Nafea outou e faufaahia ˈi i te Evanelia?
TE HAAFAAHIAHIAHIA nei te Bibilia no to ˈna faufaa i te pae no te aravihi o te papairaa—e tae noa ˈtu e vetahi feia tiaturi ore i te Atua. Teie râ, mea iti roa o te taio nei i teie buka no te faaohipa i ta ˈna mau parau. Hau atu, i te mea e no ǒ roa mai te parau apî maitai e vai ra i roto, i tau piti tausani matahiti, e rave rahi mau taata o te tiaturi nei e e tia ia faaapîhia, ia faatanohia i to tatou nei tau. Ua riro mau anei te Evanelia ei parau tahito e te faufaa ore? Aita roa ˈtu.
Te vai ra te mau tane e te mau vahine, te feia apî e te feia paari, o tei naeahia i te mau mirioni, o tei ite e ua riro te Bibilia ei tauturu hau aˈe i te faahiahia. Te na ô ra te parau omuaraa o te hoê tatararaa beretane (Today’s English Version) e: “E ere noa te Bibilia i te tahi papai aravihi te tia ia haafaahiahiahia e ia faaturahia; e Parau Apî Maitai teie no te mau taata atoa na te mau vahi atoa—te hoê poroi te tia ia taa-papu-hia e ia faaohipahia i roto i te oraraa i te mau mahana atoa.”
Eaha te auraa o te Evanelia no outou? Te faaohipa ra anei outou i te reira ei aratai i roto i to outou oraraa i te mau mahana atoa? A hiˈo na e mea nafea te parau apî maitai i te haamaitairaa i te feia o tei faaroo ia ˈna i te senekele matamua e mea nafea vetahi i te faufaaraahia i teie nei tau.
Te feia i tauturuhia e te Evanelia
I te tau o Iesu, ua umehia te mau taata mai te feia ravaai itoito e te mau vahine i te parau apî maitai e ua haapii ratou i te parau mau no nia i te opuaraa a te Atua no te taata nei. Ua taui roa te parau apî maitai i to ratou oraraa e mea pinepine, ua fanaˈo ratou i te tamǎrûraa rahi. Ei hiˈoraa, ua faaorahia o Maria i Magadala i te mana a te demoni. Ua faarue o Zakaio, e raatira telona oia na mua ˈˈe, i to ˈna oraraa nounou taoˈa. (Luka 8:2; 19:1-10) Ua tauturuhia te matapo e te feia lepera i to ratou haerea mai ia Iesu ra, te taata e poro ra i te parau apî maitai. (Luka 17:11-19; Ioane 9:1-7) E nehenehe o Iesu e parau ma te tano roa e: “Ua faaorahia te matapo, ua haere te pirioi, ua faaroo te turi, ua tamâhia te lepera, ua faatiahia tei pohe, e ua parauhia te parau [apî] oaoa o te taata rii.”—Mataio 11:5.
Te mea faufaa roa ˈtu râ i to ratou faaoraraa, o te ravea ïa mea na reira te parau apî maitai i te tauiraa e rave rahi taata tei roohia i te fifi. Ua î roa te feia aau mehara i te tiaturiraa no a muri aˈe. Ua tuu ratou i to ratou tiaturiraa i roto i te Basileia o te Atua—tei hau aˈe i te maitai i te tahi evanelia totiale. (Mataio 4:23) Aita to ratou tiaturiraa i moe ê i te poheraa o Iesu. Ma te faataa i te mau ohipa i tupu i muri aˈe i to ˈna poheraa, te na ô ra te Ohipa 5:42 no nia i ta ˈna mau pǐpǐ e: “E aore e mahana tuua ia ratou i te aˈo, e te haapii atu i te taata, e o Iesu â te Mesia, i roto i te hiero, e i tera fare, i tera fare.” I te senekele matamua, ua fanaˈo te mau taata no te mau fenua e rave rahi i te tauturu i te pae varua no te mea ua farii ratou i teie pororaa.
O te Basileia te parau apî faahiahia roa ˈˈe i taua tau ra. Ua riro anei te poroi o te Basileia ei parau apî maitai i teie mahana?
Eaha te faufaa o te parau apî maitai i teie mahana?
Mai te peu e te hiaai nei outou i te hoê ao hau e te papu, ua riro mau ïa te parau apî o te Basileia ei parau maitai no outou. Inaha, i roto i te hoê ao i reira e mau hanere mirioni taata o te navai ore nei i te maa aore ra o te pohe nei i te poia, e te mau maˈi riaria o te haamǎtaˈu nei i te mau taata atoa, te maraaraa peapea mau o te taparahiraa taata, e te papu-ore-raa i te pae politita e parare noa ˈtura, o te parau apî maitai mau hoê roa e te papu. Te reira anaˈe te tiaturiraa otahi e maitai ai te mau ohipa.
