A haere ma te mafatu rotahi
“E haapii mai oe, e Iehova . . . ia rotahi maite hoi tau aau i te mǎtaˈuraa i to iˈoa na.”—SALAMO 86:11.
1. Nafea Iehova ia haamauruuru i te feia o te ore e taiva ia ˈna?
‘E IEHOVA, o oe anaˈe ra te Atua.’ (Salamo 86:8, 10) Ua arue Davida i te Atua ma te mafatu tei î i te mauruuru. Aitâ o Davida i riro atura ei arii i nia ia Iseraela, ua faaora ê na o Iehova ia ˈna i te rima o Saula e o te mau ati Philiseti. No reira ïa oia i himene ai e: “O Iehova ta ˈu pǎpǎ, e ta ˈu pare, e to ˈu nei ora. E te feia [taiva ore] ra, e [ore atoa oe e taiva].” (Samuela 2, 22:2, 26) Ua paruru o Iehova i ta ˈna tavini taiva ore i roto i te mau haafifiraa e rave rahi. E nehenehe o Davida e tuu i to ˈna tiaturi e to ˈna mau-papu-raa i roto i to ˈna Atua taiva ore, teie râ, ua titau oia i te aratairaa tamau. Te ani ra o Davida i te Atua i teie nei e: “E haapii mai oe, e Iehova, i to oe ra eˈa.”—Salamo 86:11.
2. Mea nafea to Iehova faanahoraa e ia haapiihia tatou e ana?
2 Ua hinaaro o Davida e haapae roa i te mau manaˈo aore ra te mau haapiiraa philosopho o teie nei ao. Ua hinaaro oia e ia “haapiihia” oia e Iehova, mai ta te hoê peropheta a te Atua i faahiti i muri iho. (Isaia 54:13) E nehenehe o Davida e feruri hohonu i nia i na buka e iva o te Bibilia e vai ra i to ˈna ra tau. Ua riro mau â taua haapiiraa no ǒ mai ia Iehova ra ei taoˈa faufaa roa no ˈna! Ia haapiihia tatou, e nehenehe tatou e fanaˈo i teie mahana i na buka e 66 taatoa o te Bibilia, e tae noa ˈtu i nia i te rahiraa buka o te Basileia e horoahia mai e “te tavini haapao maitai e te paari.” (Mataio 24:45) Mai ia Davida, e tiaoro anaˈe ia Iehova, ia tauturu mai to ˈna varua ia tatou ia maimi i ‘ta te Atua i faaineine no te feia i here ia ˈna, . . . e te mau mea hohonu atoa a te Atua ra.’—Korinetia 1, 2:9, 10.
3. Nafea tatou e faufaahia ˈi i te haapiiraa i te Bibilia?
3 Te horoa ra te Bibilia i te pahonoraa i te mau uiraa e te mau fifi atoa e nehenehe e tupu mai i roto i to tatou oraraa. “Te mau parau atoa hoi i papaihia i mutaa ihora, i papaihia ïa ia ite tatou; ia noaa to tatou tiairaa, i te faaoromai e te mahanahana o te parau i papaihia ra.” (Roma 15:4) Ia rave mai tatou i te haapiiraa no ǒ mai ia Iehova ra, e haapuai te reira ia tatou no te faaoromai i te mau haafifiraa, e tamahanahana ia tatou i te tau hepohepo ra, e e tapea te reira ia uˈana te tiaturiraa o te Basileia i roto i to tatou mafatu. Ia oaoa noa tatou i te taioraa i te Parau a te Atua e ia feruri hohonu i nia i te reira i “te rui e te ao,” no te mea e riro te paari niuhia i nia i te Bibilia mai “te raau ora oia i te feia e tapea ia ˈna; e o te mau maite ia ˈna ra e [oaoa] to ˈna.”—Salamo 1:1-3; Maseli 3:13-18; hiˈo atoa Ioane 17:3.
