Ua î roa te oire o te mau pape e rave rahi i te parau mau
AUÊ te huru ê e! Ua poihâ roa te hoê fenua tei tui te roo no ta ˈna mau pape e rave rahi! Ua mǎrô roa e ua paruparu roa te hoê vahi pîpî-maitai-hia e te pape! E poihâ teie o te nehenehe noa e haamâhahia e te mau pape o te parau mau no roto mai i te Parau a te Atua, te Bibilia. Teie te aamu o Rahbeh, te hoê oire iti e 2 200 taata, e vai ra i roto i te mau mouˈa i te pae apatoerau no Lebanona, tau 130 kilometera ia Beyrouth.
Te auraa o te iˈoa ra Rahbeh oia hoi “e vahi ateatea” na roto i te reo Arabia, e no roto mai oia i te hoê parau aa reo Sema oia hoi te auraa “rahi, tei purara.” Oia mau, ua purara teie oire na nia e piti tupuai mouˈa rahi e 600 metera i nia ˈˈe i te faito miti. I te tau toetoe e te tau uaaraa tiare, e itehia te hiona i nia i te teiteiraa o te mau mouˈa i te pae hitia o te râ, ua hope ïa i te unauna. Hau atu râ, ua riro o Rahbeh ei oire no te mau pape e rave rahi. E 360 pape pihaa, te mea rahi e te mea nainai, i taua vahi ra, o te horoa nei i te pape faufaa roa no te mau fenua hotu o te mau faaapu sitona, te maa huru rau mai te mau abricot, te mau pera, te mau pèche, e te vine na te mau peho tapiri mai.
E farerei te tau tahito e te tau apî i Rahbeh
I roto e rave rahi mau tuhaa, ua vai noa te mau ohipa i Rahbeh mai i te mau tau bibilia ra. Te apapa noa ra te mau fare o te oire iti ma te tapiripiri te tahi e te tahi. Mea ǒaǒa roa te mau aroâ, ma te tipuu haere, e mea apǐapǐ roa—i te mau asini e te mau puaatoro. Noa ˈtu e te vai ra vetahi mau pereoo uira, tei te mau animala te tiaraa matamua no te haere. Mea pinepine roa to ratou mau fatu i te uta i nia ia ratou i te mau tauihaa i roto i te faaapu e a tono atu ai ia hoˈi ratou anaˈe i te fare. E haere ratou na roto i te mau aroâ pirihao, ma te imi i to ratou eˈa na roto i te mau vahi apǐapǐ, e tapea atu ai i te fare. Eita anei te reira e tuea ra e te manaˈo o Isaia ia ˈna i parau e: “Te ite nei te puaatoro i to ˈna fatu, e te asini i ta te fatu ra vairaa maa”?—Isaia 1:3.
Ua riro atoa o Rahbeh ei vahi huru ê mau. I ǒ nei e farerei outou i te mau taurearea tuite no te fare tuatoru e tae noa ˈtu te feia faaapu haehaa o tei ore i haere aˈenei i te oire rahi. Te vai ra te mau fare nohoraa rarahi haaatihia e te mau aua tiare, e te vai atoa ra te mau fare raau nainai e te mau nǎnǎ animala na te hiti. Te vai ra te mau tauihaa uira fatata i roto i te mau fare atoa, aita râ e uira i te mau taime atoa. No reira, e rave rahi mau fare te vai ra ta ratou te mau matini hamani uira. Ua tâhia te mau aroâ rarahi o te oire iti, area te rahiraa o te mau eˈa no te haere i te mau faaapu ra, aita ïa i tâhia e mea atâta ia haere. No reira, te ravea no te uta i te maa o te faaapu, mea na nia ïa i te mau animala rata. E ite atoa ˈtu outou i te hoê asini e uta ra i te hoê matini hamani uira i te faaapu no te faatere i te mau matini faaapu, e faaohipahia i pihai iho i te mau animala arote i roto i te faaapu.
