E ere na Iehova te hape
“Mai te aroha o te metua i ta ˈna ra mau tamarii, o to Iehova ïa aroha i te feia i mǎtaˈu ia ˈna ra. Ua ite hoi oia i to tatou huru; te manaˈo ra oia e, e repo tatou nei.”—SALAMO 103:13, 14.
1, 2. O vai o Aberahama, e mea nafea to ta ˈna tamaiti fetii ra o Lota i te parahiraa i te oire ino ra no Sodoma?
E ERE o Iehova te tumu o te mau haafifiraa o ta tatou e faaruru no ta tatou mau hape. A hiˈo na i te ohipa i tupu tau 3 900 matahiti i teie nei. Ua noaa mai i te hoa o te Atua ra o Aberahama (Aberama) e ta ˈna tamaiti fetii o Lota i te taoˈa rahi. (Iakobo 2:23) Inaha, no te rahi o ta raua mau faufaa e ta raua mau nǎnǎ, “e ore aˈera raua e ô i te fenua ia tahoê te parahiraa.” Hau atu, ua tupu te hoê aimǎrôraa i rotopu i te feia tiai o teie e piti na taata. (Genese 13:5-7) Nafea ïa ia faaafaro i te reira?
2 No te faatitiaifaro i te peapea, ua parau atura o Aberahama e ia faataa ê ratou, e ua vaiiho atura oia e na Lota e maiti na mua. Noa ˈtu e o Aberahama te taata paari aˈe e e tano iho â ia vaiiho ta ˈna tamaiti fetii i te fenua maitai aˈe no ˈna, ua maiti aˈera o Lota i te vahi faahiahia roa ˈˈe—te mataeinaa taatoa tei pîpî-maitai-hia i te pape i raro mai ia Ioridana. E hiˈoraa haavare to teie vahi, no te mea tei pihai iho noa mai na oire faufau mau ra o Sodoma raua o Gomora. Ua haere atura o Lota e to ˈna utuafare e noho i Sodoma, e ua tuu te reira ia ratou i roto i te hoê huru tupuraa atâta i te pae varua. Hau atu, ua hopoi-ê-hia ratou i to te Arii ra o Kederalomara e to ˈna mau hoa upootiaraa i nia i te arii no Sodoma. Ua faaora maira o Aberahama e to ˈna mau taata ia ratou, teie râ, ua hoˈi faahou atu o Lota e to ˈna utuafare i Sodoma.—Genese 13:8-13; 14:4-16.
3, 4. Eaha tei roohia ia Lota e te mau melo o to ˈna utuafare i to te Atua haamouraa ia Sodoma raua o Gomora?
3 No te peu faufau mau i te pae taatiraa e te toparaa morare i itehia i Sodoma e i Gomora, ua faaoti ihora Iehova e haamau i teie nau oire. No to ˈna aroha, ua tono aturâ oia e piti melahi o tei aratai mai ia Lota, ta ˈna vahine, e ta raua e piti tamahine i rapaeau ia Sodoma. Eiaha roa ˈtu ratou ia hiˈo i muri, ua fariu râ te vahine a Lota, peneiaˈe ma te nounou i te mau taoˈa materia i vaiihohia ˈtu i muri. I reira, riro maira oia ei pou miti.—Genese 19:1-26.
4 Auê ïa mau ereraa rahi ta Lota e ta ˈna mau tamahine i faaoromai e! Ua titauhia te mau tamahine ia faarue i te mau tane o ta raua i fatata roa i te faaipoipo. Ua erehia o Lota i ta ˈna vahine e aita atoa ta ˈna e taoˈa materia faahou. Inaha, ua titauhia oia ia ora i roto i te hoê ana e ta ˈna nau tamahine. (Genese 19:30-38) Te mea o ta ˈna i manaˈo e mea maitai roa no ˈna, e mea ino anaˈe ïa. Noa ˈtu e ua hape ino mau oia, ua piihia oia i muri aˈe o “Lota parau-tia ra.” (Petero 2, 2:7, 8) E mea papu maitai e eita e tia ia faahapa i te Atua ra o Iehova no te mau hape ta Lota i rave.
‘Te mau hape—O vai tei ite?’