No reira o Iesu i tohu ai no nia i to tatou tau e: “E e parau-haere-hia te evanelia [parau apî maitai] o te basileia nei e ati noa ˈˈe teie nei ao, ia ite te mau fenua atoa: o te hopea ihora ïa i reira ra.” (Mataio 24:14) Te tupu nei teie mau parau na roto i te hoê ravea faahiahia mau a poro ai te mau Ite no Iehova i te parau apî maitai i roto hau atu i te 200 fenua. Te haapopou nei te hoê buka katolika, Nova Evangelização 2000, i te mau Ite no te reira, i te na ôraa e: “Ihea tatou e farerei ai i te mau Ite no Iehova? I te pae opani o te mau fare. E no te riro ei Ite no Iehova, taa ê atu i te riroraa ei tavini no Iehova, e tia ia riro ei ite no ˈna. No reira, te farerei nei tatou ia ratou i te raveraa i te ohipa, i te poro-haere-raa, i te faaiteraa, i te mea o ta ratou i ite.”
Teie râ, eita te hoê taata e fanaˈo ohie noa i te parau apî maitai. E tauturu oia i te feia anaˈe o te faaroo e o te auraro. No te faahohoˈa i teie manaˈo, ua horoa o Iesu i te parabole o te taata o te haere e ueue i te huero. Te faahohoˈa ra te mau repo taa ê i reira te huero i te toparaa i te mau huru mafatu taa ê ta te feia e faaroo i te parau apî maitai e faaite. Ua parau o Iesu e: “Ia faaroo te hoê i te parau o te basileia ra, e aore i haapao i taua parau ra, ua haere maira taua mea ino ra, rave ê atura i tei ueuehia i roto i tana aau ra. . . . Area tei mairi i te vahi repo maitai ra, e hotu maira ta ˈna taihoê hanere, taiono ahuru, e taitoru ahuru i te huero hoê ra, oia te taata i faaroo i te parau, e haapao maite atura i taua parau ra.”—Mataio 13:18-23.
Mai i te senekele matamua ra, aita te rahiraa o te taata i teie mahana e tutava nei no te taa i te auraa o te parau apî maitai. Aita i noaa ia ratou te maramarama o te parau apî, e no reira eita ratou e faufaahia. Te faaite nei vetahi i to ratou mauruuru no te parau apî maitai e te haapii nei ratou nafea ia faaau i to ratou oraraa i te hinaaro o te Atua. E te fanaˈo nei ratou i te mau haamaitairaa. Tei roto outou i teihea pǔpǔ?
Te mana o te Evanelia i teie mahana
Te haapapu ra te tahi mau aamu e e tauturu te iteraa i te auraa o te parau apî maitai i te feia ‘aore e tiaturiraa to ratou e aore atoa e Atua.’ (Ephesia 2:12; 4:22-24) Ua titau o Roberto no Rio de Janeiro i te tauturu. Mai to ˈna apîraa mai â, ua ora oia i te hoê oraraa viivii, ma te rave i te raau taero, te peu taiata, e te eiâ. Ua mau atura oia i te fare auri. I reira to Roberto haapiiraa i te Bibilia e te hoê Ite o tei haere mai e hiˈo ia ˈna. I te mea e ua haere oia i mua i te pae varua, ua faaiti-roa-hia ta ˈna utua fare auri.
I to ˈna matararaa mai, ua farerei aˈera o Roberto i te hoê potii o ta ˈna i haru na mua ˈˈe e o ta ˈna i haamǎtaˈu e ta ˈna pupuhi. Te haapii atoa ra oia i te Bibilia e te mau Ite no Iehova. Eaha te ohipa i tupu? No roto mai te parau i muri nei i te hoê rata e faatia ra i te reira: “Ua farerei raua i te hoê Piha no te Basileia no te taime matamua i muri aˈe i teie haruraa. Mea putapû roa teie farereiraa. Ua taˈi raua toopiti atoa ra e ua tauahi atura raua ei taeae e ei tuahine. I teie nei, te arue nei te taata eiâ tahito e te vahine o ta ˈna i hamani ino na ia Iehova.”
Ua titau atoa te tahi atu vahine, o Isabel, i te tauturu inaha, ua matauhia oia no to ˈna ino. Ua mau roa i te mana o te peu hiˈohiˈo e te tahutahu e ua haapeapeahia oia e te mau demoni. Ia ˈna i haapii i te Bibilia e te mau Ite no Iehova, ua ite aˈera oia e ua riro te parau apî maitai ei tauturu mau. Tau taime i muri iho, ua ora mai oia te mana o te mau demoni e ua taui oia i to ˈna huru—e ua manuïa oia i te haavî ia ˈna iho. I teie nei, e kerisetiano haapao maitai oia, e ua matauhia oia ei vahine maitai i nia ia vetahi ê.
