E afai-ê-hia anei outou i nia i te raˈi?
E RAVE rahi mau taata o te tiaturi nei e haere i nia i te raˈi ia pohe anaˈe ratou. Te manaˈo nei râ vetahi e e afaihia ratou i nia i te raˈi na roto i te ravea i parauhia te afai-ê-raahia. Te reira anei to outou tiaturiraa?
Te afai-ê-raahia, o te “moê-taue-raa ïa o te mau mirioni e te mau mirioni taata ma te ore roa e itehia e ua haere atu ratou ihea!” O ta te hoê tia evanelia porotetani ïa i parau. Ia au i te hoê titionare (Evangelical Dictionary of Theology), te faahiti ra te parau “afai-ê-raahia” i “te tahoêraahia te ekalesia e te Mesia i te pitiraa o to ˈna haerea mai.”
Te haapeapea nei vetahi i te manaˈoraa e e faarue mai ratou i to ratou mau hoa e to ratou mau fetii no te haere atu e farerei ia Iesu Mesia. Area ra, e rave rahi teie e tiaturi nei e e tupu iho â te afai-ê-raahia. E tupu mau anei te reira? E mai te peu e e, afea?
Ua rau te huru o te mau manaˈo no nia i te afai-ê-raahia
Te faaite ra te Bibilia e na mua ˈˈe te haamataraa o te Faatereraa Tausani matahiti i tǎpǔhia mai a te Mesia, e tupu te hoê tau tei parauhia te “ati rahi.” Ua parau o Iesu e: “E ati rahi hoi tei te reira tau, aitâ ïa ati mai te matamehai mai o teie nei ao, e tae roa aˈenei i teie nei mahana, e e ore roa hoi a muri atu.” (Mataio 24:21; Apokalupo 20:6) Te parau nei vetahi e e tupu te afai-ê-raahia na mua ˈˈe i te ati rahi. Te tiaturi nei vetahi e e tupu teie ohipa i roto i te area o te ati rahi. Area te tahi pae ra, te manaˈo nei ratou e e tupu te afai-ê-raahia i muri aˈe i taua tau ati rahi faito ore ra.
Ua tiaturi-rahi-hia te parau no te afai-ê-raahia i muri aˈe i te ati rahi e tae roa mai i te omuaraa o te senekele 19. I muri iho, i Beretane, ua tupu maira te hoê pǔpǔ o tei arataihia e te hoê tia faaroo tahito o te Ekalesia no Irelane, o John Nelson Darby. Ua mairihia oia e te feia faaroo Beretane hoê â to ratou manaˈo i te iˈoa ra te Autaeaeraa. Mai te pu o ta ˈna ekalesia i te oire no Plymouth, ua ratere haere o Darby no te poro i Helevetia e i te tahi atu vahi no Europa. Ua parau oia e e tupu te hoˈiraa mai o te Mesia na roto e piti tuhaa. E haamata na mua e te hoê afai-ê-raa omoe, i reira te mau “peata” e afai-ê-hia ˈi na mua ˈˈe te hoê anotau e hitu matahiti ati rahi e vavahi ai i te fenua. I reira, e fa mai te Mesia ma te ite-mata-hia, apeehia e teie mau “peata,” e e faatere mai ratou paatoa i te fenua e hoê tausani matahiti.
Ua haamatara o Darby i te faufaaraa ia faaatea ê mai i teie nei ao, e ua mairihia ˈtura te feia o tei farii i to ˈna mau manaˈo i te iˈoa ra te Autaeaeraa Otahi. Ua aratai o B. W. Newton i te hoê pǔpǔ taa ê o tei tiaturi i te afai-ê-raahia teie râ eiaha na mua ˈˈe i te ati rahi. Ua faaite te taata turu i te afai-ê-raahia i muri aˈe i te ati rahi, o Alexander Reese, e “ua riro te mau tatararaa no nia i te Afai-ê-raahia Omoe ei haamǎtaˈuraa no te tiaturiraa o te haerea mai o te Mesia.”
Te tiaturi nei te feia turu i te afai-ê-raahia na mua ˈˈe i te ati rahi e ua ravai teie tuea-ore-raa o te manaˈo no te faaino i “te huru o [ta ratou] tiaturiraa no nia i te haerea mai o te Mesia.” Te tuu nei vetahi i to ratou tiaturiraa i roto i “te hoê tatararaa tatuhaahia o te afai-ê-raahia,” ma te tiaturi e o te feia o te ore e taiva i te Mesia, o ratou te afai-ê-hia na mua area te feia e pee i teie nei ao ra, e afai-ê-hia ratou i muri iho.
E rave rahi mau pǔpǔ faaroo evanelia o te faaite haere nei e ua fatata roa te afai-ê-raahia o te mau kerisetiano haapao maitai. Ia au i teie mau manaˈo taa ê, te na ô ra te hoê buka iti neneihia e te Ekalesia Penetekose Elim no Beretane e: “Noa ˈtu e te tiaturi nei matou i te tupuraa o te mau ohipa i taaihia i te hoˈiraa mai o te Fatu ra o Iesu . . . , e tiamâraa to te taata tataitahi no te faataa i te parau tohu ia au i ta ˈna iho tiaturiraa. E rave rahi o te farii nei i te hoê tiaraa etaeta ore, ma te faaoromai i te tiairaa ia tupu te mau ohipa e ia hohorahia mai te porotarama o te mau parau tohu.”
O te Parau i faauruahia mai e te Atua, oia hoi te Bibilia, te niu o ta tatou e titau ra no te hiˈopoa i te parau mau o teie mau tiaturiraa atoa. (Timoteo 2, 1:13; 3:16, 17) No reira, eaha ta ˈna e faaite ra no nia i te afai-ê-raahia?