5. Eaha te huru o Davida i mua i te mau hapa e te teoteo?
5 I te mea e e feia tia ore e e feia hara tatou, te hape nei tatou paatoa. (Roma 5:12; Iakobo 3:2) Mai ia Lota ra, e nehenehe tatou e vare i te mau hiˈoraa rapaeau noa e e nehenehe ta tatou faaotiraa e hape. No reira te papai salamo ra o Davida i taparu ai e: “O vai hoi tei ite i ta ˈna ihora mau hara? e tamâ mai oe ia ˈu i tau mau hara itea-ore-hia nei; e tapea mai oe i to tavini i te hara iimi; eiaha roa te reira ia faahepo mai ia ˈu; ei reira vau e maitai ai, aore aˈera te hara rahi.” (Salamo 19:12, 13) Ua ite o Davida e e nehenehe paha o ˈna e rave i te mau hara o ta ˈna i ore i ara. No reira, ua ani oia e ia faaorehia te mau hapa huna o ta ˈna iho i ore i ite. I to ˈna raveraa i te hoê hapa ino mau no te mea ua turai to ˈna tino tia ore ia ˈna ia pee i te hoê haerea tia ore, ua hiaai rahi oia i te tauturu a Iehova. Ua hinaaro oia e ia tapea mai te Atua ia ˈna i te mau ohipa teoteo. Aita o Davida i hinaaro e ia riro mai te teoteo ei huru puai i roto ia ˈna. Area ra, ua hinaaro oia e pûpû ia ˈna taatoa i te Atua ra o Iehova.
6. Eaha te tamahanahanaraa e noaa mai na roto i te Salamo 103:10-14?
6 Ei mau tavini pûpûhia na Iehova no teie nei tau, e feia tia ore atoa tatou e te rave nei tatou i te hapa. Mai ia Lota ra, e riro paha tatou i te rave i te hoê maitiraa ino no nia i to tatou vahi faaearaa. Peneiaˈe e mairi tatou i te hoê ravea no te faarahi i ta tatou taviniraa moˈa i te Atua. Noa ˈtu e te ite nei Iehova i teie mau hape, ua taa ia ˈna te feia tei fariu to ratou mafatu i nia i te parau-tia. Noa ˈtu e e rave tatou i te hoê hara ino mau tera râ e tatarahapa tatou, e faaore mai Iehova i te hara, e horoa mai oia i te tauturu e e tamau noa oia i te faariro ia tatou ei feia paieti. “Aita aˈenei oia i tahoo mai ia tatou e ia faito i ta tatou mau hara, aore hoi i faautua mai ia tatou e ia faito i to tatou mau ino,” o ta Davida ïa i faaite. “Mai te teiteiraa o te mau raˈi i nia i te fenua nei, mai te reira te rahi o to ˈna aroha i te feia i mǎtaˈu ia ˈna ra: mai te hitia o te râ e taa ê i te tooa o te râ ra, o ta ˈna ïa faataa-ê-raa i ta tatou mau hara ia tatou nei. Mai te aroha o te metua i ta ˈna ra mau tamarii, o to Iehova ïa aroha i te feia i mǎtaˈu ia ˈna ra. Ua ite hoi oia i to tatou huru; te manaˈo ra oia e, e repo tatou nei.” (Salamo 103:10-14) E nehenehe atoa to tatou Metua aroha ra i te raˈi e vaiiho ia tatou ia tatarahapa no ta tatou hape aore ra e horoa mai i te tahi atu ravea no te faarahi i ta tatou taviniraa, ei arueraa ia ˈna.
Te hara o te faahaparaa i te Atua
7. No te aha tatou e faaoromai ai i te mau haafifiraa?
7 Ia ore anaˈe te mau ohipa e afaro, e peu matauhia iho â e te taata ia faahapa i te hoê taata aore ra i te hoê mea no te ohipa i tupu. E tae roa vetahi i te faahapa i te Atua. Teie râ, eita Iehova e afai mai i te mau haafifiraa i nia i te taata. E horoa mai oia i te maitai, eiaha râ i te mau ohipa iino. Inaha, “te faahiti nei oia hoi i ta ˈna mahana i nia i te ino e te maitai, e te haamairi mai nei oia i te ûa i nia i te parau-tia e te parau-tia ore”! (Mataio 5:45) Hoê tumu faufaa roa no reira tatou e faaruru ai i te mau fifi, oia hoi te ora nei tatou i roto i te hoê ao o te ohipa nei ia au i te mau haerea miimii e te vai nei i raro aˈe i te mana o te Diabolo ra o Satani.—Ioane 1, 5:19.
