VAIRAA PAPAI NATIRARA Watchtower
Watchtower
VAIRAA PAPAI NATIRARA
Tahiti
ǎ,ě,ǐ,ǒ,ǔ,ˈ
  • ǎ
  • ě
  • ǐ
  • ǒ
  • ǔ
  • ˈ
  • BIBILIA
  • PAPAI
  • PUTUPUTURAA
  • w93 1/1 api 9-18
  • A oaoa i to tatou Poiete Rahi

Aita e video no teie tuhaa.

Eiaha e inoino, te vai ra te tahi fifi e te video.

  • A oaoa i to tatou Poiete Rahi
  • Te Pare Tiairaa te faaite ra i te Basileia o Iehova 1993
  • Upoo parau iti
  • Papai tei tuea
  • ‘Te faaoioiraa i te mau ohipa’
  • Te haapaoraa i te maraaraa i mua nei
  • Hoê miria hora!
  • Te hoê porotarama paturaa puai
  • Ohipa paturaa e faahanahana ra ia Iehova
    Te faatere nei te Basileia o te Atua!
  • E titau te maraaraa rahi i te haere-oioi-raa i mua
    Te Pare Tiairaa e faaite ra i te Basileia o Iehova 2002
Te Pare Tiairaa te faaite ra i te Basileia o Iehova 1993
w93 1/1 api 9-18

A oaoa i to tatou Poiete Rahi

“Ia oaoa Iseraela i [T]ei hamani ia ˈna ra; ia oaoa te tamarii o Ziona i to ratou [A]rii.”—SALAMO 149:2.

1. Noa ˈtu te mau tiaororaa e “ua tae mai te tiamâraa,” tei roto te huitaata i teihea tupuraa mau?

I TEIE mahana, te roohia nei te ao i te “mau mea no te pohe.” O te parau ïa ta Iesu i faaohipa i roto i ta ˈna parau tohu no nia i ‘te hopea o te faanahoraa o te mau mea,’ te anotau ati rahi o tei haamata na roto i te tamaˈi rahi matamua i te matahiti 1914 ra. (Mataio 24:3-8) E rave rahi mau taata politita o te mǎtaˈu nei no te tau a muri aˈe. Noa ˈtu te mau tiaororaa e “ua tae mai te tiamâraa” i Europa Hitia o te râ, ua faataa poto mai te hoê peretiteni tahito no taua mau pae ra i te huru tupuraa i to ˈna parauraa e: “Te maraaraa taue o te huiraatira e te mahanahanaraa o te fenua, te mau apoo i roto i te tapoˈi ozone e te SIDA, te haamǎtaˈuraa o te ohipa totovaraa atomi e te faataa-ê-raa e rahi noa ˈtura i rotopu i te pae apatoerau ona e te pae apatoa veve, te atâtaraa o te oˈe, te inoraa o te mau mea ora e te mau faufaa i roto i te repo o te palaneta, te parareraa o te mana a te afata teata e te haamǎtaˈuraa e rahi noa ˈtura o te mau tamaˈi i roto i te tahi mau fenua—ua riro ïa teie mau mea atoa, anoihia e te mau tausani tumu ê atu, ei haamǎtaˈuraa rahi no te huitaata nei.” Aita e puai taata nei o te nehenehe e faaore i teie haamǎtaˈuraa i te ati hopea.—Ieremia 10:23.