4. No nia i ta tatou mau ohipa, eaha te hiˈoraa ta Iesu i vaiiho mai?
4 Ua fariu noa o Iesu, te Tamaiti a te Atua, tei pii-atoa-hia te “Tamaiti a Davida,” i nia ia Iehova ia haapii mai oia ia ˈna. (Mataio 9:27)a Ua parau oia e: “Eita e tia ta te Tamaiti ia rave oia anaˈe ihora, maori râ o ta ˈna i ite i te Metua i te raveraa ra; te mau mea atoa ta ˈna e rave ra, oia atoa ta te Tamaiti e rave.” “Aore a ˈu peu rave noa, o ta tau Metua râ i haapii mai ia ˈu ra, o ta ˈu ïa e parau nei.” (Ioane 5:19; 8:28) Ua vaiiho mai o Iesu i te hoê hiˈoraa no tatou nei “ia pee [maite tatou] i to ˈna taahiraa avae.” (Petero 1, 2:21) A feruri na! Mai te peu e e haapii tatou mai ta Iesu i rave, i roto i te mau huru tupuraa atoa, e nehenehe tatou e rave mai ta Iehova e titau ra. Ta Iehova anaˈe te eˈa tia.
5. Eaha te “parau mau”?
5 Te faaite ra o Davida i muri iho e: “E haapao vau i ta oe ra parau mau.” (Salamo 86:11) Hoê tausani matahiti i muri aˈe, ua ani atura o Pilato, ma te parau atu ia Iesu, te Tamaiti a Davida, e: “Eaha te parau mau?” No pahono noa maira o Iesu i teie uiraa, i te na ôraa ˈtu ia Pilato e: “E ere i to teie nei ao to ˈu basileia,” e ua na ô atoa ˈtu oia e: “Te parau maira oe e e Arii au. I fanau mai ai au, e i haere mai ai hoi au i te ao nei, e faaite i te parau mau.” (Ioane 18:33-38) Te faaite ra ïa o Iesu e te tuu ra te parau mau i te tapao i nia i te Basileia Mesia. Oia mau, te taatoaraa o te parau tumu o te Basileia, o te faahanahanaraa ïa i te iˈoa o Iehova na roto i teie Basileia.—Ezekiela 38:23; Mataio 6:9, 10; Apokalupo 11:15.
6. Ia haere tatou ia au i te parau mau, eaha te tia ia tatou ia ara?
6 Eaha te auraa ia haere ia au i te parau mau? Oia hoi te auraa ia faariro i te tiaturiraa o te Basileia ei tapitapiraa matamua i roto i to tatou oraraa. E tia ia tatou ia ora i te parau mau o te Basileia. Eiaha tatou ia feaa piti i te tuuraa i te mau faufaa o te Basileia i nia i te parahiraa matamua, ia itoito tatou ia au i to tatou huru tupuraa i roto i te pororaa i te parau mau o te Basileia, ma te pee i te hiˈoraa o Iesu. (Mataio 6:33; Ioane 18:37) Eita tatou e nehenehe e haere afa taime noa i roto i te parau mau, ma te horoa i te hoê taviniraa no te faatia ture noa, e ma te faanavenave ia tatou iho na roto i te faatioiraa i to tatou eˈa no te arearea rahi roa aore ra no te pee i te hoê toroa o te haapau i te taime aore ra no te ‘riro ei tîtî na te Mamona.’ (Mataio 6:24) E nehenehe tatou e moe i nia i te hoê o teie mau eˈa tioi, e eita tatou e taa faahou e teihea roa ‘te eˈa apǐapǐ e tae atu ai i te ora.’ Eiaha tatou ia atea ê i taua eˈa ra! (Mataio 7:13, 14) Na roto i ta ˈna Parau e ta ˈna faanahonahoraa, te turama ra to tatou Orometua rahi o Iehova, i te eˈa, i te na ôraa e: “Teie te eˈa: e na reira i te haere, [e au mau taata e,] ia haapehao ê i te pae atau e te pae aui.”—Isaia 30:21.