8. Eaha ta Adamu i rave i te taime a fifihia ˈi oia?
8 E ere te faahaparaa i te Atua ra o Iehova no te mau haafifiraa ta tatou mau hape e afai mai i nia ia tatou i te mea paari e mea atâta atoa. Ia na reira tatou, e nehenehe atoa tatou e roohia i te pohe. Mea tia hoi ahiri e ua haamauruuru atu te taata matamua ra o Adamu i te Atua no te mau mea maitatai atoa o ta ˈna i fanaˈo. Oia mau, e tia ia Adamu ia haamauruuru hohonu atu ia Iehova no te ora e no te mau haamaitairaa o ta ˈna i oaoa i roto i te hoê vahi nohoraa nehenehe, te ô i Edene ra. (Genese 2:7-9) Eaha ta Adamu i rave i te taime a hape ai te mau ohipa no te mea ua faaroo ore oia ia Iehova e ua amu atura oia i te maa opanihia? Ua amuamu atura Adamu i te Atua i te na ôraa e: “Na te vahine ta oe i ho mai ei apiti no ˈu ra, i horoa mai i to taua raau ra, amu ihora vau.” (Genese 2:15-17; 3:1-12) Oia mau, eiaha tatou ia faahapa ˈtu i te Atua, mai ta Adamu ra i rave.
9. (a) Mai te peu e e farerei tatou i te mau haafifiraa no ta tatou mau ohipa tano ore, ihea e noaa mai ai te tamahanahanaraa? (b) Ia au i te Maseli 19:3, eaha ta vetahi e rave ra ia roo-anaˈe-hia ratou i te mau fifi no to ratou iho hape?
9 Mai te peu e e farerei tatou i te mau haafifiraa no te mea e ere ta tatou mau ohipa i te mea paari, e nehenehe tatou e huti mai i te tamahanahanaraa maoti te iteraa e te taa nei ia Iehova i to tatou mau paruparu hau atu ia tatou nei e e faatiamâ mai oia ia tatou i to tatou ati mai te peu e e haamori atu tatou ia ˈna anaˈe ra. E tia ia tatou ia mauruuru no te tauturu ta tatou e fanaˈo no ǒ mai i te Atua ra, ma te ore e faahapa i te Atua no te mau tupuraa atâta e te mau fifi o ta tatou iho e afai mai nei i nia ia tatou. I roto i teie tuhaa, te na ô ra te hoê maseli paari e: “Na te maamaa o te taata e haapiˈo i to ˈna haerea; e mai reira hoi ua riri ihora tana aau ia Iehova.” (Maseli 19:3) Te na ô ra te tahi atu tatararaa e: “Te faaino nei vetahi mau taata ia ratou na roto i ta ratou iho mau ohipa maamaa e i muri iho, e faahapa ratou i te FATU.” (Today’s English Version) Te na ô faahou ra te tahi atu tatararaa e: “E faarepurepu te ite ore o te hoê taata i ta ˈna mau ohipa e e faahapa ˈtu oia ia Iehova.”—Byington.
10. Mea nafea te maamaa o Adamu i te ‘haapiˈoraa i to ˈna haerea’?
10 Ia au i te faaueraa tumu o teie maseli, ua ohipa o Adamu ma te miimii e ua ‘haapiˈo’ ihora to ˈna manaˈo maamaa i to ˈna eˈa. Ua fariu ê atura to ˈna mafatu i te Atua ra o Iehova, e ua haapao atura oia i to ˈna iho haerea miimii e te tiamâ. Inaha, no to ˈna mauruuru ore, ua tae roa o Adamu i te faahapa i to ˈna Poiete e ua riro maira oia ei enemi no te Mana Hope! Ua faaino roa ˈˈera te hara a Adamu i to ˈna iho ora e tae noa ˈtu i to ta ˈna utuafare. Auê ïa faaararaa e no tatou nei! Mea maitai roa ia aniani te feia e faahapa ohie nei ia Iehova no te mau tupuraa au ore e: Te haamauruuru ra anei au i te Atua no te mau mea maitatai atoa o ta ˈu e fanaˈo nei? Te oaoa ra anei au i te mea e te fanaˈo nei au i te ora mai te hoê o ta ˈna mau mea poietehia? E ere anei e na ta ˈu iho mau hape i afai mai i te fifi i nia ia ˈu nei? E tano anei ia fanaˈo vau i te farii maitai o Iehova aore ra ta ˈna tauturu no te peeraa i ta ˈna aratairaa, ia au i tei faataahia i roto i ta ˈna Parau i faauruahia, te Bibilia?