Oia atoa, aita te oraraa i roto i te oire iti i taui rahi roa. Mai te peu e e taoto outou i te po i taua oire ra, e riro outou i te faaarahia e te mau aaoaraa moa i te hora piti aore ra i te hora toru i te aahiata. E haamata oioi te ohipa i te poipoi, no reira, eiaha e maere i te faaroo atu i te maniania ia pii haere te taata te tahi e te tahi aitâ i ao atura ma te faaineine i te mau animala. Ia tia mai te mahana, e ite atu outou e rave rahi feia no te oire iti, e ta ratou mau animala tei tomo roa, i te haereraa ˈtu i te faaapu aore ra i te matete no te hoo i ta ratou mau taoˈa.
A mairi ai te mahana, e haere mai te mau tamaroa e te mau tamahine iti e hauti na nia i te mau aroâ e te mau mahora rahi. E î te reva i ta ratou mau tuôtuô e ta ratou ata, mai te tupu na i Ierusalema tahito ia au i te faatiaraa a te peropheta o Zekaria: “E î te mau aroâ o te oire i te tamarii tamaroa e te tamahine i te ori-noa-raa i te mau aroâ ra i reira.” (Zekaria 8:5) Mea auhoa e e uiui haere noa te rahiraa o te feia no te oire iti. E tia ia outou ia aroha i te taata atoa o ta outou e farerei, e e ani mai ratou e o vai ra outou, nohea mai outou, no te aha outou e haere mai ai i ǒ nei, e te haere ra outou ihea. Ua matau maitai te taata te tahi e te tahi.
Ua tapae te mau pape o te parau mau i Rahbeh
I roto i teie huiraatira tei matau te tahi e te tahi, e haere oioi noa te mau parau apî. O te ohipa ïa i tupu i to Asaad Younis hoˈiraa ˈtu i Rahbeh mai te mau Hau amui no Marite mai i te matahiti 1923 ra. Ma te uiui ahiri e ua monihia anei o Asaad i Marite, ua haere mai to ˈna hoa o Abdallah Blal e hiˈo ia ˈna. Maoti i te paraparau no nia i te moni, ua horoa ˈtura o Asaad i te hoê buka Te kinura a te Atua (beretane) e ua na ô atura: “Teie te hoê taoˈa faufaa mau.” Ua taio aˈera o Abdallah, e Porotetani oia na mua ˈˈe, i teie buka niuhia i nia i te Bibilia e ua putapû roa oia. Noa ˈtu e aita o Asaad i faataa rahi roa ˈtu i te parau, ua oaoa roa o Abdallah i te mea o ta ˈna i haapii e ua faaite tahaa ihora oia e ua itea mai ia ˈna te parau mau.
Tau taime i muri iho, ua haere atura o Abdallah i Tripoli, te oire rahi no te pae apatoerau o Lebanona. I reira, ua farerei aˈera oia e rave rahi Feia Haapii Bibilia, tera hoi te iˈoa matauhia o te mau Ite no Iehova i taua tau ra, e ua haere faahou atu â oia i mua i roto i ta ˈna mau haapiiraa bibilia. Ua hoˈi atura oia i Rahbeh no te haaparare i te parau apî maitai o ta ˈna i haapii. Ua faatupu oia i te mau aparauraa e te feia o te oire iti no nia i te mau tumu parau mai te Toru Tahi, e nephe pohe ore anei to te taata, te po auahi, te autahuˈaraa, te Pure, e te faaohiparaa i te mau hohoˈa moˈa, ma te faaite atu ia ratou i ta te Bibilia e haapii mau ra.
Ua anaanatae mai vetahi feia o te oire iti. E toru aore ra e maha o ratou o tei apiti atu ia Abdallah i roto i te ohipa pororaa. I muri iho, ua haamata aˈera ratou i te faatupu i te mau putuputuraa i te sabati. I reira, e faaroo na ratou i te hoê oreroraa parau i haruharuhia i nia i te hoê matini aore ra e taio ratou i te Bibilia, e i muri iho, e tauaparau ratou no nia i te mea o ta ratou i faaroo. I muri aˈe, ua faaohipahia ˈtura vetahi mau buka haapii bibilia, mai te mau buka Te kinura a te Atua, Te mau taoˈa faufaa, e “Ia itehia te parau mau o te Atua” (beretane). Aita i hau atu i te ahuru taata tei putuputu mai, e haere mai hoi te rahiraa no te mataitai eiaha râ no to ratou anaanatae mau. E au ra e ua haere mai vetahi no te amu i te maa e operehia i te hopea o te mau putuputuraa atoa.