2. Tei ia vai ra te ravea tamau no te arai i te mau fifi o te huitaata nei, e eaha te ohipa o ta ˈna i rave ê na?

2 E nehenehe râ tatou e oaoa i te mea e tei to tatou Poiete Rahi ra te ravea o te vai tamau. Ua taaihia te parau tohu a Iesu no nia i ‘te hopea o te faanahoraa o te mau mea’ i to ˈna ‘vairaa mai’ itea-ore-hia. (Mataio 24:3, 37-39) No te hamani i te “raˈi apî,” ua tuu Iehova ia Iesu i nia i to ˈna terono ei Arii Mesia, te faaite ra hoi te haapapuraa tei tohuhia mai e ua tupu teie ohipa i nia i te raˈi i te matahiti 1914 ra.a (Petero 2, 3:13) Ei arii apiti o te Fatu Mana hope ra o Iehova, ua nominohia o Iesu i teie nei no te haava i te mau nunaa e no te faataa i te feia haehaa e au i te mamoe ra i nia i te fenua nei e te mau puaaniho etaeta ra. Te tapaohia nei te mau “puaaniho” paieti ore no te “pohe mure ore” area te mau “mamoe” ra, no te ora mure ore i nia i te fenua nei, i raro aˈe i te faatereraa o te Basileia.—Mataio 25:31-34, 46.

3. Eaha te tumu e oaoa ˈi te mau kerisetiano mau?

3 E tumu papu to te toea o te Iseraela i te pae varua i nia i te fenua nei, tei apitihia mai e te feia rahi o te mau mamoe auraro, no te oaoa ia Iehova, te Arii mure ore, a aratai ai oia i ta ˈna mau opuaraa rahi i to ratou hopea maoti te Basileia o ta ˈna Tamaiti. E nehenehe ratou e parau e: “E oaoa roa vau ia Iehova; e ouˈauˈa noa tau varua i te oaoa i tau Atua. Ua faaahu mai oia ia ˈu i te ahu ra i te ora . . . Mai te fenua nei e faaoteu mai i te raau rii ra, e mai te ô nei e faatupu i tana huero: na te Fatu ra na Iehova atoa e faaoteu mai i te parau-tia, e te haamaitai, i te aro o te mau fenua atoa ra.” (Isaia 61:10, 11) Te ite-papu-hia ra teie ‘oteoraa’ na roto i te mau mirioni feia o te haaputuputuhia nei mai roto mai i te mau nunaa no te himene ei arueraa ia Iehova.

‘Te faaoioiraa i te mau ohipa’

4, 5. (a) Mea nafea te haaputuputuraa i te nunaa o te Atua i te tohuraahia mai? (b) Eaha te maraaraa faahiahia tei itehia i te matahiti taviniraa 1992?

4 Te haere oioi ra te haaputuputuraa a fatata mai ai te hopea o te faanahoraa a Satani. Te na ô ra to tatou Poiete Rahi e: “E riro hoi to oe ra mau taata ei feia parau-tia anaˈe . . . , o te ohî ïa i tanuhia e au ra, e ohipa ïa na tau rima, ia haamaitaihia vau ra. E riro te mea iti haihai ei tausani; e o tei riirii ra e riro ei fenua itoito: na ˈu, na Iehova, e [faaoioi] i te reira, i to ˈna tau.” (Isaia 60:21, 22) Te itehia ra teie faaoioiraa ma te faahiahia mau i roto i te Tabula a te mau Ite no Iehova o te ao atoa nei no te matahiti 1992, neneihia i te mau api 12 e tae atu i te 15 o teie vea.

5 Te vahi faahiahia o teie tabula, o te numera teitei apî ïa e 4 472 787 feia poro o te Basileia, oia hoi te hoê maraaraa e 193 967—4,5 % hau atu i te matahiti i mairi aˈenei. Te haapapu atoa ra te numera e 301 002 feia bapetizohia i te matahiti 1992, i te mea e e mau nahoa rahi o te farii nei i te parau mau a te Bibilia. Auê tatou i te oaoa e, i teie “mahana pouri, e te rumaruma, . . . i te haerea mai taua feia rahi ra, e te puai,” e au i te hoê nuu vivi ra, o te haaparare ra i te poroi o te Basileia “e tae noa ˈtu i te hopea o te fenua ra”! (Ioela 2:2, 25; Ohipa 1:8) Mai te fenua toetoe no Alaska—i reira ua rave te manureva a te Taiete Watch Tower hau atu i te 50 tere i te mau tuhaa fenua tei î i te hiona—e tae atu i te mau medebara mǎrô no Mali e no Burkina Faso e te mau motu purara ê no Micronesia, te anaana nei te mau tavini a Iehova mai te hoê “tiarama no te [mau nunaa] e ei ora na [ˈna] e tae noa ˈtu i te hopea mai o te fenua nei.”—Isaia 49:6.