Te mǎtaˈu e tano
7. Nafea to tatou mafatu ia “rotahi maite”?
7 Te na ô faahou ra te pure a Davida i te Sal 86 irava 11 e: “Ia rotahi maite hoi tau aau i te mǎtaˈuraa i to iˈoa na.” Mai ia Davida, e tia ia tatou ia hinaaro e ia ore to tatou mafatu ia feaa piti, ia rotahi maite râ, i te raveraa i te hinaaro o te Atua. Te tuea ra ïa te reira e teie aˈoraa a Mose: “E teie nei, e Iseraela, eaha to te Atua no oe na to Iehova hinaaro ia oe, maori râ e, ia mǎtaˈu oe i to Atua ia Iehova, e ia haere i to ˈna atoa ra mau eˈa, e ia hinaaro oe ia ˈna; e ia haamori oe i to Atua ra ia Iehova ma to aau atoa, e ma to [nephe] atoa; e ia haapao maite oe i te mau parau a Iehova, e ta ˈna ra mau haapaoraa, i ta ˈu e parau atu ia oe i teie nei mahana ia maitai oe ra?” (Deuteronomi 10:12, 13) Oia mau, e maitai tatou mai te peu e e pûpû tatou i to tatou mafatu e to tatou nephe atoa no te tavini ia Iehova. Te faaite ra ïa tatou i te mǎtaˈu e tano no to ˈna iˈoa hanahana rahi. Te auraa o te iˈoa ra Iehova, oia hoi “Na ˈna e faatupu,” ia au iho â râ i te faatupuraa i ta ˈna mau opuaraa rahi e ia hope roa. Te faataa atoa ra oia i to ˈna mana hope i nia i te ao atoa nei. Ia tavini tatou ma te mǎtaˈu i te tiaraa arii o te Atua, eita ïa tatou e hema i te mǎtaˈuraa i te taata e pohe ra. Eita to tatou mafatu e feaa piti. Area ra, e mǎtaˈu tatou i te rave i te tahi mea e ore e auhia mai e Iehova, te Haava Hau aˈe e te Fatu Mana hope, tei roto hoi to tatou ora i to ˈna rima.—Isaia 12:2; 33:22.
8, 9. (a) Eaha te auraa o te parau “e ere [tatou] i to teie nei ao”? (b) Eaha te mau taahiraa avae te tia ia tatou ia rave no te mea ua riro tatou ei ‘mataitairaa’?
8 Noa ˈtu e e faaruru tatou i te faainoraa e te hamani-ino-raa, e pee noa tatou i te hiˈoraa mǎtaˈu ore o Iesu na roto i te amui-ore-raa i roto i te ao ino e haaati ra ia tatou. (Ioane 15:17-21) E ere râ te auraa e e tia i te mau pǐpǐ a Iesu ia faaatea ê ia ratou i te tahi pae aore ra ia tapuni i roto i te hoê fare monahi. Ua parau o Iesu i to ˈna Metua na roto i te hoê pure e: “Aore au i pure ia oe e ia hopoi ê atu oe ia ratou i teie nei ao, ia tiai mai râ oe ia matou eiaha ei ino. E ere ratou i to teie nei ao, mai ia ˈu nei hoi e ere i to teie nei ao. E haamaitai oe ia ratou i te parau mau na oe; o to parau na te parau mau. Mai ia oe i tono mai ia ˈu i teie nei ao ra, ua tono atoa ˈtu hoi au ia ratou i teie nei ao.” (Ioane 17:15-18) Mai ia Iesu, ua tonohia tatou no te faaite i te parau mau o te Basileia. Mea ohie roa ia haafatata ˈtu ia Iesu. Ua tamǎrûhia te taata na roto i ta ˈna huru haapiiraa. (A faaau e te Mataio 7:28, 29; 11:28, 29; Ioane 7:46.) E tia atoa ia itehia teie huru i nia ia tatou nei.