I roto i te mau matahiti 1940, ua horoahia na Abdallah Blal te hopoia e haapao i te pǔpǔ no Rahbeh. Ua riro mau â oia ei tavini itoito e te taiva ore a Iehova, e ua horoa oia i te hoê hiˈoraa maitai roa no te tahi atu mau taata. I rotopu ia ratou, te haamanaˈo ra te taeae Mattar, e mea nafea to ratou raveraa i te pororaa: “I te mea e aita e pereoo i taua tau ra, ua haere noa mâua te taeae Blal na raro no te poro i te mau oire iti tapiri mai. Na ˈu e amo i te matini faataˈi pehe, e na te taeae Blal e paraparau atu i te taata. Mea pinepine mâua i te haere e piti aore ra e toru mahana hou mâua e hoˈi atu ai i te fare.” Ua tavini te taeae Blal ia Iehova ma te taiva ore e tae roa ˈtu i to ˈna poheraa i te matahiti 1979 i te 98raa o to ˈna matahiti.
Ua faatupu te haereraa i mua i te patoiraa
A haere ai te ohipa i mua, ua haamata aˈera te mau taeae i te farerei i te patoiraa. I te matahiti 1950, na nia i te opuaraa a te perepitero o te oire iti, ua ravehia ˈtura te hoê ohipa hamani-ino-raa i nia i te mau taeae no Rahbeh. Ua pari aˈera te perepitero i te mau taeae i te faainoraa i te ekalesia e te ohipa vahavaha. I te mea e ua maamaa-roa-hia vetahi feia no te oire iti, ua pehi atura ratou i te mau taeae i te ofai, e ua haruhia vetahi mau taeae e ua tapeahia ˈtura i te fare auri. Teie râ, ua faaite mai te mau maimiraa i ravehia i muri iho e e pariraa haavare anaˈe te reira. Noa ˈtu râ, ua tapeahia te mau taeae i roto i te fare auri e rave rahi mahana.
Ua tamata te tahi atu taata patoi i te turai i te feia no te oire iti, aita hoi vetahi i ite maitai i te taio, ia tarima i te hoê parau e pari ra i te mau taeae i te mau hapa e rave rahi, mai te faahuehueraa i te taata na roto i te haere-onoono-raa ˈtu i to ratou fare. Ia rahi te feia tarima i teie parau, ua parau atu oia e e parau titauraa teie ia hoˈi mai te hoê rave ohipa i roto i te oire iti. I te taime râ a ite ai te taata e e parau pariraa teie i nia i te mau Ite, ua tumâ aˈera ratou i ta ratou mau tarimaraa. Ua tauturu teie mau tupuraa ia horoahia te hoê faaiteraa maitai i mua i te mau tia mana o taua vahi ra.
Taa ê atu i te faarururaa i teie patoiraa uˈana, ua farerei te mau taeae i te tahi atu haafifiraa. I roto i te hoê oire iti i reira ua matau te taata atoa te tahi e te tahi, “e roohia te fifi tei mǎtaˈu i te taata ra,” mai ta te Bibilia e faaite ra i roto i te Maseli 29:25. E tia i te mau taeae ia faaite i te itoito no te poro i te feia tapiri, i te mau hoa, e te mau fetii, o te tamau noa i te faahapa e i te faaooo ia ratou. E auraa mau ïa to te mau parau a Iesu i roto i te Mataio 10:36: “E itea hoi to te taata nei enemi i roto i to ˈna ihora fetii.” E te na ô atoa ra te maseli e, “o tei tiaturi râ ia Iehova ra, e ora ïa.” Ua faatupu te faaroo e te faaoromai o te mau taeae i te mau faahopearaa faahiahia mau.