Oia mau, e ere noa te parau apî maitai i te hoê parau papu ore. E mana mau to ˈna no te taui i te oraraa o te taata. (Korinetia 1, 6:9-11) Mea hau atu râ ta ˈna e rave nei. Te vauvau atoa ra oia i te mau haamaitairaa no a muri aˈe.
Te mau hamaitairaa e vai ra i mua nei
Ia au i te Parau a te Atua, te vai nei te mau tiaturiraa faahiahia no a muri aˈe. E ite tatou i te tupuraa o te pure a Iesu ia tae mai te Basileia o te Atua e ia tupu To ˈna hinaaro i nia i te fenua mai i nia i te raˈi ra. (Mataio 6:10) Fatata roa, e haamouhia te faanahoraa o te mau mea nei e ta ˈna mau peu tia ore e te haavî, e na te faatereraa a te Atua i nia i te raˈi, to ˈna ra Basileia, e faatere mai i te feia aau tia o tei farii i te faaroo e i te auraro i te parau apî maitai.—Daniela 2:44.
E tupu te mau haamaitairaa rahi ia aratai-anaˈe-hia te feia haapao maitai ia faariro i te fenua ei paradaiso i reira te feia haehaa e ora ˈi e a muri noa ˈtu. (Salamo 37:11, 29) Oia mau, ua riro te parau ra e e ore te taparahiraa taata, te maˈi, te poia, te haaviiviiraa, e te mau tamaˈi e a muri noa ˈtu, ei parau apî maitai! Te ite ra anei outou ia outou iho e to outou utuafare e ora ra i roto i teie ao apî ma te hau e te oraora maitai tia roa e ma te ore e mǎtaˈu i te maˈi e te pohe?—Apokalupo 21:4.
Oia mau, e rave rahi teie e faariro nei i teie parau apî maitai ei manaˈo ohie noa aore ra ei moemoeâ. Ua hape râ ratou. Ua niuhia te parau apî maitai i nia i te hoê haapapuraa paari, e ua taui ê na oia i te oraraa o te mau mirioni taata. No reira, eiaha e haamarirau mai te peu e aita vetahi pae e tiaturi ra.
A feruri na i te hoê taata ara maitai o te hoo mai i te hoê fenua i roto i te hoê vahi e haere ra i mua, ma te tiaturi e e hoonahia oia i ta ˈna hooraa mai. E faahapa anei te hoê taata ia ˈna no to ˈna tuuraa i ta ˈna moni i roto i teie ohipa? Eita. Inaha, e parau paha te taata e ua ohipa oia ma te paari. No reira, no te aha ïa tatou e ore ai e hiˈo atea i te Basileia e e ohipa mai te mea ra e te tuu ra tatou i ta tatou faufaa i roto i te parau apî maitai? I te mea e ia farii tatou i te parau apî maitai, o te ora ïa te noaa mai, aita ˈtu hoonaraa faahiahia aˈe.—Roma 1:16.
Nafea outou e nehenehe ai e tuu i ta outou faufaa i roto i te parau apî maitai? A tahi, a farii e ia haapiihia outou e te Atua. I muri iho, a ohipa ia au i te mea o ta outou e haapii ra. A pee i te mau titauraa matamua, mai tei faataahia e te peropheta hebera no tahito ra: “Eaha ta Iehova hinaaro ia oe ra maori râ o te rave i te parau-tia, e ia hinaaro hoi i te aroha, e te haere ma te haehaa i te aro o to Atua?” (Mika 6:8) E titau te haapiiraa i te haere e te Atua i te taime e te mau tutavaraa. Teie râ, e oaoa roa te mau Ite no Iehova, o tei tauturu ia Roberto raua o Isabel, i te turu ia outou—mai ta ratou i turu ê na i te mau mirioni taata i te roaraa o te mau matahiti.
A tiai noa ˈtu ai i te tupuraa o te mau parau tǎpǔ a te Atua, a atuatu i ta outou faufaa i tuu na roto i te oraraa ia au i te parau apî maitai, ma te fanaˈo i te hau o te feruriraa e te paturaa i te mau taairaa piri roa e te Atua. E paruruhia ta outou faufaa i tuu—eita te fifi i te pae faanavairaa faufaa aore ra te tauiraa i te pae politita e haamǎtaˈu i te reira. E i te pae hopea, e hoona-rahi-hia outou. Eaha ïa taua hoonaraa ra? Ua papai te aposetolo Ioane e: “E te mou nei hoi teie nei ao, e ta to te ao atoa e hinaaro nei; o tei haapao râ i to te Atua ra hinaaro, e tia ïa i te oraraa e a muri noa ˈtu.”—Ioane 1, 2:17.
[Hohoˈa i te api 7]
E topa te mau huero o te parau apî maitai i nia i te mau repo taa ê
[Faaiteraa i te tumu]
Garo Nalbandian