Te hoê atâtaraa tae noa ˈtu no te mau tavini a te Atua
11. I mua i te Atua, eaha te hara a te mau raatira haapaoraa ati Iuda o te senekele matamua?
11 Ua parau te mau tia faaroo ati Iuda o te senekele matamua o to tatou nei tau e, te tavini ra ratou i te Atua teie râ ua haafaufaa ore ratou i ta ˈna parau mau e ua turui ratou i nia i to ratou iho ite. (Mataio 15:8, 9) No te mea e ua faaite tahaa o Iesu Mesia i to ratou huru feruriraa hape, ua haapohe atura ratou ia ˈna. I muri iho, ua faaite ratou i te riri uˈana i nia i ta ˈna mau pǐpǐ. (Ohipa 7:54-60) No te haerea piˈo o teie mau taata, ua riri roa ˈˈera ratou ia Iehova iho.—A faaau e te Ohipa 5:34, 38, 39.
12. Eaha te hiˈoraa e faaite ra e ua tamata vetahi mau taata no roto i te amuiraa kerisetiano i te faahapa ia Iehova no to ratou mau fifi?
12 Ua tae roa atoa vetahi feia i roto i te amuiraa kerisetiano i te faatupu i te mau manaˈo atâta, ma te tamata i te faahapa i te Atua no te mau fifi o ta ratou i farerei. Ei hiˈoraa, ua horoa ˈtu te mau matahiapo o te hoê amuiraa i te aˈoraa mǎrû e te papu atoa râ no roto mai i te mau Papai i te hoê vahine apî faaipoipohia ia ara oia i te amuimuiraa ˈtu e te hoê tane no teie nei ao. I roto i te hoê aparauraa, ua faahapa ˈtura oia i te Atua i to ˈna oreraa e tauturu ia ˈna ia patoi i te faahemaraa ta to ˈna amuimui-tamau-raa e teie taata i faatupu. Ua parau roa oia e ua riri roa o ˈna i te Atua! Aita te haaferuriraa maoti te mau Papai e te mau tutavaraa tamau no te tauturu ia ˈna i manuïa, e ua aratai te hoê haerea tia ore i muri iho i to ˈna tiavaruraahia i te amuiraa kerisetiano.
13. No te aha e tia ia ape i te amuamu?
13 E nehenehe te hoê haerea amuamu e aratai i te hoê taata ia faahapa ia Iehova. O te huru feruriraa ino ïa a vetahi “feia paieti ore” o tei faaô omoe mai i roto i te amuiraa o te senekele matamua, e ua apitihia mai e te tahi atu mau huru feruriraa viivii i te pae varua. Mai ta te pǐpǐ ra o Iuda i parau, ua “ruri ê [teie mau taata] i te aroha mau o to tatou Atua ei taiataraa, e te faarueraa i te Fatu hoê ra i te Atua, e to tatou Fatu ia Iesu Mesia ra.” Ua faaite atoa o Iuda e: “E feia ohumu ratou, e te mauruuru ore, i te peeraa i to ratou iho mau hinaaro iino ra.” (Iuda 3, 4, 16) E tia i te mau tavini taiva ore a Iehova ia pure ma te paari ia faatupu ratou i te feruriraa mauruuru, eiaha râ te hoê haerea amuamu o te nehenehe e haaparuparu ia ratou i te faito e e erehia ratou i te faaroo i te Atua a haamǎtaˈu ai ratou i to ratou mau taairaa e o ˈna.
14. Eaha paha te huru o te hoê taata mai te peu e e faainohia oia e te hoê kerisetiano, teie râ, no te aha e ere te reira i te haerea maitai?