Ua î roa o Rahbeh i te parau mau
I roto i te roaraa o te mau matahiti, ua ite papu te feia no te oire iti i te haerea maitai o te mau Ite no Iehova, e e rave rahi o tei farii i te parau mau. Ua oaoa roa te mau taeae i te matahiti 1969 ra, i te taime a haamauhia ˈi te piti o te amuiraa i Rahbeh. Ua tamau noa ratou i te rave puai i te ohipa. E rave rahi o tei rave i te taviniraa ma te taime taatoa, e ua haere atoa vetahi e tavini i te tahi atu mau tuhaa fenua, mai te oire no Beyrouth. Ua haamaitai Iehova i ta ratou ohipa puai, e ua haamauhia ˈtura te toru o te amuiraa i Rahbeh i te matahiti 1983. I taua area taime ra, e rave rahi mau taeae o tei tere atu aore ra o tei haere e ora i roto i te mau oire. Noa ˈtu râ, ua tamau noa te maraaraa, e ua haamauhia te maha o te amuiraa i Rahbeh i te matahiti 1989, e te paeraa i te matahiti 1990.
I taua taime ra, fatata te mau utuafare atoa i roto i te oire iti te vai ra to ˈna te hoê fetii aore ra te hoê hoa o tei riro ei Ite. Ua ore roa te patoiraa i tupu na mua ˈˈera. Ua matau maitai te mau taata i te mau Ite. Inaha, ua mau roa te mau parau ra “matahiapo,” “pionie,” “tiaau haaati,” “tairururaa,” e “Aramagedo” i roto i te paraparauraa a te mau taata no te oire iti. I te mau taime taa ê, mai te tere o te tiaau haaati aore ra te oroa Haamanaˈoraa, aita e taata faahou na nia i te mau aroâ e e apǐ roa te mau Piha no te Basileia. E tuu atoa vetahi mau amuiraa i te mau taoˈa haapuroro na nia i te mau taupee ia faaroo mai te feia tapiri.
I teie nei, ua hau atu i te 250 feia poro no te Basileia i Rahbeh. Oia hoi te auraa, e 1 Ite no e 8 taata i roto i te oire iti! Hoê amuiraa e 51, e 76 fare ïa i roto i ta ˈna tuhaa fenua, e te porohia nei i te mau hebedoma atoa. A feruri na i te ohipa i tupu i te mau avaˈe mati e eperera i te matahiti i mairi aˈenei i te taime a rave ai e 98 o na feia poro e 250 i te taviniraa pionie tauturu, na muri i na pionie tamau e 13 i Rahbeh. Ua porohia te tuhaa fenua e rave rahi taime i te mau hebedoma atoa. Mea pinepine e e haere atu e maha aore ra e ono feia poro i te hoê noa fare i te hoê â mahana aore ra i te hoê â taime. Ua matau roa te rahiraa o te feia no te oire iti i taua mau tere ra. Teie râ, i te taime a amuamu ai te hoê taata, ua pahono atu te hoê taata poro e: “Ia farii oe i te hoê haapiiraa bibilia, e haere noa mai ïa matou hoê taime i te hebedoma.” E paraparau atoa ratou i te mau taata atoa o ta ratou e farerei i roto i te mau faaapu—te taata e arote ra, e ueue ra, e pîpî ra, aore ra tei nia iho i te hoê asini.
Inaha, ua î roa o Rahbeh, te oire o te mau pape e rave rahi, i te parau mau a te Bibilia. E ere râ te reira anaˈe. I te mea e ua riro o Rahbeh ei pu no te pape toetoe no te mau oire iti tapiri mai, ua horoa atoa ˈtu oia i te pape ora o te parau mau a te Bibilia. Te haere nei te feia poro no Rahbeh e hiˈo i te mau taata no te mau oire iti tapiri mai na raro noa, te faanaho nei ratou i te mau pǔpǔ e te mau pereoo uira e te haere nei ratou e poro i te mahana taatoa i roto i te mau oire iti atea aˈe. Ua haere vetahi feia poro e tavini i roto i te tahi atu mau oire. Maoti te haamaitairaa a Iehova, e rahi atu â te maraaraa o te arue hau atu â i to tatou Metua i te raˈi ra, te Atua ra o Iehova.
[Hohoˈa i te api 26]
I roto i te hoê aroâ no Rahbeh