9 Na roto i to tatou huru auhoa, to tatou faanehenehe e to tatou hohoˈa au maitai, ta tatou huru paraparau mǎrû e te mâ, e riro te feia mafatu tia i te farii mai ia tatou e ta tatou poroi. E tia ia tatou ia haapae i te haerea haapao ore, te ahu tano ore, te mau amuimuiraa o te aratai ia tatou ia faaô atu i roto i teie nei ao, e te huru oraraa taotia ore e te auraro ore o te itehia nei i roto i teie nei ao. I te mea e ua riro tatou “ei [mataitairaa] na to te ao, na te mau melahi, e na te taata atoa,” e tia ia tatou ia haapao i to tatou haerea e 24 hora i te mahana no te tavini e no te ora i te hoê oraraa e au i te kerisetiano. (Korinetia 1, 4:9; Ephesia 5:1-4; Philipi 4:8, 9; Kolosa 4:5, 6) E tia i to tatou mafatu ia rotahi maite ia naeahia teie tapao.
10. Mea nafea o Iehova e haamanaˈo ai i te feia o tei rotahi te aau i roto i ta ˈna taviniraa moˈa?
10 Tatou o tei rotahi te mafatu no te mǎtaˈu i te iˈoa o Iehova, ma te feruri hohonu i nia i ta ˈna mau opuaraa rahi e ma te faaî i to tatou oraraa e te taviniraa moˈa, e haamanaˈohia mai tatou e Iehova. “Te hiˈo nei te mata o Iehova i to te ao atoa nei, ia horoa mai oia i te etaeta i te feia i [rotahi] te aau ia ˈna.” (Paraleipomeno 2, 16:9) Ma te tohu no to tatou nei tau, te na ô ra te Malaki 3:16 e: “I reira te feia i mǎtaˈu ia Iehova i te parau-pinepine-raa te tahi i te tahi; e ua faaroo maira Iehova, e ua ite, e papaihia ihora te tahi buka manaˈoraa i mua ia ˈna, no te feia i mǎtaˈu ia Iehova, e tei manaˈo i to ˈna ra iˈoa.” Ia rotahi to tatou mafatu ia au i teie mǎtaˈu maitai ia Iehova, e tia ˈi!
Te aroha o Iehova
11. Mea nafea te aroha o Iehova e faaitehia ˈi i nia i te feia taiva ore?
11 E pure putapû mau teie ta Davida! Te na ô râ oia e: “E haamaitai â vau ia oe, e [Iehova], e tau Atua, ma tau aau atoa ra; e faarahi tamau â vau i to oe ra iˈoa. Ua rahi hoi to oe aroha ia ˈu; ua faaora hoi oe ia ˈu i hade i raro roa ra.” (Salamo 86:12, 13) No te piti o te taime i roto i teie salamo, te arue nei Davida ia Iehova no To ˈna aroha—To ˈna here taiva ore. No te rahi o teie here, e nehenehe oia e faaora i roto i te mau huru tupuraa e au ra e eita e nehenehe e matara. I te taime a aˈuaˈu ai o Saula ia ˈna na roto i te medebara, ua manaˈo paha o Davida e aita ta ˈna e hororaa i mua i te pohe. E au ra e tei mua oia i te hade i te vahi i raro roa ra—te hohonuraa o te menema. Ua faaora râ Iehova ia ˈna! Oia atoa, ua horoa pinepine Iehova i te tamǎrûraa i ta ˈna mau tavini no teie nei tau na roto i te mau ravea faahiahia, e ua turu atoa oia i te feia taiva ore o tei faaoromai ma te haapao maitai e tae roa i te pohe. E fanaˈo teie feia taiva ore atoa i ta ratou utua maitai, na roto i te tia-faahou-raa mai te peu e e titauhia.—A faaau e te Ioba 1:6-12; 2:1-6, 9, 10; 27:5; 42:10; Maseli 27:11; Mataio 24:9, 13; Apokalupo 2:10.b