6, 7. Eaha te tauiraa o tei itehia i te mau matahiti i mairi aˈenei, e eaha te huru o te mau tavini o Iehova i mua i teie tauiraa?

6 Ua riro o Iehova mai te hoê oire haapuraa e te hoê pare etaeta no te paruru e no te turu i to ˈna nunaa. I roto e rave rahi mau vahi o te fenua nei, ua faaruru te mau Ite no Iehova e rave rahi matahiti haavîraa uˈana e te hamani-ino-raa. (Salamo 37:39, 40; 61:3, 4) Aita râ i maoro aˈenei, mai te hoê semeio ra te huru, ua faaorehia te mau opaniraa e te mau haafifiraa i roto i tau 21 fenua, e nehenehe ïa te nunaa a te Atua e poro i teie nei ma te tiamâ e ua haamau to tatou Poiete Rahi i te Mesia ei Arii i nia i te fenua nei.—Salamo 2:6-12.

7 Te faaohipa maitai ra anei te nunaa o Iehova i to ratou tiamâraa apî? A tapao na i roto i te tabula i te mau maraaraa i Bulgaria, Rumania, e te fenua Rusia tahito i Europa Hitia o te râ e i Angola, Benin, e Mozambique i Afirika. I Zaire atoa, mea faahiahia roa te maraaraa. Ma te oaoa o te mafatu, te pahono nei to tatou mau taeae tei faatiamâhia i te titauraa: “E haamaitai ia Iehova, e maitai hoi to ˈna . . . , Ia ˈna na ˈna anaˈe te mau ravea taa ê ra: e tia hoi to ˈna aroha i te vai-maite-raa.” (Salamo 136:1, 4) Te faaitehia ra teie mau parau haamauruururaa na roto i te taviniraa itoito i te haaputuputuraa i te feia e au i te mamoe i te paeau o te Basileia.

8. Mea nafea te feia arue apî ia Iehova i te ‘rereraa mai te ata ra’ i Europa Hitia o te râ? i Afirika?

8 I te tau veavea o te matahiti i mairi aˈenei i Europa, mea maere mau te rahiraa taata i tae mai i te mau tairururaa a te nunaa o Iehova, i faatupuhia i te mau fenua no te pae Communiste i mutaa ihora. Mea faahiahia roa ˈtu â te numera o te feia i bapetizohia, mai ta te tabula e faaite ra. Oia atoa, i Togo, i Afirika, ua iritihia te opaniraa i te 10 no titema 1991. I te avaˈe i muri iho, ua faatupuhia te hoê tairururaa fenua. Faaauhia e te faito au noa o te avaˈe e 6 443 feia poro i roto i te pororaa, ua maraa te feia i tae mai i teie tairururaa i nia i te 25 467, e e 556 taata tei bapetizohia—8,6 % o te numera o te feia poro. Mai ta te Isaia 60:8 e faahohoˈa ra, e feia arue apî ia Iehova “teie e pee nei mai te ata e pee ra[,] e mai te tiaa uuairao e maue i to ratou mau apoo ra” i roto i te mau amuiraa a te nunaa o Iehova.

9. Eaha te mau faanahoraa tei ravehia ia nehenehe te mau kerisetiano i roto i te mau fenua i tiamâ apî mai ‘ia tamaa e ia haamâhahia’?

9 Te haamâha-atoa-hia ra te hiaai i te maa i te pae varua i Europa Hitia o te râ e i Afirika. Ua faatae atu te mau fare neneiraa a te Taiete Watch Tower no Helemani, no Italia, e no Afirika Apatoa, e rave rahi mau pereoo faauta buka rarahi, na roto e rave rahi mau reo, i te mau fenua e pohe ra i te poia i te pae varua. Na mua ˈtu, e rave rahi mau Ite o tei opere na roto ia ratou i te mau vea tahito roa, teie râ i teie nei, te fanaˈo nei ratou i te maa pue noa i te pae varua. Te oaoa nei ratou i te apitiraa i roto i te tupuraa o te parau tohu: “E amu hoi outou i te maa ma te rahi e te paia, a haamaitai ai i te iˈoa o to outou Atua o Iehova, o tei huru ê hoi ta ˈna ravea ia outou.”—Ioela 2:26.