14 Peneiaˈe e manaˈo outou e eita outou e roohia i teie huru tupuraa. Teie râ, e nehenehe te mau ohipa o te ore e tano na roto i ta tatou iho mau hapa aore ra ta vetahi ê e aratai ia tatou ia faahapa i te Atua. Ei hiˈoraa, e nehenehe te hoê taata e inoino i te parau aore ra te ohipa a te tahi atu hoa faaroo. E na ô paha te taata i inoino—peneiaˈe te hoê taata e tavini ra ia Iehova ma te taiva ore e rave rahi matahiti—i te parau e: ‘Mai te peu e tei roto teie taata i te amuiraa, eita vau e haere faahou i te mau putuputuraa.’ No to ˈna inoino rahi, e riro oia i te parau i roto i to ˈna mafatu e: ‘Mai te peu e e tamau noa teie mau ohipa, eita vau e hinaaro faahou e riro ei melo no te amuiraa.’ Teie râ, e tano anei ia faatupu te hoê kerisetiano i teie huru haerea? Mai te peu e e inoino oia i te hoê taata tia ore, no te aha oia e riri ai i te amuiraa taata taatoa tei fariihia e te Atua e o te tavini ra ia ˈna ma te taiva ore? No te aha te hoê taata o tei pûpû ia ˈna no Iehova e faaea ˈi i te rave i te hinaaro o te Atua e e faahapa ˈtu ai i te Atua? E mea paari anei ia vaiiho i te hoê taata aore ra i te tahi mau huru tupuraa ia faaino roa i to tatou mau taairaa maitatai e o Iehova? Papu maitai, e mea maamaa mau e mea hara ia faaea i te haamori i te Atua ra o Iehova noa ˈtu eaha te tumu.—Iakobo 4:17.
15, 16. Eaha te hapa a Dioterephe, eaha râ te haerea o Gaio?
15 A feruri na e tei roto outou i te hoê â amuiraa e te kerisetiano here ra o Gaio. “Mea tia mau [ta ˈna] i rave” i to ˈna farii-maitai-raa i te mau hoa haamori ratere—e te feia ěê atoa hoi! Teie râ, e au ra e i roto i teie amuiraa, te vai ra te taata teoteo ra o Dioterephe. Eita o ˈna e farii ma te faatura i te hoê noa ˈˈe mea no ǒ mai ia Ioane ra, hoê o te mau aposetolo a Iesu Mesia. Inaha, ua tae roa o Dioterephe i te afaifai i te parau faaino no nia ia Ioane. Ua na ô atura te aposetolo e: “E ore hoi e faaea noa i reira, e ore atoa [o Dioterephe] iho e [farii] i te mau taeae, e te feia hoi e [farii] ra, ua faaore oia, e ua tuu i te reira i rapae i te [amuiraa] ra.”—Ioane 3, 1, 5-10.
16 Ahiri e ua haere mai o Ioane i roto i te amuiraa, ua tamata oia i te faahaamanaˈo i te ohipa ta Dioterephe e rave ra. I roto i taua area taime ra, eaha te huru o Gaio e te tahi atu mau kerisetiano farii maitai i roto i taua amuiraa ra? Aita te mau Papai e haapapu ra e ua parau hoê e: ‘Ia vai noa o Dioterephe i roto i te amuiraa, aita vau e hinaaro faahou ra e faaea i roto. Eita outou e ite mai ia ˈu i te mau putuputuraa.’ Ma te feaa ore, ua tapea maite o Gaio e vetahi pae mai ia ˈna ra te huru. Aita ratou i vaiiho i te hoê mea ia tapea ia ratou i te rave i te hinaaro o te Atua, e aita roa ratou i riri noa ˈˈe ia Iehova. Aita, e aita ratou i hema i te mau ravea haavarevare a te Diabolo ra o Satani, o te oaoa roa ahiri e ua taiva noa ˈtu ratou ia Iehova e ua faaino ratou i te Atua.—Ephesia 6:10-18.
Eiaha roa e riri atu ia Iehova!
