Te faatia ra te feia poro i te Basileia
Te turu nei te haerea parau-tia i ta tatou taviniraa
UA RIRO te haerea parau-tia ei titauraa tumu no te mau kerisetiano. Ua papai te aposetolo Paulo i roto i te Hebera 13:18: “Ua ite mau hoi matou e, te tia nei to matou [haava manaˈo], i te opuaraa e ei haapao maitai ta matou i te mau mea atoa nei.” E faanehenehe to tatou peeraa i te haerea parau-tia i ‘te haapiiraa a te Atua a to tatou Ora ra i te mau mea atoa ra.’ (Tito 2:10) Te horoa ra te haerea parau-tia, e tae noa ˈtu te pororaa i te Basileia, o e piti kerisetiano i te hau no Tonga i Patitifa Apatoa, i te hoê faaiteraa puai mau. Te faatia ra te amaa a te Taiete Watch Tower i Hamoa Tooa o te râ e:
“E rave rahi mau matahiti to te hoê taeae e te hoê tuahine Ite faaiteraa i te Basileia o te Atua i te taata i roto e maha oire iti o to raua motu, aita râ hoi e faahopearaa papu. I muri aˈe, i te mea e ua pohehia ta ˈna tane i te maˈi, ua titauhia ˈtura te vahine ia haapao i ta raua faaapu e ia tâpû e ia taraˈi i te puha, te reira noa hoi ta raua imiraa. I te taime a hiˈopoahia ˈi te puha e te feia hoo, ua nane atura te pute a te tahi atu taata i roto i ta ˈna e pae pute puha. Ua faaitoito atura te feia o te oire iti ia ˈna ia tapea noa i taua pute hau ra e ia hiˈo i te reira mai te hoê haamaitairaa no ǒ mai i te Atua ra. Aita râ te tuahine i farii, e noa ˈtu e ua aufauhia oia no tera e ono pute, ua rave noa oia i te tino moni e tano no ˈna. Ua tapao te taata i to ˈna haerea parau-tia.
“I muri iho, a titauhia ˈi ta ˈna tane ia tere i te tahi atu motu, ua ani atura te fatu fare toa ia ˈna ia hoo mai i te tahi mau tauihaa na ˈna. Ua na reira ˈtura te Ite e ua faahoˈi atura oia i te moni toe i taua taata ra. Ua maere roa oia. Ua parau maira oia e a tahi ra te hoê taata e faahoˈi mai ai i te moni toe. Ua tapea hoi te tahi atu mau taata o ta ˈna i ani atu ia hoo mai i te mau tauihaa i te moni toe na ratou. I te tahi atu taime, a hinaaro ai te Ite i te tahi mea i te fare toa o taua taata ra, ua horoa ˈtu oia i te taviri o te fare toa, ma te parau ia ˈna ia rave i te mea o ta ˈna e hinaaro ra e ia vaiiho i te moni i te fare toa. Ua ani atura te feia i reira i te fatu fare toa e no te aha oia i horoa ˈtu ai i te taviri i te Ite ra, eiaha râ ia ratou ra. Ua faataa ˈtura te fatu e o te Ite anaˈe te taata i roto i te oire iti o ta ˈna e nehenehe e tiaturi.
“Ua faahitihia te haerea maitai o teie tane e ta ˈna vahine i rotopu i te feia o te oire iti. Ua matauhia te mau Ite no to ratou haerea parau-tia, to ratou tiaraa amui ore i roto i te politita, e to ratou faaite-haere-raa i te Basileia o te Atua, o te faaite ra i te taa-ê-raa i rotopu i te mau tiaturiraa a te feia o te oire iti e te mau haapiiraa a te Bibilia. I teie nei, ia faahitihia te mau uiraa no nia i te Bibilia, e haere pinepine atu te taata e farerei i te mau Ite no te ani i te mau pahonoraa. Ua haere-atoa-hia mai te tane e tii i te maororaa po, ua haere atu oia i te putuputuraa a te oire iti, e ua pahono oia i te mau uiraa o tei faahitihia no nia i te hoê tumu parau bibilia. Ia haere atu oia i te mau hunaraa maˈi i te oire iti, mea pinepine oia i te anihia ia faaite e eaha ta te Bibilia e parau ra no nia i te pohe, e ua fariihia ta ˈna mau tatararaa.”
No reira, te horoa ra te haerea parau-tia o teie na Ite e piti e ta raua pororaa i te Basileia i te hoê faaiteraa maitai i roto i teie motu iti nehenehe no Patitifa Apatoa. Te tiai nei raua e ia haapii vetahi i te Bibilia e ia rave ratou i to ratou tiaraa no te parau mau. Ia na reira ratou, mea papu maitai e e haamaitai mai te Atua ra o Iehova ia ratou.—Ioane 8:32.