Eaha ta te amuiraa faaroo kerisetiano i ueue i Afirika
I TE matahiti 1867, ua haere atu o Charles Lavigerie, te hoê taata katolika no Farani, i Afirika ei arii epikopo nomino-apî-hia no Alger. “Ua maiti te Atua ia Farani,” o ta ˈna ïa i parau, “no te faariro i te fenua Algeria ei pu no te hoê nunaa rahi kerisetiano.”
Ua parare te moemoeâ a Lavigerie na rapaeau atu i te fenua Algeria. Inaha, ua tono oia i te mau mitionare na roto atu i te medebara ma te opuaraa e “tahoê mai ia Afirika no Ropu e no Apatoerau i roto i te oraraa a te amuiraa faaroo kerisetiano.”
I taua taime ra, i te mau pae tooa o te râ, apatoa, e hitia o te râ o te fenua, ua haamata ê na te mau mitionare Porotetani i te ohipa. Ua faaruru ratou e rave rahi mau haafifiraa, mai te mau tupuraa tamau o te maˈi malaria, o te faatupu i te ruru, te taheraa hou, e te aoaoaraa. Haaparuparu-oioi-hia e te mau maˈi no te mau pae rua ma, e rave rahi o tei pohe i muri noa ˈˈe i to ratou taeraa ˈtu i reira. Ua haere faahou mai râ vetahi. “Te taata atoa e ratere atu i Afirika,” o ta Adlai Stevenson ïa e faatia ra, “e faahaamanaˈo-noa-hia oia i te itoito rahi o te mau mitionare. . . . Ua aro ratou i te fiva rearea, te hî toto, te mau manumanu ino, e . . . ua ite au . . . i to ratou menema—na Afirika taatoa.”
Te mau hotu a te ohipa mitionare
I to te mau mitionare haereraa ˈtu i Afirika, ua ite aˈera ratou e aita te rahiraa o te mau opu taata i ite i te taio. “I nia i na vau hanere tiahapa reo [Afirika],” o ta Ram Desai ïa e faataa ra i roto i ta ˈna buka Te kerisetianoraa i Afirika ia au i te manaˈo o te mau Afirika (beretane), “e maha anaˈe o tei papaihia hou te taeraa mai o te mau mitionare.” No reira, ua imi ihora te mau mitionare i te hoê ravea no te papai i teie mau reo papai-ore-hia. I muri iho, ua nenei aˈera ratou i te mau buka e ua haamata ihora i te haapii i te taata ia taio. No te rave i teie ohipa, ua patu aˈera ratou i te mau fare haapiiraa na Afirika taatoa.
Ua faatia atoa te mau mitionare i te mau fare maˈi. “Aita ˈtu taatiraa o te naeahia i te ohipa o ta ratou i rave no te tauturu i te taata,” o ta Ram Desai ïa e farii ra. Taa ê atu i te mau rapaauraa, ua titau te mau Afirika i te mau taoˈa materia no ǒ mai ia Europa. Ua haamau ihora vetahi mau mitionare i te mau fare toa, ma te tiaturi e e ume mai te reira i te mau melo faaroo apî. Ei hiˈoraa, ua haamau te Pu mitionare Basel no Helevetia mai i te hoê taiete hooraa taoˈa i Ghana. Ua ite maira ratou e mea tupu maitai te mau tumu raau totora i reira, e i teie mahana o Ghana te toru o te fenua faatupu totora rahi roa ˈˈe i te ao nei.
Hoê o te mau ohipa faahiahia mau i ravehia e te mau mitionare a te amuiraa faaroo kerisetiano, o to ratou ïa tatararaa i te Bibilia. Teie râ, apitihia e te haaparareraa i te poroi a te Bibilia, te titauhia ra te hoê hopoia ê atu faufaa roa. Ua faaite te aposetolo kerisetiano ra o Paulo i te reira, na roto i te aniraa e: “O oe hoi o tei haapii ia vetahi ê ra, aita oe i haapii ia oe iho? O oe hoi o tei aˈo hua e, eiaha e eiâ, te eiâ na hoi oe?” Te faaara ra te Bibilia e te feia o te haapii i te kerisetianoraa ia vetahi ê, e tia ia ratou iho ia ora ia au maite i te mau faaueraa tumu maitatai i papaihia i roto i te Parau a te Atua.—Roma 2:21, 24.
Eaha ïa no nia i te ohipa mitionare a te amuiraa faaroo kerisetiano i Afirika? Ua faahanahana anei oia i te Atua o te Bibilia, aore ra ua faahapa anei oia i te mau haapiiraa kerisetiano?