Te haapaoraa i te maraaraa i mua nei

10. Ia hiˈohia te rahiraa taata i tae mai i te oroa Haamanaˈoraa, eaha te titauraa e pûpûhia nei i te feia anaanatae atoa?

10 Mea maere mau â te numera o te feia na te ao nei o te tae mai i te oroa Haamanaˈoraa i te poheraa o Iesu, e 11 431 171, te hoê maraaraa e 781 013, oia hoi e 7,3 % hau atu i te matahiti i mairi aˈenei. Manava ia outou, e te feia i haere apî mai! Auê te oaoa e ahiri e e fanaˈo teie mau taata e anaanatae apî maira i te haamaitairaa o te hoê haapiiraa bibilia e te hoê Ite no Iehova! (Hiˈo Isaia 48:17.) Te faaite ra te Tabula o te matahiti taviniraa e e 4 278 086 o teie mau haapiiraa o te arataihia nei i te mau avaˈe atoa, te hoê ïa maraaraa maitai e 8,4 %. Teie râ, e rave rahi atu â o te nehenehe e fanaˈo i teie tauturu. Te oaoa nei te mau Ite no Iehova i te haere tamau atu e farerei i te feia anaanatae no te aratai i te hoê haapiiraa bibilia tamoni ore i te fare o te taata, ma te tauturu ia ratou ia haapapu i to ratou haerea i nia i te eˈa e aratai i te ora mure ore. (Ioane 3:16, 36) No te aha outou e ore ai e ani i teie haapiiraa? E a haamanaˈo, e farii-popou-hia outou i te Piha no te Basileia!—Salamo 122:1; Roma 15:7.

11, 12. (a) Eaha te mau fifi o te farereiha nei i roto i te tahi mau fenua? (b) Mea nafea te iteraahia te hoê ‘aifaitoraa’ i rotopu i te mau fenua ona e te mau fenua veve aˈe?

11 Te haamaitai-rahi-hia nei te mau amuiraa e haaputuputu nei i roto i te mau Piha no te Basileia au mau. Mea taa ê te huru tupuraa i roto i te mau fenua i reira ua faaoromai te mau Ite taiva ore e rave rahi mau matahiti i raro aˈe i te opaniraa, ma te farerei huna e te mau pǔpǔ nainai. I roto e rave rahi o teie mau fenua, ua tiamâ ratou i teie nei, mea iti roa râ ta ratou mau Piha no te Basileia. Ei hiˈoraa, i te hoê fenua no Afirika, e 93 amuiraa i roto noa e toru Piha no te Basileia. No reira, mea pinepine te mau putuputuraa i te faatupuhia i nia i te mau mahora rahi. No te hoê amuiraa e 150 taata, e 450 taata o te haere tamau mai nei i te mau putuputuraa.

12 I Europa Hitia o te râ, mea pinepine e mea fifi ia hoo mai i te hoê fenua aore ra ia patu i te fare, teie râ, te maitai maira te mau ohipa. Ua faaotihia e avari i te hoê fare no te amaa apî i te 28 no novema 1992 i Polonia. Te faaohipahia nei te mau ô no te ohipa a te mau Ite no Iehova na te ara no te turu i te paturaa i te mau Piha no te Basileia e te tahi atu mau fare. Te tupu nei ïa te hoê ‘aifaitoraa’ maoti te mau ô o te mau taeae horoa maitai no roto mai i ta ratou “taoˈa rahi” no te turu i te mau hinaaro pae varua o te mau amuiraa i roto i te mau fenua e erehia ra.—Korinetia 2, 8:13, 14.

Hoê miria hora!

13. Ehia rahiraa hora o tei horoahia i roto i te pororaa e te haapiiraa i te matahiti 1992, e tavai mau tutavaraa e faahohoˈahia ra i roto i teie numera?

