifi i roto i te medebara tei riro ei utua no te faaroo ore o Iseraela i te Atua. Oia atoa, eita te mau tavini a Iehova no teie nei tau e vaiiho i te hoê noa ˈˈe mea ia haafifi i ta ratou taviniraa ei arueraa i te Atua. I te mea e ua ite ratou e te tupu ra te hoê tamaˈi i rotopu i te faanahonahoraa a te Atua e ta te Diabolo ra o Satani, te mau maite nei ratou, ma te imi tamau i te faaoaoa i to ratou Metua i te raˈi ra i te mau mea atoa ra.
Ei hiˈoraa, e rave rahi i roto i te nunaa o te Atua o tei faaruru i te mau hamani-ino-raa e tae noa ˈtu i te pohe no te faatupu i te Oroa a te Fatu, aore ra te Haamanaˈoraa o te poheraa o Iesu Mesia. (Korinetia 1, 11:23-26) I roto i teie tuhaa, ua faataa te hoê vahine kerisetiano i tapeahia i roto i te hoê aua tapearaa Nazi i roto i te Piti o te Tamaˈi Rahi e:
“Ua faauehia te mau taata atoa ia tae atu i te vahi puˈaraa ahu i te hora 11 i te po. I te hora 11 tia, ua putuputu pauroa matou, e 105 matou. Ua tia matou ma te tapiri te tahi i pihai iho i te tahi ma te haamenemene, e i ropu, te vai ra te hoê parahiraa iti e te hoê ahu uouo e te mau taoˈa taipe i nia iho. Na te hoê mori hinu e turama ra i te piha, no te mea e nehenehe te mori uira e faaite e tei reira matou. Ua riro matou mai te mau kerisetiano matamua i roto i te mau menema i raro i te fenua. E oroa tura roa te reira. Ua faahiti faahou matou i ta matou mau euhe putapû i to matou Metua e faaohipa i to matou puai atoa no te faatiamâraa i To ˈna iˈoa moˈa, e turu maite ma te haapao maitai i te hau Teotaratia.”
Noa ˈtu ta tatou mau tamataraa ei mau tavini hamani-ino-hia a Iehova, e nehenehe tatou e turui i nia i te puai no ǒ mai i te Atua no te tavini ia ˈna ma te itoito e no te faahanahana i to ˈna iˈoa moˈa. (Philipi 4:13) A tutava ˈi tatou i te faaoaoa ia Iehova, mea maitai e ia haamanaˈo tatou ia Kaleba. Ua putapû roa te hoê taurearea o tei haamata i te ohipa pororaa ma te taime taatoa i te matahiti 1921 ra, i to ˈna hiˈoraa i te pee-hua-raa ia Iehova. Ua papai oia e:
“Noa ˈtu e ua titau te riroraa ei pionie e ia faarue au i ta ˈu ohipa maitai i roto i te hoê vahi neneiraa i Conventry [Beretane], aita vau i tatarahapa. Ua faaafaro aˈena to ˈu pûpûraa ia ˈu i te mau ohipa; ua pûpû vau i to ˈu oraraa no te Atua. Ua haamanaˈo vau ia Kaleba, o tei tomo i roto i te Fenua i tǎpǔhia mai e o Iosua e ua parauhia no ˈna e, ‘Ua pee hua oia ia Iehova.’ (Ios. 14:8) I to ˈu manaˈoraa, tera te haerea faahiahia. Ua ite au e maoti te ‘tavini-hua-raa’ i te Atua, e faufaa rahi atu â to to ˈu oraraa pûpûhia; e horoa mai te reira i te ravea hau atu â no te faatupu i te hotu o tei riro ei tapao no te kerisetiano.”
Eita e ore e ua haamaitaihia o Kaleba no to ˈna pee-hua-raa ia Iehova ma te taiva ore, i to ˈna imi-tamau-raa i te rave i te hinaaro o te Atua. Mai ia ˈna ra, ua fanaˈo vetahi i te oaoa rahi e te mau haamaitairaa faufaa i roto i te taviniraa a te Atua. Ia fanaˈo atoa outou i te reira ei taata o te tamau noa i te pee hua ia Iehova.
[Hohoˈa i te api 26]
Aita o Kaleba e o Iosua i taiva ia Iehova i roto i te tamataraa. Mai te reira atoa anei outou?