12. Mea nafea to te mau upoo faatere haapaoraa faaiteraa i te teoteo e te haavî, e eaha ta ratou utua?
12 No nia i te feia hamani ino, ua pii o Davida e: “Te feia teoteo tei tia mai, e te Atua, e mârô mai ia ˈu; e te amuiraa o te feia aito ra tei titau mai ia ˈu ia pohe: aore hoi ratou i tuu ia oe i mua ia ratou ra.” (Salamo 86:14) I teie mahana, tei roto atoa te mau upoo faatere haapaoraa a te amuiraa faaroo kerisetiano i te feia hamani ino. Te faahua parau nei hoi ratou e te haamori nei ratou i te Atua, teie râ ua mono ratou i to ˈna iˈoa moˈa e te tiaraa iˈoa “Fatu” e te parau nei ratou e ua riro oia ei Toru Tahi taa-ore-hia o te ore roa ˈtu e faahitihia ra i roto i te Bibilia. Auê te teoteo e! Taa ê atu i te reira, te tamata nei ratou i te turai i te mau mana politita ia opani e ia tuu i te mau Ite no Iehova i roto i te fare tapearaa, mai te rave-noa-hia nei i roto e rave rahi mau fenua na te ao nei. E ooti teie mau faatere haapaoraa o tei haavahavaha i te iˈoa o te Atua i ta ratou utua, mai te mau tuhaa atoa o Babulonia Rahi tei faaauhia i te hoê vahine faaturi ra.—Apokalupo 17:1, 2, 15-18; 19:1-3.
13. Eaha te mau huru maitatai ta Iehova e faaite ra na roto i te faaohiparaa i to ˈna maitai?
13 Ma te taa-ê-raa oaoa, te na ô râ te pure a Davida e: “O oe râ, e Iehova, e Atua hamani maitai oe, e te aroha, e te faaoromairaa roa, e te rahi hoi i te faaherehere, e te parau mau.” (Salamo 86:15) E mau huru hau aˈe i te maitai teie o to tatou Atua. Te faahaamanaˈo ra teie mau parau i te taime a ani ai o Mose ia ite i te hanahana o Iehova i te mouˈa ra i Sinai. Ua pahono atura o Iehova e: “E tuu vau i te maitai atoa na ˈu ra na mua ia oe, e faaite au i te iˈoa ra o Iehova na mua ia oe.” Ua faaara ˈtu râ oia ia Mose e: “E ore oe e tia ia hiˈo mai i tau mata; e ore roa hoi te hoê taata e ora ia na reira i te hiˈo mai ia ˈu.” I muri iho, ua pou maira Iehova na roto i te ata, e ua parau maira: “O Iehova, o Iehova, e Atua aroha noa, e te hamani maitai rahi, e te faaoromai rahi, e te maitai rahi, e te parau mau.” (Exodo 33:18-20; 34:5, 6) Ua faahiti o Davida i teie mau parau i roto i ta ˈna pure. Ua hau atu te auraa o teie mau huru maitatai to Iehova no tatou nei i te tahi hohoˈa rapaeau! Na roto i te mea o ta tatou iho i ite, aita anei tatou e mauruuru ra i te maitai o Iehova o te faahohoˈahia ra na roto i teie mau ateributi nehenehe mau?
‘Te tahi tapao no te maitai’
14, 15. Mea nafea to Iehova faaiteraa i ‘te hoê tapao no te maitai’ i ta ˈna mau tavini?