13 Eaha ta outou e rave e te hoê hoê miria hora? E nehenehe te feia atoa o te fanaˈo i te ora mure ore e faaohipa i teie rahiraa hora, e hau atu â, na roto i te taviniraa ia Iehova ma te hotu e te oaoa. Teie râ, a feruri na e e amuihia teie rahiraa hora i roto i te hoê noa matahiti! O ta te nunaa o Iehova ïa i rave i te matahiti 1992 ra. Ia anoihia te mau tabula o te taatoaraa o te feia poro o te Basileia, e naeahia ïa te hoê numera teitei apî e 1 024 910 434 hora i roto i te ohipa faahiahia roa ˈˈe—oia hoi te arueraa i to tatou Poiete Rahi, ma “te haapii . . . i te vahi taata, e i tera fare, i tera fare.” (Ohipa 20:20) I roto i te hoê faito au noa, e 4 289 865 Ite o tei tuu i ta ratou tabula i te mau avaˈe atoa. E mau huru toroa atoa to ratou. Ua taotiahia vetahi i te pae no te taime o ta ratou e nehenehe e horoa no te ohipa o te Basileia. Tei roto ïa te mau upoo utuafare, o te tia hoi ia faaamu i to ratou utuafare; te feia ruhiruhia; e e rave rahi o te roohia nei i te maˈi; e tae noa ˈtu te mau tamarii e haere noa râ i te fare haapiiraa. Teie râ, ua riro ta ratou tabula tataitahi ei tapao faaite no to tatou here ia Iehova.—Faaau e te Luka 21:2-4.

14. Mea nafea te mau taurearea ia ‘haamanaˈo i to ratou Poiete Rahi’?

14 Te paari nei te hoê ui apî i roto i te taviniraa a Iehova, e ma te oaoa, te pee nei te rahiraa o ratou i teie mau parau a Solomona i roto i te Koheleta 12:1: “E haamanaˈo i tei Hamani ia oe i to apîraa ra.” Te tutava nei ratou i roto i ta ratou ohipa haapiiraa, e te haamataro-atoa-hia ra ratou i te paeau varua e to ratou mau metua haapao maitai. Mea oaoa roa ia ite i te hoê numera maitai roa o te mau taurearea i te tiaraa mai i te mau tairururaa i mairi iho nei, ma te pûpû ia ratou iho no te bapetizoraa. Mea oaoa atoa ia ite e e rave rahi, na roto i te haapiiraa i te tahi ohipa aore ra te tahi toroa, o te faaineine nei ia ratou no te taviniraa pionie ia oti ta ratou tau haapiiraa. No reira, e nehenehe ta ratou e turu ia ratou iho, mai ta te aposetolo Paulo i rave i te tahi mau taime na roto i te hamaniraa i te iˈe.—Ohipa 18:1-4.

15, 16. Mea nafea te mau pionie e te mau tavini taime taatoa i te tururaa i te haereraa i mua o te ohipa o te Basileia, e eaha te haamaitairaa o ta vetahi i fanaˈo?

15 Auê ïa tuhaa faahiahia mau ta te mau pionie e te tahi atu mau tavini taime taatoa e rave nei no te faahaere i te ohipa o te Basileia i mua! Ua naeahia te pǔpǔ o te mau pionie i te numera teitei e 931 521 i te matahiti i mairi aˈenei. Ia poro ratou i te mau mahana atoa na te mau fare e ia faatere ratou i te mau haapiiraa bibilia i te fare o te taata, e noaa mai te aravihi rahi i te faaohiparaa i te mau Papai. Hau atu, e rave rahi o tei nehenehe e fanaˈo i te Haapiiraa no te taviniraa pionie e piti hebedoma, o te tauturu ia ratou ia faatupu i te aravihi hau atu â e te oaoa i te raveraa i te ohipa a te Atua.