17. Eaha to tatou huru mai te peu e e inoino tatou aore ra e au ore tatou i te hoê taata aore ra te tahi huru tupuraa?
17 Noa ˈtu e e au ore aore ra e inoino te hoê tavini a te Atua i te hoê taata aore ra i te hoê huru tupuraa i roto i te amuiraa, e riro te taata i faainohia i te haapiˈo i to ˈna eˈa mai te peu e e faaea oia i te amuimui atu i roto i te nunaa o Iehova. Aita ïa taua taata nei e faaohipa maitai ra i to ˈna ite. (Hebera 5:14) No reira, a faaruru i te mau haafifiraa atoa ei taata paieti. A tapea i to outou taiva ore i te Atua ra o Iehova, ia Iesu Mesia, e i te amuiraa kerisetiano. (Hebera 10:24, 25) Eita te parau mau o te aratai i te ora mure ore e itehia i te tahi atu vahi.
18. Noa ˈtu e eita tatou e taa i te mau taime atoa i te mau raveraa a te Atua, eaha ta tatou e nehenehe e tiaturi no nia i te Atua ra o Iehova?
18 A haamanaˈo atoa e eita Iehova e tamata i te taata i te ino. (Iakobo 1:13) E hamani maitai te Atua, o tei riro ei hiˈoraa tia roa o te here, i te feia iho â râ e here ra ia ˈna. (Ioane 1, 4:8) Noa ˈtu e eita tatou e taa i te mau taime atoa i te mau raveraa a te Atua, e nehenehe tatou e tiaturi e eita roa te Atua ra o Iehova e mairi i te rave i te mea maitai aˈe no ta ˈna mau tavini. Mai ta Petero i parau: “E tena na, e faahaehaa ia outou iho i raro aˈe i te rima mana o te Atua, ia faateitei oia ia outou i te tau mau ra. E huri i to outou ahoaho atoa i nia ia ˈna; oia hoi te tiai mai ia outou.” (Petero 1, 5:6, 7) Oia mau, te aupuru mau ra Iehova i to ˈna nunaa.—Salamo 94:14.
19, 20. Eaha to tatou huru, noa ˈtu e e faateimaha te mau tamataraa ia tatou i te tahi mau taime?
19 No reira, eiaha e vaiiho i te hoê noa ˈˈe mea aore ra i te hoê taata ia faaturori ia outou. Mai ta te papai salamo i faaite ma te tano roa, “e hau rahi to te feia i hinaaro i [te ture a Iehova]; aore o ratou e turoriraa.” (Salamo 119:165) Te faaruru nei tatou paatoa i te mau tamataraa, e e nehenehe te reira e turai ia tatou ia hepohepo aore ra ia paruparu i te tahi mau taime. Eiaha râ e vaiiho i te inoino ia tupu i te rahi i roto i to outou mafatu, te inoino iho â râ ia Iehova. (Maseli 4:23) Maoti ta ˈna tauturu e te faaohiparaa i te mau Papai, a faatitiaifaro i te mau fifi o ta outou e nehenehe e arai e a faaoromai i te mau fifi o te tamau noa.—Mataio 18:15-17; Ephesia 4:26, 27.
20 Eiaha e vaiiho i to outou mau manaˈo horuhoru ia turai ia outou ia ohipa ma te maamaa e ia haapiˈo i to outou eˈa. A paraparau e a ohipa ia au i te hoê haerea o te faaoaoa i te mafatu o te Atua. (Maseli 27:11) A tiaoro ia Iehova ma te pure mehara, ma te ite e te haapao mau ra oia ia outou ei tavini no ˈna e e horoa mai oia i te maramarama e titauhia no te faaea noa i nia i te eˈa o te ora e to ˈna nunaa. (Maseli 3:5, 6) Hau atu râ, eiaha e riri atu i te Atua. Ia ore anaˈe te mau ohipa e afaro, a haamanaˈo tamau noa e eita e tia ia faahapa ia Iehova.
Nafea outou ia pahono mai?
◻ Eaha te hape ta Lota i rave, mea nafea râ to te Atua hiˈoraa ia ˈna?
◻ Eaha te huru o Davida no nia i te mau hape e te teoteo?
◻ Ia ore anaˈe te mau ohipa e afaro, no te aha eita e tia ia faahapa i te Atua?
◻ Eaha te mea e tauturu ia tatou ia ape i te ririraa ˈtu ia Iehova?
[Hohoˈa i te api 15]
I to ˈna faataa-ê-raa e o Aberahama, ua rave o Lota i te hoê maitiraa tano ore no nia i to ˈna vahi nohoraa