14 Te taparu faahou ra o Davida i te haamaitairaa a Iehova, i te na ôraa e: “E haapao mai â oe ia ˈu, e hamani maitai mai; ho mai na i to oe ra itoito i to tavini nei, e faaora hoi te tamaiti a to tavini vahine. E faaite mai ia ˈu i te tahi tapao [no te] maitai, ia ite mai te feia i riri mai ia ˈu nei a haama ˈtu ai, ia tauturu mai oe, e Iehova, e ia haamahanahana mai ia ˈu.” (Salamo 86:16, 17) Ua farii o Davida e ei ‘tamaiti a te tavini vahine a Iehova,’ o Iehova atoa to ˈna fatu. Hoê â huru no tatou paatoa i teie mahana o tei pûpû i to tatou ora no Iehova e o te haa nei i roto i ta ˈna taviniraa. Te titau nei tatou i te puai faaora o Iehova na roto i to ˈna varua moˈa. No reira, te ani nei tatou i to tatou Atua ia faaite mai i ‘te tahi tapao no te maitai.’ I roto i te maitai o Iehova, te vai atoa ra te mau huru maitatai atoa o ta tatou i tuatapapa aˈenei. Ia au i te reira, eaha ïa te tapao, aore ra te haapapuraa, ta Iehova e nehenehe e horoa mai na tatou?
15 No ǒ mai ia Iehova ra ‘te mau mea maitatai e te mau mea tia roa atoa’ e e Atua horoa maitai oia, mai ta Iesu e haapapu maira ia tatou, i te horoaraa mai “i te [varua moˈa] i te feia i ani atu ia ˈna ra.” (Iakobo 1:17; Luka 11:13) Te varua moˈa—auê ïa ô faufaa rahi no ǒ mai ia Iehova ra! Na roto i te varua moˈa, te horoa maira Iehova i te oaoa o te mafatu, e tae noa ˈtu i roto i te hamani-ino-raa. Ua nehenehe ïa te mau aposetolo a Iesu, i to ratou faarururaa i te pohe i mua i te haavaraa, e faaite ma te oaoa e te horoa nei te Atua i te varua moˈa na te feia atoa e auraro ia ˈna ei raatira. (Ohipa 5:27-32) Ua tamau noa te oaoa o te varua moˈa i te ohipa i nia ia ratou ei ‘tapao no te maitai.’—Roma 14:17, 18.
16, 17. (a) Eaha te tapao no to ˈna maitai ta Iehova i horoa na Paulo raua o Baranaba? (b) Eaha te tapao tei horoahia na te feia no Tesalonia tei hamani-ino-hia?
16 I roto i to raua tere mitionare na Asia Iti, ua farerei o Paulo raua o Baranaba i te mau haafifiraa, e tae noa ˈtu te hamani-ino-raa puai. I to raua pororaa i Anetiohia i Pisidia, ua patoi aˈera te mau ati Iuda i ta raua poroi. Ua fariu atura raua i nia i te feia o te mau nunaa. Eaha ˈtura te faahopearaa? “E ia faaroo maira te [feia o te mau nunaa] i taua parau ra, oaoa ˈtura ratou, e haamaitai atura hoi i te parau a [Iehova]; e te feia [tei tae te aau] no te ora mure ore ra, ua faaroo anaˈe ïa.” Teie râ, ua faatupu ihora te mau ati Iuda i te hoê arepurepuraa, e ua tiavaruhia ˈtura te mau mitionare i rapae i te fenua. Ua haaparuparu anei te reira ia raua e te feia faaroo apî? Aita roa ˈtu! Maoti râ, “î aˈera te mau pǐpǐ i te oaoa e i te [varua moˈa].” (Ohipa 13:48, 52) Ua horoa mai Iehova i taua tapao no to ˈna ra maitai.
17 I muri iho, ua faaruru te amuiraa apî no Tesalonia i te hamani-ino-raa. Ua aratai te reira i te aposetolo Paulo ia papai atu i te hoê rata tamahanahanaraa, ma te haapopou i to ratou faaoromai tamau i roto i te ati. “Ua farii hoi [ratou] i te parau ma te ati rahi, e ma te oaoa a te [varua moˈa] ra.” (Tesalonia 1, 1:6) Ua tamau noa te ‘oaoa a te varua moˈa’ i te haapuai ia ratou ei tapao papu no ǒ mai i te Atua ra o tei î i te aroha e te faaoromai, o te ore e riri vave, e te hamani maitai rahi e te parau mau.