16 E tano teie mau parau a Isaia 50:4 i nia i teie mau pionie haapao maitai tataitahi: “Ua horoa mai te Fatu ra o Iehova ia ˈu i te arero o te feia ite, ia tia ia ˈu i parau atu i te parau au i tei rohirohi.” E rave rahi mau taata i teie mahana o tei rohirohi roa i te ao tia ore e haaati ra ia ratou teie râ te ite nei ratou i te tamǎrûraa na roto i te mau parau a ta tatou mau pionie haapao maitai.—Faaau e te Maseli 15:23; Ezekiela 9:4.

Te hoê porotarama paturaa puai

17. Taa ê atu i te paturaa i te pae varua, eaha te paturaa mau o te itehia mai i te mau matahiti i mairi aˈenei?

17 E faatupu te ruperupe i te pae varua a te mau Ite no Iehova na te ara i te haereraa i mua i te pae materia. Mea titauhia te faarahiraa i te mau fare neneiraa, te mau piha ohipa, e te mau Betela e te paturaa i te mau Piha no te Basileia e te mau Fare Tairururaa. No reira, te titauhia nei te mau Ite no Iehova ia riro ei feia patu fare i te auraa mau. Ua tupu teie huru paturaa i te tau o te Arii Solomona. Ua patu o Solomona i te hiero no te haamoriraa a Iehova ia au i “te hohoˈa no te hiero . . . o tei noaa ia ˈna i te varua ra,” ta Iehova i horoa ˈtu i to ˈna ra metua tane, te Arii ra o Davida. (Paraleipomeno 1, 28:11, 12) Aita ïa o Solomona i faaitoito noa i te feia i faaroo ia ˈna e te mau parau paari rahi, ua aratai atoa râ oia i te paturaa fare i te auraa mau na roto i te aravihi rahi o tei ore i naeahia aˈenei e teie nei ao.—Te mau arii 1, 6:1; 9:15, 17-19.

18, 19. (a) Eaha te opuaraa paturaa o te haere oioi ra i mua o te ravehia nei e te faanahonahoraa a Iehova? (b) Mea nafea te mana o te varua o Iehova i te iteraahia i roto i te ohipa paturaa i te pae materia aore ra i te pae varua?

18 I teie mahana, eita te mau Ite no Iehova e patu ia au i te mau hohoˈa fare i faauruahia mai e te Atua, teie râ, tei nia te varua o te Atua ia ratou. Mai i te tau o Iseraela ra, te turai ra te reira ia ratou ia patu ia au i te hoê huru raveraa o te haamaere nei i te mau taata no teie nei ao. (Zekaria 4:6) Te poto nei te taime. Te titau-ru-hia nei te mau Piha no te Basileia e te tahi atu mau fare. I roto i te tahi mau fenua, e ohipa matauhia te ravea paturaa oioi i te mau Piha no te Basileia. Ei hiˈoraa, i te mau matahiti e 10 i mairi aˈenei, ua taiohia i Kanada e 306 piha no te Basileia, aore i naeahia e piti mahana te paturaa. No te maraaraa oioi o te ohipa a Iehova na te ara, e 43 mau fare a te amaa apî aore ra te faarahiraa o te amaa o te patuhia nei aore ra o te opuahia nei e rave. Hau atu, fatata roa te hoê fare nohoraa teitei e 30 tahua, te riro ei faaearaa no fatata e hoê tausani rave ohipa no te Betela, i te oti i Brooklyn. Oia atoa i te Hau no New York, i Patterson, te haere oioi ra te paturaa o te hoê pu haapiiraa bibilia, te ohipa paturaa rahi roa ˈˈe ta te Taiete Watch Tower i rave aˈenei, i mua e ua mahemo te tabula ohipa i faataahia.

19 Te haere nei teie mau opuaraa i mua ma te aravihi e te maitai o te ohipa, o te faahitimahuta nei i te mau taiete tuiroo i te pae paturaa fare o te ao nei. No te aha? No te mau tuhaa faito ore e pûpûhia nei e te mau Ite no Iehova. Te turai nei to ˈna varua ia ratou, eiaha noa ia turu i te ohipa i te pae materia, oia atoa râ, ia horoa i to ratou taime e to ratou puai ma to ratou mafatu taatoa. Ua î roa te mau vahi paturaa i te mau rave ohipa faaineine-maitai-hia e te itoito. Aita e faaearaa ohipa, aita e taata faatau i te ohipa. Te horoa maira te varua o Iehova i te manaˈo itoito, mai ta ˈna i faaitoito i te manaˈo o te feia i patu i te sekene i te tau o Mose e te feia o tei patu i te hiero i te tau o Solomona ra. O te maitairaa i te pae varua, te huru faahiahia tei titauhia i teie mau rave ohipa.—Faaau e te Exodo 35:30-35; 36:1-3; 39:42, 43; Te mau arii 1, 6:11-14.

20. (a) E porohia te parau apî maitai i roto i teihea faito? (b) Eaha te tiaturiraa oaoa e tiai maira i te nunaa o Iehova?

20 Ua tamau noa Solomona i ta ˈna porotarama paturaa i muri aˈe i te hoperaa te hiero. (Paraleipomeno 2, 8:1-6) E parare â te ohipa pororaa no teie nei tau i nia i teihea faito—ma te titau-atoa-hia e ia patuhia te mau piha no te Basileia e te tahi atu mau fare—aita ïa tatou i ite. Ta tatou râ i ite, oia hoi, ia porohia te parau apî maitai o te Basileia ia au i te faito ta Iehova e faaoti, i reira ïa te hopea, te “ati rahi,” e tae mai ai. (Mataio 24:14, 21) I nia i te fenua o te ore e faaino-faahou-hia e te feia nounou moni, e afai mai te faanahoraa a Iehova oia hoi “te raˈi apî e te fenua apî” i te mau haamaitairaa faito ore na te huitaata nei. No reira, ‘e oaoa tatou e ouˈauˈa noa i te oaoa e a muri noa ˈtu, i ta te Atua e hamani nei,’ ma te arue i to tatou Poiete rahi ra!—Isaia 65:17-19, 21, 25.

[Nota i raro i te api]

a Hiˈo “Ia tae mai to oe ra Basileia” (farani), neneihia e te Watchtower Bible and Tract Society of New York, Inc., api 105-116, 186-189.

Nafea outou ia faataa mai?

◻ Eaha te mau tumu tatou e oaoa ˈi i to tatou Poiete Rahi?

◻ Eaha te mau maraaraa o tei tapaohia i te matahiti taviniraa 1992?

◻ I te mau fenua i reira ua opanihia te pororaa na mua ˈˈe, eaha te mau haamaitairaa rahi o tei itehia mai?

◻ Mea nafea te mau taurearea e te mau pionie i te tururaa i te maraaraa i roto i te faanahonahoraa a Iehova?

◻ Mea nafea te nunaa o Iehova i te ohiparaa i te pae materia e tae noa ˈtu i roto i te mau paturaa i te pae varua?

[Tumu parau tarenihia i te api 17]

I te matahiti i mairi aˈenei hau atu i te hoê miria hora o tei horoahia i roto i te pororaa e te ohipa haapiiraa

[Tapura i te api 12-15]

TABULA NO TE MATAHITI TAVINIRAA A TE MAU ITE NO IEHOVA NA TE ARA 1992

(Hiˈo i te papai)

[Hohoˈa i te api 10]

Te faaite ra te mau hanere tausani feia i bapetizo i te matahiti i mairi aˈenei i te haamaitairaa a Iehova i nia i te pororaa e te ohipa haapiiraa

[Hohoˈa i te api 16]

E rave rahi mau taurearea ‘o te haamanaˈo nei i to ratou Poiete Rahi’

    Papai reo Tahiti (1985-2026)
    Haere i rapae
    Haere i nia
    • Tahiti
    • Hapono
    • Ta oe e hinaaro
    • Copyright © 2026 Watch Tower Bible and Tract Society of Pennsylvania
    • Parau no te faaohiparaa
    • Eita e puharahia
    • Maiti eaha te ore e puhara
    • JW.ORG
    • Haere i nia
    Hapono