18. Mea nafea to tatou mau taeae i Europa Hitia o te râ i te faaiteraa i to ratou mauruuru no te maitai o Iehova?
18 I te mau tau i mairi aˈenei, ua faaite Iehova i to ˈna maitai i nia i to tatou mau taeae haapao maitai no Europa Hitia o te râ, ma te faahaama i te feia o tei riri ia ratou—te feia o tei hamani ino ia ratou na mua ˈtu. Noa ˈtu e ua faatiamâhia ratou aita i maoro aˈenei i muri aˈe e rave rahi mau matahiti haavîraa, te faaoromai noa nei â teie mau taeae herehia, inaha, e rave rahi o te faaruru nei i te mau haafifiraa rahi i te pae no te moni. Teie râ, te tamahanahanahia nei ratou maoti te ‘oaoa o te varua moˈa.’ Aita ˈtu oaoa rahi aˈe ta ratou e nehenehe e ite maoti râ te faaohiparaa i to ratou tiamâraa apî na roto i te pororaa. E rave rahi mau taata e faaroo ra ia ratou, mai ta te tabula o te mau tairururaa e te mau bapetizoraa e faaite ra.—A faaau e te Ohipa 9:31.
19. Nafea tatou e tapea maite ai i te mau parau a te Salamo 86:11?
19 Ua riro te mau parau atoa i tuatapapahia mai i roto i na tumu parau e piti ei vevo no teie pure paieti mau ta Davida i faatae atu ia Iehova: “E haapii mai oe, e Iehova . . . Ia rotahi maite hoi tau aau i te mǎtaˈuraa i to iˈoa na.” (Salamo 86:11) Ia tapea maite tatou i teie mau parau o ta tatou irava no te matahiti 1993 a rave ai tatou i te ohipa ma to tatou mafatu atoa no te turu i te mau faufaa o te Basileia e no te faaite i to tatou mauruuru no te maitai hopea ore o to tatou Atua hoê ra, te Fatu Mana hope o Iehova.
[Nota i raro i te api]
a Na nia i to ˈna tiaraa “huaai” tei tohuhia mai, o Iesu te taata aiˈa o te basileia a Davida e o ˈna atura ïa te “Tamaiti a Davida” i te auraa mau e i te auraa pae varua.—Genese 3:15; Salamo 89:29, 34-37.
b No te mau hiˈoraa no teie nei tau, a hiˈo i te Buka matahiti a te mau Ite no Iehova, neneiraa 1974, api 113-212; 1985, api 194-7; 1986, api 237-8; 1988, api 182-5; 1990, api 171-2; 1992, api 174-81.
Nafea outou ia pahono?
◻ Eaha ta tatou e faaite ra ia pure tatou e, “E haapii mai oe, e Iehova”?
◻ Eaha te auraa ia parauhia e e rotahi to tatou mafatu no te mǎtaˈu i te iˈoa o Iehova?
◻ Nafea Iehova ia faaite i to ˈna aroha i nia i te feia taiva ore atoa?
◻ Nafea Iehova ia horoa mai na tatou i ‘te tahi tapao no te maitai’?
[Tumu parau tarenihia i te api 16]
Te irava o te matahiti 1993: “E haapii mai oe, e Iehova . . . ia rotahi maite hoi tau aau i te mǎtaˈuraa i to iˈoa na.”—Salamo 86:11.
[Hohoˈa i te api 15]
E mato e e pare etaeta o Iehova no te feia tei afaro te haerea i roto i te parau mau
[Hohoˈa i te api 18]
I te tairururaa rahi a te mau Ite no Iehova “Te feia amo i te maramarama” i St. Petersburg, i te fenua Rusia, i te avaˈe tiunu, e 46 214 taata o tei tae mai e e 3 256 o tei bapetizo. Ma te faahiahia mau, te fanaˈo nei ratou i te maitai o Iehova, ma te ‘oaoa a te varua moˈa’!